11,752 matches
-
convenția prin care era asigurată armatei ruse „libera trecere prin teritoriul României”. La 12 aprilie Rusia a declarat război Turciei și armata rusă și-a început marșul spre Dunăre prin teritoriul României. În zilele următoare Corpurile legiuitoare de la București au ratificat convenția româno-rusă, Mihail Kogălniceanu respingând cu acest prilej, neutralitatea. Ministrul de externe al României s-a străduit în această perioadă să explice prin intermediul agenților diplomatici ai țării, poziția României. Într-o circulară din 21 aprilie 1877 el arată că țara
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Convenția pe care Rusia a acceptat-o și România a semnat-o la 4 aprilie 1877 garanta armatei ruse dreptul de trecere prin România și obliga guvernul rus să respecte drepturile politice și integritatea existentă a României. Parlamentul român a ratificat convenția și a declarat război Imperiului Otoman la 30 aprilie/ 12 mai 1877. „În articolul 1. convenția prevedea: Guvernul Alteței sale Domnului României Carol I asigură armatei ruse (...) libera trecere pe teritoriul României (...). Toate cheltuielile care ar putea fi ocazionate
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
poate alege aplicarea principiului majorității în Sparta. Organul destinat alegerilor politice și, probabil, unui oarecare control a autorității, era apella (adunare alcătuită din toți locuitorii orașului, cu vârsta de peste 30 de ani). Adunarea hotăra în problemele războiului și ale păcii, ratifica alianțele, alegea eforii, geronții, funcționarii etc. A "domnit" în Sparta principiul majorității ? Ladislas Konopczyňski considera că ceea ce este mai impresionant, este că spartanii, întradevăr robuști din punct de vedere fizic dar puțin aplecați spre activități intelectuale, nu se străduiau să
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
funcționarii etc. A "domnit" în Sparta principiul majorității ? Ladislas Konopczyňski considera că ceea ce este mai impresionant, este că spartanii, întradevăr robuști din punct de vedere fizic dar puțin aplecați spre activități intelectuale, nu se străduiau să numere voturile și că ratificau hotărârile luate prin "forța și violența strigătelor" pentru sau contra moțiunii 130. Același procedeu "infantil" (Aristotel) era practicat și în Sfatul bătrânilor. În același mod, majoritatea era cea care hotăra într-un grup compus din cinci efori, contrar a ceea ce
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Regatele spaniole electorii autorizau deputatul lor "să se prezinte, să participe, să trateze, să-și dea consimțământul și să accepte concesii ... cu puteri absolute și, în particular, să numească înlocuitorii pentru a fi reprezentat și promiteau să accepte și să ratifice tot ce ar face deputatul"279. Datorită acestor puteri, discuțiile în Cortès erau mai temperate, iar opoziția se exprima cu menajamente într-un discurs prelung (spre deosebire de Polonia, unde reprezentanții se pronunțau scurt asupra nulității Dietei). Se practica, într-un fel
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și Appenzell se convocau Adunări populare (Landsgemeinden), la care participau toți cetățenii în stare să poarte arme (landammani). Ei luau parte la adoptarea deci-ziilor cu caracter legislativ și judiciar, aveau dreptul exclusiv de a declara război și a încheia pacea, ratificau sau respingeau hotărârile federale. Orașele sunt, la rândul lor, "democrații reprezentative" de tipuri variate, cu Adunări generale ale burgheziei și Consilii alese. În Zürich, Saint Gall și Schaffhouse domina organizarea pe corporații. La Zürich 13 șefi din corporații au locurile
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
vieții de drept public. Elaborarea legilor nu mai era apanajul exclusiv al regelui și Consiliului său: erau emise de rege și Dietă. Procedural se menținea competența monarhului de a convoca Dieta și a formula proiectul. Adunarea reprezentanților stărilor privilegiate delibera, ratifica sau respingea proiectul. Nici unul din impozitele extraordinare, devenite regulate după 1439, nu se puteau ridica fără consimțământul nobilimii. Puterea stărilor a crescut și datorită dreptului de alegere a regelui, ce aparținea Dietei. Comparând situația cu cea existentă în Imperiul german
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
modalitățile de acțiune nu ar trebui să împiedice creșterea economică a țărilor bogate sau a celor sărace. Fiind un fenomen global, schimbările climatice necesită un răspuns internațional bazat pe o înțelegere comună a obiectivelor pe termen lung și a acordurilor ratificate la nivel mondial. Capitolul 1 Contextul actual și direcții de acțiune privind schimbările climatice Problema schimbărilor climatice a depășit cadrul pur științific în ultimele decenii ale secolului XX, transferându-se în sfera deciziei politice, întrucât acțiunile care vizează reducerea emisiilor
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
