1,869 matches
-
încheiat încă. Întrucât presei nu i s-a îngăduit accesul în sala de conferințe, vom aștepta în continuare aici pentru a afla câte ceva despre cele discutate. Deocamdată atât de aici de pe strada Calomfirescu. Virginia, ai legătura în studio. Omul cu reflectorul îl stinge și reporterul rămâne pe loc în întunericul care crește. Dă-mi bă și mie o țigară, îi zice cameramanul. Vali se caută prin buzunare. ─ Mai bine mergem să mai luăm un pachet, zice el. De fapt am putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
se ruga de toți să-l omoare. Era un om gras, foarte curajos, și un ofițer bun, deși era dependent de misiuni din cele mai fanteziste. Dar În noaptea aia se-ncurcase În rețeaua de sârmă ghimpată, cu lumina unui reflector fixându-l, și mațele i se vărsaseră pe sârme, așa că au fost nevoiți să i le taie ca să-l scoată viu de acolo. „Împușca-mă, Harry. Împușcă-mă, pentru numele lui Dumnezeu“. Discutaseră odată despre cum Dumnezeu nu-ți dă niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Smyrna Cel mai ciudat, Îmi zise, era să-i auzi cum urlă-n fiecare noapte la miezul nopții. Nu știu ce-i apuca atunci. Eram În port și ei se adunau toți pe chei și Începeau să urle la miezul nopții. Puneam reflectorul pe ei ca să-i liniștim. Mergea mereu chestia asta. Treceam cu reflectorul peste ei de vreo două-trei ori și se potoleau. O dată eram ofițer de serviciu pe chei și mă trezesc cu un ofițer turc peste mine, furios rău, cică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
-n fiecare noapte la miezul nopții. Nu știu ce-i apuca atunci. Eram În port și ei se adunau toți pe chei și Începeau să urle la miezul nopții. Puneam reflectorul pe ei ca să-i liniștim. Mergea mereu chestia asta. Treceam cu reflectorul peste ei de vreo două-trei ori și se potoleau. O dată eram ofițer de serviciu pe chei și mă trezesc cu un ofițer turc peste mine, furios rău, cică fusese grav insulat de un marinar de-al nostru. Așa că i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Înapoi zâmbind transpirat. Rinaldi era un public dezamăgitor. O poveste foarte scurtă Într-o seară călduroasă, În Padova, l-au cărat până pe acoperiș, de unde putea să vadă tot orașul. Hornurile se profilau pe cer. După o vreme se Întunecă și reflectoarele au Început să se-aprindă. Ceilalți au coborât și au luat sticlele cu ei. El și cu Luz Îi auzeau dedesubt, În balcon. Luz stătea pe pat. Era proaspătă și liniștită În noaptea fierbinte. Luz făcea tura de noapte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Zurito, ivindu-se mare deasupra lui Manuel, În Întuneric. — Nu. — Sunt destul de haioși, spuse Zurito, zâmbindu-și În Întuneric. Poarta dublă, Înaltă și strâmtă care dădea În arenă se deschise brusc și Manuel văzu ringul scăldat În lumina puternică a reflectoarelor și tribunele Înălțându-se Întunecate de jur Împrejur. Doi bărbați Îmbrăcați ca niște vagabonzi alergau În jurul ringului, urmăriți de un recepționer care se tot apleca și culegea pălăriile și bastoanele aruncate-n arenă și le arunca Înapoi În Întunecime. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
țiganul. Avea o față serioasă. Începuse să-și facă planul. — Hai, că-ncepe, Îi spuse Manuel lui Hernandez. — Bine. Să mergem. Ținându-și capetele sus, legănându-se pe ritmul muzicii, cu brațele drepte libere, ieșiră și traversară arena nisipoasă sub reflectoare, În spatele lor desfășurându-se cuadrilla, apoi picadorii călare și În spatele lor servanții și catârii cu clopoței. Mulțimea Îl aplaudă pe Hernandez În timp ce defilau. Aroganți, legănându-se, priveau drept Înainte În timp ce mergeau. Se-nclinară În fața președintelui și apoi procesiunea se destrămă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
răspunse scutierul. Frumos. Ați ieșit ca Joselito și Belmonte. Zurito trecu pe lângă ei, o statuie ecvestră masivă. Își răsuci calul spre toril, pasajul din cealaltă parte a arenei, pe unde avea să iasă taurul. Era ciudat să fie În lumina reflectoarelor. El lupta sub soarele ferbinte al după-amiezei, pe bani buni. Nu-i plăcea treaba asta, cu reflectoarele. Voia să-nceapă odată. Manuel se duse spre el. — Înțeapă-l, Manos. Adu-l la mărimea mea. — O să-l Înțep, puștiule, spuse Zurito
