17,529 matches
-
semnului lingvistic spre unul dintre referenții posibili. Din faptul că o formă lingvistică este nume atît pentru o clasă de obiecte, cît și pentru oricare obiect din extensiunea clasei sau pentru un grup de obiecte din clasa respectivă, rezultă că referentul poate fi reprezentat de oricare dintre aceste situații, iar, referința, la rîndul ei, poate fi generală, singulară sau particulară. Cînd este generală, deși se manifestă tot în forma sensului prin instanțializarea în discurs, referința este raportabilă la semnificație, adică la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
doilea, prin prezența determinantului (de rugbi) semnul se aplică la o subclasă, iar, în ultimul, la un caz singular, la exemplarul care s-a folosit într-un anumit joc. Referința raportabilă la o clasă sau la o subclasă are un referent constant, fiindcă nu se schimbă de la o situație la alta, în vreme ce referința direcționată spre cazurile singulare are un referent variabil, căci se schimbă în funcție de circumstanțele în care se folosește expresia. Referința este legată nu numai de unitățile lingvistice, ci și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la exemplarul care s-a folosit într-un anumit joc. Referința raportabilă la o clasă sau la o subclasă are un referent constant, fiindcă nu se schimbă de la o situație la alta, în vreme ce referința direcționată spre cazurile singulare are un referent variabil, căci se schimbă în funcție de circumstanțele în care se folosește expresia. Referința este legată nu numai de unitățile lingvistice, ci și de complexele lingvistice, de sintagmă (cum este cazul cu mingea de rugbi), de discurs și de text, dar întrucît
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cazul cu mingea de rugbi), de discurs și de text, dar întrucît asemenea complexe presupun relații între unitățile lingvistice, compatibile din punct de vedere cognitiv, ele sînt raportabile la domenii de referință, la spațiile în care unitățile componente își au referenții. Analiza discursivă stabilește, din acest motiv, mai întîi, domeniul de referință al discursului avut în vedere, pentru ca, apoi, să se poată evalua statutul referențial al unităților (semnelor) lingvistice. Domeniul de referință creează astfel un univers de discurs, care poate fi
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unitate lingvistică (o expresie) poate referi (se poate raporta) în două moduri: într-o manieră independentă de orice context, atunci cînd se vizează clasa de obiecte pentru care unitatea respectivă este semn, manifestîndu-se referința generică, sau într-o manieră particulară, referentul fiind individualizat, iar referința specifică. În principiu, referința specifică este cea care se relevă în discurs, rolul acesteia fiind de a realiza orientarea spre anumite stări de lucruri, adică spre obiecte-referenți identificabile și, prin aceasta, particularizate. Totuși, discursul vizează, chiar
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la generalizări sau care pornesc de la generalizări, situații în care ea justifică obținerea unei concluzii. Manifestarea referinței specifice este însă și ea raportabilă la cea generică, căci, fără existența ei, nu are condiții de a fi "specifică" (particulară sau singulară). Referentul la care trimite semnul lingvistic prin referință face parte din realitatea extralingvistică în maniera în care este ea compartimentată (și interpretată) de vorbitorii limbii. Din acest motiv, referința este marcată de mediul cultural în care funcționează semnul, deoarece instituirea lui
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
urmare. Cînd discursul este alcătuit pentru obișnuita transmitere de informații despre lumea extralingvistică (care cuprinde și elementele limbii, atunci cînd ele devin obiect al comunicării), semnificația cuvintelor este actualizată prin referință către obiectele despre care se comunică, aceste obiecte devenind referenți, iar modul lor particular de fi, sensuri concretizate ale semnificației. Deși specifică, referința este în acest caz uzuală și consacrată, fiindcă selectează referenți din mulțimea la care ea este aplicabilă prin însăși norma cutumiară a limbii, care îi atribuie virtualitatea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
al comunicării), semnificația cuvintelor este actualizată prin referință către obiectele despre care se comunică, aceste obiecte devenind referenți, iar modul lor particular de fi, sensuri concretizate ale semnificației. Deși specifică, referința este în acest caz uzuală și consacrată, fiindcă selectează referenți din mulțimea la care ea este aplicabilă prin însăși norma cutumiară a limbii, care îi atribuie virtualitatea de a putea fi actualizată. Discursul inedit, care este specific artei literare, presupune, măcar pentru unele dintre semnele lingvistice antrenate în alcătuirea lui
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
