1,973 matches
-
a partidului comunist. Nu cunosc discuțiile care au avut loc, ci doar rezultatul lor: profesorul Stahl a putut participa la respectiva conferință. Uneori, recunoașterea compatrioților vine după moartea savanților. Așa s-a întâmplat și cu profesorul Stahl. Studenții anului 2000 redescoperă cu interes o operă de mare complexitate. S-au reeditat unele lucrări și s-au publicat unele postume, s-au scris mai multe studii despre opera sa. La o conferință ținută la Institutul de Științe Politice al Universității din București
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Ioana Eliad, Andrei Gorzo, George Littera, David Melville, Dinu-Ioan Nicula, Iaromira Popovici, Dan Predescu, Eva Sarbu, Dumitru Solomon. Printre rubricile permanentizate ale revistei „Noul Cinema”: „Dosare tematice”, „Festivaluri”, „Profiluri”, „Fan Club”, „Portretul lunii”, „Europa Cinema”, „Ecranul de acasa”, „Călătorii sentimentale”, „Redescoperind cinematograful”, „Sport”. C.Cl.
CINEMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]
-
viață nesănătos”). În „Charak-Samhita”, cu 2600 ani în urmă, se menționează că urina pacienților diabetici atrăgea furnicile datorită gustului dulce al acesteia. Se știe că descoperirea acestei caracteristici a urinii diabeticilor este atribuită lui Thomas Willis, care în fapt o redescoperă, în 1674. În lucrările vechi indiene sunt menționate și simptome sugerând acidoza și coma. Mai mult, în formele incurabile se spune că urina este aromatică (corpi cetonici?), dulce și decolorată. Nu numai urina este dulce, ci toate secrețiile organismului sunt
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
redă un istoric destul de detaliat al medicinii, menționând unii autori ale căror lucrări s-au pierdut, aparținând în special școlii din Alexandria. Este cea mai veche lucrare medicală scrisă în latină, care s-a pierdut câteva sute de ani, fiind redescoperită la Siena în 1426. A fost o redescoperire fericită, care i-a adus o mare faimă postumă. Paracelsus a fost numit astfel pentru a sublinia că l-a depășit chiar pe Celsus, în erudiție și valoare. Opera lui Celsus avea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
sultanului Saladin) a avut la vremea lui o faimă mare. Într-o vastă lucrare medicală enciclopedică, precum și în „Comentarii asupra anatomiei lui Avicena” (pe care o critică în unele privințe), descrie mica circulație pulmonară, cu două secole înainte de a fi redescoperită de Miguel Servet și Realdo Colombo. Al-Latif publică în 1225 și o lucrare dedicată diabetului, în care sunt menționate diferite tratamente folosite în acea vreme. Sunt făcute, de asemenea, referiri importante la diabet, așa cum apar în literatura greacă și arabă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
fondatorul histologiei moderne. Marcello Malpighi (1628-1694) Să facem aici o paranteză și să precizăm că Abdul Latif Mohamed al-Bagdadi (1162-1231), în perioada cât a lucrat în Egipt, a făcut o descriere destul de precisă a circulației pulmonare. Aceeași circulație pulmonară este redescoperită de Miguel Servet de Villanova (1509-1553), una dintre marile figuri ale medicinii spaniole, umanist și enciclopedist, dar și mare anatomist (printre alții, a studiat la Paris cu Sylvius, Fernel și Günther von Andernach). Pornind de la principul creștin că sufletul omului
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
două decenii mai târziu (1797), făcând referire expresă la lucrarea lui Dobson. Oricum, începutul diabetului ca o tulburare biochimică în organism a demarat greu. În 1674, Thomas Willis (1621-1675), medic și anatomist din Oxford (Anglia), în lucrarea sa „Pharmaceutice Rationalis”, redescoperă gustul dulce al urinei pacienților diabetici (urina este „extraordinar de dulce, ca zahărul sau mierea”, „quasi melle aut saccharo inbuta”). Această caracteristică fusese menționată în școlile antice chineze și indiene, apoi în mod expres descrisă de Avicena (980-1037). Thomas Willis
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
și glucozuria. Efectul anticetogenic al insulinei va fi studiat în 1922 de Collip, la sugestia lui MacLeod, sugestie venită din citirea lucrărilor lui Paulescu, pe care MacLeod le cunoștea bine (82). Influența insulinei (Pancreinei) asupra metabolismului proteic, însă, a fost redescoperită mult mai târziu. În fine, rolul global anabolic / anticatabolic al insulinei asupra tuturor metabolismelor constituie un concept redescoperit, după mai mult de jumătate de secol după descrierea lui de către Paulescu. Este, totuși, corect să menționăm că lucrările lui Paulescu publicate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