națională. Guvernul român a contribuit la intrarea în vigoare a Convenției-Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice, prin ratificarea acesteia în 1994 prin Legea nr. 24 din 6 mai 1994. În același timp, țara noastră a fost prima care a ratificat Protocolul de la Kyoto la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice, prin Legea nr. 3 din 2 februarie 2001. Câteva dintre elementele care demonstrează importanța pe care țara noastră o acordă pentru prevenirea și combaterea schimbărilor climatice sunt prezentate în
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
modificată și completată, indică faptul ca o parte din sumele obținute ca urmare a licitării cotelor să fie utilizate pentru măsuri de evitare a defrișărilor și de creștere a împăduririlor și reîmpăduririlor în țările în curs de dezvoltare care au ratificat acordul internațional privind schimbările climatice, precum și pentru transferul de tehnologie și facilitarea adaptării la efectele negative ale schimbărilor climatice în aceste țări.<footnote Parlamentul European (2009), Directiva 2009/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului pentru modificarea Directivei 2003
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
semnificativă cu tendință de creștere a prețului, dependența față de importurile de energie, eficiența energetică etc. Problemele ridicate de sectorul energetic necesită un răspuns imediat, bazat pe o înțelegere comună a obiectivelor pe termen lung și a acordurilor care au fost ratificate la nivel internațional. 2.1.1. Creșterea consumului de energie la nivel global Creșterea populației și îmbunătățirea calității vieții, ca urmare a dezvoltării și progreselor tehnologice, au condus la o creștere continuă în ceea ce înseamnă nevoia de energie. Această tendință
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
contribuit la eforturile globale prin ratificarea în 1994, prin Legea nr. 24/1994 a Convenției-Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992. În același timp, România a fost prima țară care a ratificat Protocolul de la Kyoto la ConvențiaCadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, prin Legea nr. 3 din 2 februarie 2001. Un alt element care atestă faptul că țara noastră acordă o importanță deosebită acestei probleme globale
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
introducerea cursurilor de pregătire pentru universitățile agreate în vederea pregătirii pentru autorizare a managerilor. În concluzie, problemele ridicate de sectorul energetic necesită un răspuns imediat, bazat pe o înțelegere comună a obiectivelor pe termen lung și a acordurilor care au fost ratificate la nivel internațional. Bibliografie Agenția Internațională de Energie IEA (2007), Energy Prices & Taxes 2007 Agenția Regională pentru Protecția Mediului Cluj-Napoca (2009), Raport privind starea mediului Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (2008), Metodologie pentru trecerea de la facturarea cantităților de
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
plan mondial. Lipsită de clasă, de cavalerism, ea oferă astăzi spectacolul unei gestiuni rustice a relațiilor internaționale, tot mai marcată de decizii unilaterale, care exclude dinainte orice discuție, orice replică, unele frizînd iraționalul, cum este de pildă refuzul de a ratifica Protocolul de la Kyoto privind protecția mediului, refuz justificat astfel de purtătorul de cuvînt al guvernului american: "Un consum puternic de energie face parte din modul nostru de viață, iar modul de viață american este sacru". Dixit. În respectul acestei sacralități
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
puternic de energie face parte din modul nostru de viață, iar modul de viață american este sacru". Dixit. În respectul acestei sacralități, S.U.A. au încălcat tratatul de limitare a armelor antibalistice, au respins convenția asupra armelor biologice și refuză să ratifice tratatul de interzicere a experiențelor nucleare, amenințînd recent chiar cu utilizarea acestor arme. La toate acestea trebuie să adăugăm supremația sistemului financiar american, a dolarului, care continuă să asigure finanțarea cvasi-nelimitată a deficitelor americane prin capitaluri străine și crearea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Japonia face curte Iranului, angajînd aici proiecte de cooperare petrolieră, și se depărtează de cruciada vulturilor neoconservatori din admnistrația de la Washington (apropo, participarea Japoniei în Irak înseamnă 600 de militari, angajați în operațiuni umanitare). Apoi, tot spre deosebire de americani, Japonia a ratificat acordul de la Kyoto, Tratatul de la Ottawa împotriva minelor antipersonal și a contribuit la crearea Curții Penale Internaționale. Este o strategie cu două fețe și rămîne de văzut cît de durabilă poate fi aceasta, cu atît mai mult cu cît repetatele
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
pe termen lung a finanțelor publice, atunci deficitul structural poate să crească pînă la aproximativ 1% din PIB; * deficitul structural plus deficitul bugetar ciclic maxim nu trebuie să depășească limita de 3% din PIB; * necesitatea ca aceste prevederi să fie ratificate în legislațiile naționale (constituții) ale statelor membre; de asemenea, există obligativitatea de a fi introdusă și prevederea potrivit căreia încălcarea acestor cerințe explicite poate declanșa un mecanism automat de corecție specific. 20.4.4.1. Ce înțelegem prin deficit structural
