4,978 matches
-
Sociale și prin casele teritoriale de asigurări de sănătate de către serviciile medicale. Anexă 1 -------- la instrucțiuni ---------------- BOLILE CARDIOVASCULARE pentru care se pot acorda concedii medicale cu o durată de până la 12 luni 1. Infarct miocardic acut complicat cu ischemie miocardica recurenta - tulburări de ritm ventricular maligne 2. Infarct miocardic cu insuficiență cardiacă 3. Infarct miocardic cu cardiopatie cronică ischemica tratată chirurgical sau intervențional 4. Valvulopatii cu insuficiență cardiacă congestiva 5. Valvulopatii tratate chirurgical (proteză sau grefa) 6. Valvulopatii cu endocardite infecțioase
INSTRUCŢIUNI din 8 iunie 2001 privind eliberarea certificatelor de concediu medical în baza cărora se acordă indemnizaţiile de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138253_a_139582]
-
26 iulie 1993, data intrării în vigoare a Legii nr. 59/1993. Împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 25 din 5 februarie 1997 a declarat recurs, în termen legal, Polizu Radu Alexandru În ședința publică din data de 27 noiembrie 1997, recurentul Polizu Radu Alexandru a declarat ca își retrage cererea de recurs, solicitând și returnarea Dosarului nr. 490/1996 la Curtea Suprema de Justiție - Secția civilă. Ținând seama de prevederile art. 267 din Codul de procedură civilă, Curtea Constituțională ia act
DECIZIE nr. 573 din 4 decembrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119170_a_120499]
-
C. Pântea - procuror Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de Popescu-Cartianu Ana-Sofia împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 51 din 18 martie 1997 *). Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 2 decembrie 1997, în prezența recurentei, a reprezentantului Ministerului Public și în lipsa celorlalte părți legal citate, si au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 9 decembrie 1997. CURTEA, având în
DECIZIE nr. 603 din 9 decembrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330 şi a art. 330^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119267_a_120596]
-
în anulare. Împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 51 din 18 martie 1997 a declarat recurs, în termen legal, Popescu-Cartianu Ana-Sofia. Prin Adresa nr. 2.165 din 30 septembrie 1997, depusă la dosar, și în ședința publică din 2 decembrie 1997, recurenta Popescu-Cartianu Ana-Sofia declară că își retrage cererea de recurs. Ținând seama de prevederile art. 267 din Codul de procedură civilă, Curtea Constituțională ia act de cererea de renunțare la calea de atac, care nu este contrară prevederilor art. 26 din
DECIZIE nr. 603 din 9 decembrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330 şi a art. 330^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119267_a_120596]
-
Pântea - procuror Florentina Geangu - magistrat-asistent Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de Ștefănescu Dragoș Victor împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 110 din 8 octombrie 1996 *). Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 18 noiembrie 1997, în prezența recurentului și a reprezentantului Ministerului Public, si au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 9 decembrie 1997. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului
DECIZIE nr. 607 din 9 decembrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119280_a_120609]
-
martie 1997 Curtea Constituțională a respins ca vădit nefondată excepția de neconstituționalitate invocată. Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, Hariton Ana Maria. Prin cererea înregistrată la nr. 3.672 din 17 noiembrie 1997, depusă la dosarul cauzei, recurenta a arătat că își retrage recursul și a solicitat restituirea Dosarului nr. 2.280/1996 la Curtea Supremă de Justiție - Secția civilă. Ținând seama de prevederile art. 267 din Codul de procedură civilă, Curtea Constituțională ia act de cererea de
DECIZIE nr. 610 din 9 decembrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119289_a_120618]
-
din 19 martie 1997 Curtea Constituțională a respins, ca vădit nefondată, excepția de neconstituționalitate invocată. Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, Borsaru Irina și Petculescu Ruxandra. Prin cererea înregistrată la nr. 2.242 din 7 octombrie 1997, recurentele au arătat că își retrag recursul declarat împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 54 din 19 martie 1997 . Ținând seama de prevederile art. 267 din Codul de procedură civilă, Curtea Constituțională ia act de cererea de renunțare la calea de atac
DECIZIE nr. 611 din 9 decembrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119292_a_120621]
-
C. Pântea - procuror Florentina Geangu - magistrat-asistent Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de Stoianovici Aurora împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 54 din 19 martie 1997 *). Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 2 decembrie 1997, în prezența recurentei, a reprezentantului Ministerului Public și în lipsa celorlalte părți legal citate, si au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 9 decembrie 1997. CURTEA, având în
DECIZIE nr. 613 din 9 decembrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119298_a_120627]
-