cele realizate "la distanță", care îi implică pe aceia care nu au pus mâna pe carte nici ca să o scrie, nici ca să o citească. Întrebarea e în ce condiții se produce o asemenea schimbare de perspectivă. Când o cultură literară redescoperă cifrele brute ale demografiei? Când aceste date statistice generale se umplu cu sens? Mi se pare interesant că evocarea "milioanelor" apare la Ibrăileanu în foiletoanele publicate în cursul anului 1919 în revista Însemnări ieșene și adunate ulterior sub titlul După
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
articolele apărute în revista populară Viața 764. Această din urmă carte a fost recomandată de arhiepiscopul Alexandru Th. Cisar spre a fi citită de tinerii catolici în cadrul șezătorilor 765. Interzis ca autor de regimul ateo-comunist, preotul Iosif Tălmăcel a fost redescoperit ca scriitor după 1989 și reintegrat în cultura catolică românească 766. Preotul Ion Gârleanu S-a născut la Butea, în ziua de 2 martie 1892. După mai multe insistențe și încercări, a fost primit la seminarul din Hălăucești, în anul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
doctrină clară a Bisericii, referitor la rolul mass-mediei în Biserică și societate, fapt ce a dus la cantonarea într-o ecleziologie juridică și apologetic, transformând doctrina mai degrabă într-o ierarhologie. Aceasta realitate a permis teologilor interbelici și postbelici să redescopere și să reevalueze elemente din vechea tradiție a Bisericii, definind-o mai mult spiritual decât juridic-drept "mysterium Christi" sau "populum Dei". În același timp cu augumentarea mișcării liturgice, care a făcut vizibilă Biserica din punct de vedere social și cultural
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
toți cei care nu trec la baptism; Spania va ralia la antisemitism, respectiv la linia antievreiscă europeană.302 În secolul al XI-lea, pe fondul expansiunii economice, apare ideea de cruciada în Europa dublată de o puternică explozie demografică, fiind redescoperit astfel Orientul ca punct spiritual și economic necesar Europei.303 În aceeași perioadă se remarcă un val de pelerinaje, fenomenul că practica religioasă nu a fost o creație a secolului al XI-lea, fiind prezent în conștiința lumii creștine încă
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
sistemului școlar și cu formarea profesională. Până în anii '60 abia au fost luate în considerație efectele socializării și influențele specifice datorate recunoașterii principiului performanței. Mai târziu, în anii '70, perioadă a democratizării politice, W. Klafki și H. von Hentig au redescoperit principiul pedagogic al performanței. În viziunea lor „școala urma să fie o școală democratică performantă, care să contribuie la autodeterminare și co-determinare”. Într-o astfel de școală se pleacă de la învățarea individualizată, orientată spre concurență, de la învățarea socială și solidară
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
biometricienii din acea vreme (Manley B.F.J., Multivariate statistical methods: a primer,1944, p.75). Transformarea formală a metodei i se datorează lui Hotelling (1933) și Rao (1964), (Timm N., Applied Multivariate Analysis, 2002, p. 446), care, mult mai târziu, au redescoperit aceste noțiuni (Shaw, p. 92), descriind metode practice de calcul, dar chiar și atunci calculele erau foarte dificil de efectuat pentru un număr mai mare de variabile, deoarece se făceau manual. Din această cauză, ca și în cazul celorlate tehnici
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
avut urmări pedagogice și conceptuale care au început cu procedurile de selecție în gimnaziu, au continuat cu construcția sistemului școlar și cu formarea profesională. Mai târziu, în anii '70, perioadă a democratizării politice, W. Klafki și H. von Hentig au redescoperit principiul pedagogic al performanței. În viziunea lor „școala urma să fie o școală democratică performantă, care să contribuie la autodeterminare și co-determinare”. Principiul performanței individuale a marcat începând cu anul 1820 concepția despre școală și funcțiile ei. O revizuire a
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
către întărirea acelei democrații bugetare evocate de P.P. Carp. Efectul secundar al acestei asimilări incomplete și imature a principiilor civilizației este ridicarea unei arhitecturi mentalitare și juridice marcate, în termeni maiorescieni, de neadevăr și inadecvare. În locul politicii de durată, ce redescoperă rațiunile de a fi ale tradiției, generația „junilor corupți“ privilegiază explozia retorică și apelul la stat ca sursă inepuizabilă de alocații bugetare și de funcții. Falsa stare a treia este beneficiara unui progres ce duce spre potemkiniadă. Statul formelor fără
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
indica locul în care fusese înmormântat soțul ei. Este astăzi cert că generalul Gheorghe Avramescu a murit la Jászberény, în Ungaria, dar circumstanțele nu sunt încă pe deplin elucidate. Ca urmare a investigațiilor unor istorici și arhiviști militari, care au redescoperit informațiile furnizate de către sovietici cu câteva decenii înainte, s-a reușit depistarea mormântului generalului, rămășițele sale pământești fiind aduse în România și reînhumate la Cluj-Napoca, în octombrie 2000. în ceea ce-l privește pe generalul Nicolae Dragomir, nici despre el nu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