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Își răsuci calul spre toril, pasajul din cealaltă parte a arenei, pe unde avea să iasă taurul. Era ciudat să fie În lumina reflectoarelor. El lupta sub soarele ferbinte al după-amiezei, pe bani buni. Nu-i plăcea treaba asta, cu reflectoarele. Voia să-nceapă odată. Manuel se duse spre el. — Înțeapă-l, Manos. Adu-l la mărimea mea. — O să-l Înțep, puștiule, spuse Zurito lovind cu sulița-n nisip. Îl fac să fugă din ring. — Să te lași greu pe el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Zurito stătea acolo, cu tălpile Înfipte În scări, strângând calul Între picioarele protejate de armura acoperită cu piele de bou, cu hățurile-n mâna stângă și sulița-n dreapta, cu pălăria largă trasă pe ochi, ca să-i protejeze de lumina reflectoarelor, privind poarta Îndepărtată a torilului. Urechile calului tremurau. Zurito Îl mângâie cu mâna stângă. Ușa roșie a torilului fu smulsă Într-o parte și, pentru o clipă, Zurito privi În pasajul gol și Îndepărtat de peste ring. Și apoi taurul ieși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
a revenit. O să sângereze când o să Încep să-l aranjez și asta o să-l Îngenuncheze.“ Ținând muleta desfăcută cu sabia, Îl strigă. Taurul Îl privi. Se aplecă pe spate, insultându-l și scuturând materialul Întins. Taurul văzu muleta. În lumina reflectoarelor, era o pată stacojie strălucitoare. Își lipi picioarele. Vine. Ssuuuușșș! Manuel se-ntoarse și ridică muleta, care trecu peste coarnele taurului și-i mătură spatele larg de la cap până la coadă. Taurul trecu mai departe, purtat de inerția atacului. Manuel nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Își strânse picioarele, cu ochii pe muleta. „Acum vine“, se gândi Manuel. Huh. Se balansă Într-o parte, trecând muleta prin fața taurului, ținându-și picioarele bine Înfipte În pământ, sabia urmând o traiectorie curbă, ca un arc strălucitor În lumina reflectoarelor. Taurul atacă din nou când se Încheie pase natural și Manuel ridică muleta pentru un pase de pecho. Cum nu se dădu Într-o parte, taurul Îi trecu pe lângă piept pe sub muleta ridicată. Manuel Își lăsă capul pe spate ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
el. — Bate-n asta, Îi spuse, arătându-i barrera. — Glumeam doar. — Bate-n lemn. Omul lui Retana se aplecă și bătu În barrera de trei ori. — Și acum taci și uită-te la faena, spuse Zurito. În mijlocul arenei, În lumina reflectoarelor, Manuel Îngenunche cu fața spre taur și, după ce ridică muleta cu ambele mâini, taurul atacă, cu coada-n sus. Manuel se feri Într-o parte și, când taurul atacă din nou, trasă un semicerc cu muleta, făcându-l pe taur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
y derecho. Se poziționă În apropierea taurului, Își trecu muleta În față de-a curmezișul și atacă. Când Înfigea sabia, se smulse Într-o parte ca să evite cornul. Taurul trecu pe lângă el și sabia sări În aer, strălucind În lumina reflectoarelor, și căzu cu mânerul ei roșu pe nisip. Manuel fugi și o ridică. Era Îndoită. O Îndreptă pe genunchi. Când se-drepta din nou spre taur, trecu pe lângă Hernandez, care stătea cu capa pregătită. — E numai os taurul ăsta, Îi spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
În sală nu mai erau locuri. Când am trecut spre vestiar am putut să văd cât de plină-i sala. Ringul părea să fie undeva la un kilometru de noi. Era Întuneric de jur Împrejur. Doar ringul era luminat de reflectoare. — Tot e bună și ploaia asta la ceva, că altfel poate Încercau să bage meciul În parc, zise John. — S-a strâns ceva lume, spuse și Jack. — Păi, meciu’ ăsta atrage mai mulți oameni decât poa’ să-ncapă-n Garden
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
internatul și atmosfera lui dickensiană reconstituită epocal, ca Într-o galerie de artă. Dar nu durează mult și, În ciuda imaginii de excepție, a peisajelor și a lui William Hurt care face și el ce poate fără să strălucească nici cu reflectorul În ochi, se ivește cu brutalitate Jane care s-a făcut mare. La Început am crezut că nu e Jane. Pe urmă am sperat să se schimbe actrița, doar se mai Întîmplase o dată, la trecerea de la copilărie la adolescență, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
o altă europeană, ce o inițiază În arta unui lesbianism destul de limbut, și pînă la urmă se Întoarce acasă, tot cu avionul, dar Îngîndurată. Olivia Pascal interpretează sau ce face ea acolo, cu evident efort, o sperie camera de filmat, reflectorul, scaunul cu spătar al regizorului, uită replica Însă pentru că oricum nu o are privește mereu undeva, nu se explică unde, dar la fel de decisiv ca o conopidă și, spre disperarea publicului, nu se lasă penetrată ca la noi decît de-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