anterioare, prin care Curtea s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 330 din Codul de procedură civilă, nu înseamnă o nemotivare ci, dimpotrivă, aplicarea consecventă a dispozițiilor constituționale și legale. Referitor la dispozițiile Legii nr. 112/1995, se constată că recurenta nu a ridicat în fața instanței judecătorești excepția de neconstituționalitate a acestor prevederi, astfel încât o atare excepție nu poate fi invocată direct, în recurs, în fața Curții Constituționale. În acest sens este și Decizia nr. 97 din 24 octombrie 1995, publicată în
DECIZIE nr. 613 din 9 decembrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119298_a_120627]
-
C. Pântea - procuror Florentina Geangu - magistrat-asistent Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de Știrbu Constantă împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 54 din 19 martie 1997 *). Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 2 decembrie 1997, în prezența recurentei, a reprezentantului Ministerului Public și în lipsa celorlalte părți legal citate, si au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 9 decembrie 1997. CURTEA, având în
DECIZIE nr. 612 din 9 decembrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119295_a_120624]
-
de neconstituționalitate a Hotărârii Guvernului nr. 594/1991 , modificată de Hotărârea Guvernului nr. 564/1992 , prin care s-a prevăzut interdicția înscrierii în circulație a autoturismelor cu o dată de fabricație mai mare de 8 ani. Excepția a fost ridicată de recurentul Crăciun Cristian, care, în susținerea acesteia, arată că interdicția instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 594/1991 contravine dreptului de proprietate prevăzut de art. 41 din Constituție. Instanță de judecată nu și-a exprimat punctul de vedere asupra excepției și a
DECIZIE Nr. 33*) din 19 aprilie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110121_a_111450]
-
s-a respins că vădit nefondată excepția de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile art. 29 alin. (9) din Ordonanță Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit. Dezbaterile au avut loc în ședința din 17 octombrie 1995, în lipsa părților, legal citate. Atat recurenta, Societatea Comercială "Florida Impex" - S.R.L., prin cererea de recurs, cît și unul dintre intimați, respectiv Ministerul Finanțelor, prin întîmpinarea depusă la dosar, au solicitat, în baza art. 242 alin. 2 din Codul de procedură civilă, judecarea în lipsă. Magistratul-asistent referă
DECIZIE Nr. 97 din 24 octombrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112284_a_113613]
-
de neconstituționalitate vizînd dispozițiile art. 29 alin. (9) din Ordonanță Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, invocată de Societatea Comercială "Florida Impex" - S.R.L. în Dosarul nr. 1.308/1994 al Curții de Apel Tîrgu Mureș. Față de această decizie, recurenta, Societatea Comercială "Florida Impex" - S.R.L., a formulat recurs, arătînd că: 1. cererea de revizuire și soluționarea ei nu reprezintă o procedură administrativ-jurisdicțională, iar Ministerul Finanțelor nu poate, decît cu încălcarea principiului de independență a organului care a emis actul față de
DECIZIE Nr. 97 din 24 octombrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112284_a_113613]
-
și a principiului contradictorialității, să fie organ de jurisdicție în asemenea litigii; 2. plata taxei ce a fost reiterata de Ordonanță Guvernului nr. 70/1994 , dar majorata valoric, poate fi prohibitiva pentru accesul liber la justiție, deși se recunoaște de către recurenta că este normal ca justițiabilii să efectueze cheltuieli pentru administrarea justiției; 3. în opinia recurentei, cererea de revizuire instituită conform procedurii prevăzute de Ordonanță Guvernului nr. 70/1994 este considerată ca fiind o materializare a dreptului de petiționare; or, conform
DECIZIE Nr. 97 din 24 octombrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112284_a_113613]
-
ce a fost reiterata de Ordonanță Guvernului nr. 70/1994 , dar majorata valoric, poate fi prohibitiva pentru accesul liber la justiție, deși se recunoaște de către recurenta că este normal ca justițiabilii să efectueze cheltuieli pentru administrarea justiției; 3. în opinia recurentei, cererea de revizuire instituită conform procedurii prevăzute de Ordonanță Guvernului nr. 70/1994 este considerată ca fiind o materializare a dreptului de petiționare; or, conform dispozițiilor constituționale, exercitarea să este gratuită; 4. nici o taxă nu poate fi instituită pentru a
DECIZIE Nr. 97 din 24 octombrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112284_a_113613]
-
invocate pentru prima data in recurs. Este cazul excepțiilor privind: procedura administrativ-jurisdicțională prealabilă, prin care s-ar încalcă principiul independenței și cel al contradictorialității, derivat din dreptul la apărare; imposibilitatea stabilirii unei taxe pentru exercitarea dreptului de petiționare - în opinia recurentului cererea de revizuire reglementată prin Ordonanță Guvernului nr. 70/1994 fiind o expresie a dreptului de petiționare; afectarea proprietății particulare ca urmare a regimului fiscal. Curtea Constituțională nu se poate pronunța asupra acestor posibile excepții de neconstituționalitate, întrucît ele au
DECIZIE Nr. 97 din 24 octombrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112284_a_113613]
-
care n-au făcut obiectul judecății la instanța de fond. Motivele de ordine publică, la care se referă art. 306 alin. 2 din Codul de procedură civilă, privesc cazurile de nulitate absolută a hotărârii atacate, altele decît cele arătate de recurenți. Față de considerentele arătate, raman spre soluționare instanței de recurs două dintre motivele formulate de recurent: pronunțarea deciziei în fond de către Curtea Constituțională cu nerespectarea prevederilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, privind citarea părților; impedimentul la liberul