alcătuirea lui, referințe inedite. Astfel, într-o cunoscută imagine eminesciană, precum în cuibar rotind de ape, referința pentru forma lingvistică cuibar este alta decît cea conferită în mod obișnuit prin semnificație, deoarece determinantul rotind de ape o orientează spre alt referent. În acest caz, poeticitatea consistă în această nouă referință, iar nu din faptul că se presupune un alt referent, căci el este rezultatul acestei referințe, iar artisticul rezultă din ea. Ca atare, în analiza discursului literar, nu trebuie descriși referenții
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lingvistică cuibar este alta decît cea conferită în mod obișnuit prin semnificație, deoarece determinantul rotind de ape o orientează spre alt referent. În acest caz, poeticitatea consistă în această nouă referință, iar nu din faptul că se presupune un alt referent, căci el este rezultatul acestei referințe, iar artisticul rezultă din ea. Ca atare, în analiza discursului literar, nu trebuie descriși referenții, ci modul în care sînt realizate noi referințe și această exigență de a face raportarea la referință, iar nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
referent. În acest caz, poeticitatea consistă în această nouă referință, iar nu din faptul că se presupune un alt referent, căci el este rezultatul acestei referințe, iar artisticul rezultă din ea. Ca atare, în analiza discursului literar, nu trebuie descriși referenții, ci modul în care sînt realizate noi referințe și această exigență de a face raportarea la referință, iar nu la referent, se menține în cazul oricărei analize discursive de tip literar precum și, în general, în cazul oricărei analize care are
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
el este rezultatul acestei referințe, iar artisticul rezultă din ea. Ca atare, în analiza discursului literar, nu trebuie descriși referenții, ci modul în care sînt realizate noi referințe și această exigență de a face raportarea la referință, iar nu la referent, se menține în cazul oricărei analize discursive de tip literar precum și, în general, în cazul oricărei analize care are drept obiect literatura. Cuvintele limbii nu sînt în totalitate semne, fiindcă nu toate sînt nume pentru realități (obiecte, acțiuni, însușiri, caracteristici
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
legat de elementul anaforic printr-o relație cu dublă funcție, de coreferință și de reluare, și împrumută elementului anaforic referința lui actualizată. În cazul cataforei, situația este similară, dar are particularitatea că elementul lexical autonom urmează celui neautonom. Atunci cînd referentul se află direct în anturajul fizic, fiind precizat printr-un gest indicativ sau printr-o determinare (parțială) prin completări atașate cuvîntului deictic se realizează o referință deictică. Există și o referință demonstrativă, atunci cînd termenii referențiali nu sînt specifici și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
înșiși și despre tema discuției; 4) postulatul preconstrucției culturale, reprezentate de ansamblul cunoștințelor organizate ce sînt combinate între ele în cazul schimbului și care constituie filtrul verbal și social în construirea discursului; 5) postulatul construcției obiectelor, căci obiectele discursului constituie referenții schematizării, iar construcția este o co-construcție ce rezultă din conjugarea punctelor de vedere ale interlocutorilor. Pornind de aici, J. -M. Adam a subliniat patru accepții ale noțiunii "schematizare" pe care o integrează cadrului lingvisticii textuale și a n a l
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unele orientări analitice, precum praxematica, atribuie enunțului și discursului ca trăsătură de bază producerea sensului. O perspectivă generală asupra înțelesului cuvîntului sens ar fi aceea de orientare către ceva, iar, dacă se referă la elementele limbii, o orientare către un referent, adică ce se intenționează a spune, cuprinzînd aici atît obiectul spunerii, cît și unghiul de vedere din care se spune ceva despre el. G. Guillaume a instituit o opoziție între limbă și discurs (acesta fiind analog vorbirii din concepția lui
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
că sugerează echilibrul și imparțialitatea. Cu o altă perspectivă, dar fără a avea implicații opuse, semioticianul american Charles S. Peirce a definit simbolul ca fondat pe o convenție socială, în opoziție cu iconul, caracterizat printr-o relație de asemănare cu referentul, și cu indicele, fondat pe o relație naturală de contiguitate. Din această perspectivă, simbolul trimite la obiectul pe care îl denotă printr-o lege care determină interpretarea lui prin referirea la un obiect. În construcția discursivă, simbolul este utilizat, pe
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Dacă textul se circumscrie limbii, se poate admite, după opinia lui H. Plett, că, din punct de vedere semiotic, textul este un supra-semn (macro-semn la E. Coșeriu) lingvistic, bazat pe convenție socială și pe arbitrarietate manifestată prin semnificanți, semnificații și referenți diferiți, o unitate funcțională de tip comunicativ. În viziune poststucturalistă, problematica definirii textului se extinde prin antrenarea unor parametri suplimentari în descrierea funcționării și producerii lui, în sensul că interesează mai ales relațiile acestuia cu cadrele sale - societate, istorie, instituții