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
juridică, ca o organizație internațională clasică (Leben 1990). Prin prisma acestor analize, Uniunea Europeană nu suferă de nici un deficit democratic. Ea nu intră în conflict cu axioma suveranității populare din moment ce este construită și condusă de guverne democratice. Toate tra-tatele au fost ratificate de parlamente alese, sau prin referendum, în respectul formelor constituționale. Fiecare stat prezervă dreptul să părăsească Uniunea Europeană. Și cetățenii au posibilitatea, dacă doresc, să sancționeze guvernul național pentru a influența evoluția integrării europene (Milward 1992). Se poate spune, deci, că
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
în aplicare prin numeroase regulamente, instrucțiuni și alte acte emise de Consiliul Concurenței 13. Lor li se alătură izvoare internaționale constituite din acordurile bisau multilaterale pe care țara noastră le-a încheiat sau la care a aderat ori le-a ratificat, și care astfel devin parte componentă a dreptului intern, cu toate consecințele care decurg din această calitate 14. Fără tăgadă celor menționate mai sus li se adaugă dispozițiile dreptului comunitar. Aderarea României la Uniunea Europeană a avut un impact major asupra
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
Înțelegerea dimensiunilor globale ale acestui fenomen este înlesnită de textele celor 71 de articole ale unei legi adoptată de ONU. Convenția ONU contra corupției adoptată pe data de 31 octombrie 2003, semnată la Merida (Mexic) de 114 țări, a fost ratificată de peste 150 de țări, printre care și România în anul 2004. (9) Este primul instrument mondial de luptă împotriva corupției și a crimelor economice, inclusiv pentru spălarea banilor negri. Ea cuprinde dispoziții de prevenire a corupției și reguli de cooperare
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
la care au ajuns reprezentanții celor două instituții în cadrul comitetului de conciliere. Tratatul de la Lisabona aduce schimbări și în privința procedurii de revizuire a tratatelor, proces din ce în ce mai complex ca urmare a creșterii numărului statelor membre și a obligației de a fi ratifica cu unanimitate. Așadar, revizuirea tratatelor a fost în trecut atribuția statelor membre în principal, reunite în cadrul unei Conferințe Interguvernamentale. Tratatul de la Lisabona introduce trei moduri de revizuire a tratatelor, Parlamentul European fiind implicat în fiecare: procedura ordinară, procedura simplificată și
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
de un stat membru, Comisie sau Parlament. Diferența constă în faptul că decizia este adoptată printr-un vot cu unanimitate de către Consiliu, după consultarea Parlamentului. Ca și în procedura ordinară, actul nu intră în vigoare decât după de a fost ratificat de toate statele membre, conform procedurilor constituționale. Această procedură nu poate fi aplicată pentru a extinde competențele Uniunii. Prin "clauza pasarelă", cea de a treia procedură de revizuire, Consiliul European poate decide ca o un domeniu în care decizia este
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Bulgaria, Letonia, Slovenia și Malta) și-au văzut numărul de reprezentanți crescând o dată cu aplicarea acestui nou tratat. Însă acești 18 noi deputați nu pot fi recunoscuți ca membri deplini căci această mărire temporară a numărului de aleși trebuie să fie ratificată de către toate Statele Membre. Aceștia au primit, deci, statutul de "observatori" pe care îl vor păstra pentru o perioadă încă nedeterminată. Tabelul 1: Numărul de deputați europeni din 1958 pană în 2009 (numărul total și repartiția pe stat membru) 1958
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
nu (E1 ≠ L) în universul său de credințe (Martin) sau spațiu (Fauconnier) semantic (pentru un exemplu simplu, a se vedea pagina 116): dacă E1 = L: propoziția este validă în universul locutorului (Spațiu de realitate R); dacă E1 ≠ L: propoziția este ratificată într-un hetero-univers (Spațiu M) sau într-un anti-univers (Spațiu H contrafactual). La aceste două prime dimensiuni ale propoziției trebuie să adăugăm faptul că o propoziție este, prin definiție, o unitate legată. Natura acestei legături este dublă. Din punct de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Fraților Minori permisiunea de a celebra în propriile oratorii liturghia și oficiile divine, răspunzând astfel unei cereri precise a fraților (BF I, p. 20: FF 2717). Această decizie, care va trezi nu puține contestații din partea clerului diecezan, va fi ulterior ratificată de Grigore al IX-lea, la 4 mai 1227 (BF I, p. 27). Pe de altă parte, creștea progresiv și angajarea pastorală a Ordinului în slujirea reformei Bisericii. La 7 octombrie 1225, prin scrisoarea Vineae Domini custodes, Honoriu al III
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]