DECIZIE Nr. 97 din 24 octombrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112284_a_113613]
-
care se referă art. 306 alin. 2 din Codul de procedură civilă, privesc cazurile de nulitate absolută a hotărârii atacate, altele decît cele arătate de recurenți. Față de considerentele arătate, raman spre soluționare instanței de recurs două dintre motivele formulate de recurent: pronunțarea deciziei în fond de către Curtea Constituțională cu nerespectarea prevederilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, privind citarea părților; impedimentul la liberul acces la justiție creat - în opinia recurentului - prin instituirea unei taxe de timbru în procedura
DECIZIE Nr. 97 din 24 octombrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112284_a_113613]
-
instanței de recurs două dintre motivele formulate de recurent: pronunțarea deciziei în fond de către Curtea Constituțională cu nerespectarea prevederilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, privind citarea părților; impedimentul la liberul acces la justiție creat - în opinia recurentului - prin instituirea unei taxe de timbru în procedura prealabilă administrativ-jurisdicțională. Ambele motive șunt însă neîntemeiate. Primul motiv de recurs este consecința erorii recurentului. Astfel cum rezultă din dispozitivul deciziei atacate, excepția de neconstituționalitate a fost respinsă că vădit nefondată. Or
DECIZIE Nr. 97 din 24 octombrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112284_a_113613]
-
din Legea nr. 47/1992, privind citarea părților; impedimentul la liberul acces la justiție creat - în opinia recurentului - prin instituirea unei taxe de timbru în procedura prealabilă administrativ-jurisdicțională. Ambele motive șunt însă neîntemeiate. Primul motiv de recurs este consecința erorii recurentului. Astfel cum rezultă din dispozitivul deciziei atacate, excepția de neconstituționalitate a fost respinsă că vădit nefondată. Or, în sensul prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, atunci cand se considera că excepția este vădit nefondată, aceasta se respinge
DECIZIE Nr. 97 din 24 octombrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112284_a_113613]
-
penale supuse acestei căi ordinare de atac, ceea ce îngrădește posibilitatea instanțelor și dreptul părților de a verifica și, respectiv, de a ataca deciziile instanțelor de apel pe calea recursurilor, sub aspectul individualizării pedepsei, aspect ce este vizat cu precădere de recurenți". În vederea soluționării excepției, au fost solicitate, în baza art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, punctele de vedere ale celor două Camere ale Parlamentului și al Guvernului. În punctul său de vedere, Senatul arată că textul atacat este
DECIZIE Nr. 116*) din 16 noiembrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112364_a_113693]
-
care nu poate fi atacată cu apel nu mai este limitat la cazurile de recurs prevăzute de art. 385^9 din Codul de procedură penală, instanța fiind obligată să examineze întreaga cauza, sub toate aspectele, indiferent de temeiurile invocate de recurent. În această situație, recursul preia funcția devolutiva a apelului, pe care cauza respectivă nu l-a putut traversa, fiind exclusă de la această cale de atac, conform dispozițiilor art. 361 alin. 1 din Codul de procedură penală. În ceea ce privește invocarea art. 23
DECIZIE Nr. 116*) din 16 noiembrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112364_a_113693]
-
Petrescu - procuror Doina Suliman - magistrat-asistent Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de Petrescu Marius împotriva Deciziei nr. 63, pronunțată la data de 20 iunie 1995 de către Curtea Constituțională. Dezbaterile au avut loc în ședința din 7 noiembrie 1995, în prezența recurentului Petrescu Marius și în lipsa celorlalte părți legal citate - Consiliul Local al Comunei Fardea, Inspectoratul Școlar Timiș, Institutul Politehnic Timișoara - și au fost consemnate în încheierea de la aceeași dată, cănd pronunțarea a fost amînată la 14 noiembrie 1995 și apoi la
DECIZIE Nr. 119 din 21 noiembrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112376_a_113705]
-
instanța se arată că "Decretele nr. 218/1960 și nr. 712/1966 trebuie considerate însă ca fiind neconstituționale și deci ilegale în raport cu prevederile Constituției României din 1952 și respectiv, 1965, sub imperiul cărora au fost editate". În ceea ce privește interpretarea dată de recurent în sensul că, în temeiul art. III alin. 1 din Decretul nr. 218/1960, și în prezent s-ar putea constitui proprietatea statului asupra unor bunuri, aceasta teza este contrară însuși conținutului normativ al articolului respectiv, care, referindu-se explicit
DECIZIE Nr. 119 din 21 noiembrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112376_a_113705]
-
ale art. 26 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 47/1992 sunt contrare principiului separației puterilor în stat, precum și dispozițiilor art. 21 din Constituție, deoarece: - critică formulată excede obiectul excepției, fiind fără relevanță pentru soluționarea ei; - însuși recurentul arată că prevederile art. 77 din Legea nr. 58/1991 și ale art. 26 din Legea nr. 47/1992 nu îl privesc, întrucît consideră că dreptul de proprietate al statului asupra imobilului în litigiu nu s-a constituit. Sensul prevederii
DECIZIE Nr. 119 din 21 noiembrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112376_a_113705]