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
drept premisă ideea că obiectul-text este un construct abstract, în care interesează modul de funcționare a unui sistem relațional imanent, independent de condițiile extralingvistice și de factorii implicați în producere sau receptare și, în mare măsură, în absența raportării la referent și, nu în ultimă instanță, la adevăr. Ca atare, singura proprietate capabilă să asigure calitatea de text unei secvențe transfrastice de semne este concretizată în sistemul de raporturi similare celor care permit funcționarea unei propoziții sau fraze, proprietate numită coeziune
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
economice. În asemenea folosiri, praxemul nu are nevoie de o marcă explicită pentru actualizare, în măsura în care raportul cu realul este dat direct prin context. Atunci cînd chirurgul spune clește sau compresă asistenților săi, se depășește aparenta contradicție dintre referința virtuală și referentul efectiv prin împrejurările imediate. Ca formă lingvistică a reprezentării, clește nu spune însă mai mult decît copac în dicționar, ceea ce permite diferența de actualizare este raportul practic cu realul. În cea de-a doua topoteză, imaginea spațiului se prezintă ca
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o ambiguitate în mare măsură nerealistă. Dintr-un punct de vedere realist, DIL implică o utilizare dublă, derutantă a limbajului: ambiguitățile sale îl îndepărtează de cele două puncte în care ne imaginăm că limbajul este ancorat în realitate, vorbitorul și referentul. Nu este nici total expresiv și nici total referențial, iar această neveridicitate îl diferențiază cel mai mult de alte forme de discurs reprodus. (Jefferson, 1981:42) Prin neveridicitate (invraisemblance) Jefferson face referire, în parte, la lipsa de veridicitate a Discursului
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
KDU CSL) și al Partidului Popular Sloven. Fie că sunt provocate direct ori indirect de către procesul de modernizare dependent, clivajele observate până acum pun în joc interese economice circumscrise. Se pot forma antagonisme corolare care să aibă în vedere care referenți identitari ar trebui promovați de către partidele politice. C. Clivajele referențiale Partidele Europei Centrale și Orientale se confruntă cu întrebarea dacă modalitățile de exercitare a puterii ar trebui sau nu să se alinieze normelor exterioare. Modurile de evaluare a experienței politice
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
se vor considera de stânga și chiar că va fi o concurență pentru aproprierea legitimă a acestei etichete? A fi de stânga, atitudine abandonată pentru că era legată de o retorică comunistă, devine astăzi un mijloc de clasare util, în timp ce mulți referenți și chiar soluții politice au pierdut din pregnanța lor. În mod paradoxal poate, astăzi pot fi regăsite în țările cehe aceleași reflecții asupra apolitismului, fatalmente de dreapta (prin conservatorism și prin negarea conflictului social) chiar dacă la începutul anilor 1990 a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
fi separați conceptual, ei funcționează interdeterminat, unul descrie un fenomen cultural și poate fi asimilat filozofic, celălalt un curent estetic care apare la finele secolului al XIX-lea". În ciuda simbiozei conceptuale, decadența trebuie acceptată ca "o formă degradată, viciată a referentului estetic prestigios". Angelo Mitchievici are capacitatea remarcabilă nu doar de a controla o bibliografie vastă și prestigioasă, ci și de a o utiliza, simplu spus, "în favoarea sa". E binecunoscut efectul paralizant pe care îl poate avea o solidarizare prea fermă
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
de verbe-predicat: verbele reflexive cu valoare impersonal-pasivă și operatorii modali. Al patrulea capitol se referă la subiectul format dintr-o sintagmă binominală, am grupat o serie de sintagme alcătuite din două nominale care formează o unitate referențială, având un singur referent: primul nominal (N1) are o valoare cantitativă sau calificativă, iar al doilea (N2) are o valoare referențială, denumind entitatea cuantificată sau calificată de primul nominal. Sintagmele nominale sunt de mai multe tipuri: partitive (o parte din copii, unii dintre noi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
operația de verificare (engl. checking) sau de valuare (engl. valuation) a acestora. 3. Trăsăturile implicate în acord Trăsăturile implicate în acord în română sunt genul, numărul, persoana și cazul. Trăsăturile de gen, număr și persoană, care sunt legate de identificarea referentului, sunt numite trăsături phi (engl. phi-features). Trăsăturile phi pot fi marcate sau nemarcate, specificate sau nespecificate. De pildă, în engleză genul și numărul nu sunt specificate la adjectiv, persoana nu este specificată la verb la marea majoritate a formelor, numărul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]