bătaie. Înghițind ani de zile un terci cu viermi. Suportai insultele și pumnii și viermii și-i mestecai și pe-ăia, c-aveau proteine. Ți-era foame. Treceau patruzeci de ani. Și acceptai deodată să stai de vorbă-n fața reflectoarelor cu Păunescu. Prin acest aparent simplu fapt, Ciuceanu (și din nenorocire nu doar el) nefăcînd altceva decît să discrediteze anii grei de temniță și amintirea tovarășilor de suferință, În majoritate morți. Acceptînd să stea de vorbă nu cu, bineînțeles, călăul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
făceau acestuia tot mai deși copii, care nu-l prea interesau, rezultînd că pe pictor nu-l interesa decît centrul de greutate al doamnelor. În afară de-o singură scenă - unde explică de ce preferă să lucreze În atelier, la lumina reflectoarelor, și nu În natură -, nimic din interioarele unuia dintre cei mai mari artiști ai secolului XX nu se zărește pe pelicula cu subtitlul Creator and Destroyer. Se-arată de ce destroyer, nu se-arată de ce creator. Că nu se văd nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
renunțe la terme pentru a fi mistuiți În cuptoarele unor căsătorii aproape mixte. Ce mi-a sărit În ochi cel mai clar În Belgia, monarhie constituțională, o țară bogată fără ostentație și-așa mai departe, au fost bisericile, luminate de reflectoare cu filtre oranj noaptea, austere ziua, și, cum spuneam, lumea, farmecul flamanzilor. Am stat de vorbă cu profesori, primari, medici, avocați, un scriitor, vînzători de țigări, șoferi, copii și studenți, am discutat fără complexe, Într-o franceză aproximativă, naturalețea lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
genunchii, le auzi venind În spatele casei. O Înconjuraseră. Se tîra mai departe, gîndind intens, fărĂ să dea vreo importanță durerii. „De ce au pornit sirenele?“, se gîndi. „ De ce n-a venit o a treia mașină din spatele casei? De ce nu pun un reflector pe cîmp sau de ce nu se apucă să caute cu lanternele? Cubanezi...“, se gîndi. „E posibil să fie chiar atît de proști și de teatrali? Trebuie să se fi gîndit că nu-i nimeni În casă. Or fi venit doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
simți un șoc dureros, așteptă să-i treacă și apoi Îl simți din nou cînd Își ridică și celălalt picior ca să se scoale. O luă la fugă Înspre cea mai apropiată casă de peste drum, cînd auzi un declic și un reflector Îl prinse-n raza lui - se uita drept În lumină și Întunericul se Întindea ca o linie subțire de ambele părți. Reflectorul era al mașinii de poliție care se apropiase Încet, fărĂ sirenă, și se postase Într-un colț al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
scoale. O luă la fugă Înspre cea mai apropiată casă de peste drum, cînd auzi un declic și un reflector Îl prinse-n raza lui - se uita drept În lumină și Întunericul se Întindea ca o linie subțire de ambele părți. Reflectorul era al mașinii de poliție care se apropiase Încet, fărĂ sirenă, și se postase Într-un colț al cîmpului. În timp ce Enrique se ridică-n picioare, slab, sfrijit, profilat clar În lumina reflectorului, Încercînd să-și scoată pistolul mare din tocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Întindea ca o linie subțire de ambele părți. Reflectorul era al mașinii de poliție care se apropiase Încet, fărĂ sirenă, și se postase Într-un colț al cîmpului. În timp ce Enrique se ridică-n picioare, slab, sfrijit, profilat clar În lumina reflectorului, Încercînd să-și scoată pistolul mare din tocul de pe umăr, mitralierele de lîngă mașina Întunecată deschiseră focul asupra sa. Era ca și cum ar fi fost lovit cu o bîtĂ-n piept, Însă nu simți decît prima izbitură. Celelalte lovituri nu erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
lovit cu o bîtĂ-n piept, Însă nu simți decît prima izbitură. Celelalte lovituri nu erau decît ecouri ale primeia. Se prăbuși cu fața-n buruieni și, În timp ce cădea, sau poate În pauza dintre momentul În care s-a aprins reflectorul și cel În care au Început să tragă, se gîndi: „Nu-s chiar așa de proști. Poate că mai au o șansă să se deștepte“. Dacă i-ar mai fi rămas timp pentru Încă un gînd, ar fi sperat că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]