decât atât și surprinzător chiar, presupusele informații, care mai circulau încă, erau fragmentare și deformate, circumstanță care a favorizat avansarea unei circumspecții morbide, însoțită de acuzații, de superiorități imaginare și de tendințe recriminatorii. Românii și românii din America s-au redescoperit în 1990 și, după o tatonare prelungită în mod intenționat, întreținută de vechi clișee potrivnice, dar și de politizatul orizont de așteptare al celor dintâi, s-a ajuns la conturarea unui dialog ce a depășit, treptat, o confruntare artificială. Așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
tehnolog, fost director de fabrică, un ungur, o săsoaică deportată, o evreică, un legionar, un militar, un făgărășan. Statutul felurit și paleta social-politică și etnică variată semnifică dorința coordonatorilor de a colecta mărturii de la diverse categorii din nevoia de a redescoperi trecutul în multiplele lui fațete și niveluri de receptare. Acest principiu de lucru și criteriile de alegere a subiecților nu sunt expuse dintru început, iar cititorul este lăsat să le descopere singur. Considerăm totuși că era necesară o explicație care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a ajuns `n această demnitate ecleziastică abia la 26 noiembrie 1994. ACNSAS, fond D, dosar 69, vol. 7, f. 43 verso. Ibidem, f. 42 verso. ACNSAS, fond D, dosar 69, vol. 7, f. 80. `n această perioadă, conducerea de la București redescoperea românitatea populației romano-catolice din Moldova, după ce, `n primii ani ai regimului comunist, „ceangăii” erau considerați maghiari, iar presiunile pentru `nlocuirea limbii române `n cadrul slujbelor erau la ordinea zilei. ACNSAS, D 69, vol. 7, ff. 42 verso-43. Ibidem, f. 52
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
științifice", pe de alta din natura obiectului considerat. Nici măcar diferența, mai notabilă, cauzată de absența unui grup de permutări, prin care se încheie analiza structuralistă a miturilor, nu este altfel explicabilă: dacă putem numi permutări diferențele semnificative sub care Barthes redescoperă structura evidențiată de ele în piesele raciniene, acestea nu duc cu siguranță la structuri simetric inverse. Și acest aspect al analizei ține tot de natura specifică a tragediei ca gen cultural: Barthes consideră că tragedia combate mitul, că spre deosebire de mit
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Țuțea, pe care l-am invocat, de exemplu. Dar câți români extrem de interesanți, extrem de înzestrați, care ar fi putut face lucruri extraordinare, nu s-au risipit în pușcării, în slujbe secunde! Avem un mare filosof care acum începe să fie redescoperit, după ce a dispărut, Alexandru Dragomir. A făcut studii cu Heidegger, și a fost în România, toată viața, întâi încărcător-descărcător, pe urmă expert corector la o editură, după aceea comis voiajor în industria lemnului. Iar seara, când venea acasă, citea à
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Eu cred că Opera din Viena, prin cele trei sau patru stagiuni, cât s-a prezentat "Oedip", a avut mai multe spectacole cu lucrarea lui Enescu decât Opera din București în toată istoria ei! Astfel, "Oedip"-ul lui a fost redescoperit. Ca urmare, cumva, a acestui lucru, în stagiunea viitoare, Opera Regală din Bruxelles va prezenta "Oedip" cu Teatrul "Liceo" din Barcelona. Am convins directorul Operei din München să-l pună din nou în scenă. Deci, începe o mișcare importantă legată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
unde am studiat șase ani, am studiat și am cântat foarte multă muzică de cameră, după care am avut posibilitatea să plec la Dallas, să studiez cu marele pianist spaniol Joaquin Azucaro, acolo am studiat doi ani. Între timp, am redescoperit iubirea pentru operă, care a reânviat în mine. La Universitatea Metodistă de Sud din Dallas am lucrat foarte mult cu departamentul de operă. Este o universitate foarte bună, cu o școală de artă bine apreciată în Statele Unite. Am lucrat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
pe vecinătățile sale. De altfel, orașul-stat medieval va fi punctul de atracție și creatorul de civilizație și cultură. Orașul va face comerț și se va îmbogății. Tot în jurul orașelor bogate apare marele fenomen cultural al Renașterii. Oamenii se îmbogățesc și redescoperă cultura și arta ca pe ceva favorabil. Omul Renașterii redescoperă moștenirea greacă și romană și redescoperă demnitatea. Pentru că puterea economică emancipează omul se pune în poziția traiului și exprimării tot mai sofisticate. Orașul va inventa organizarea politică și statul ca
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]