64,066 matches
-
ămpotriva prevederilor constituționale, declarând că se bucură de ăntregul sprijin sovietic. Să precizez că era prima oara an istoria României moderne (și Constituția din 1866 stipula această prerogativă regală) când, la cererea suveranului, un premier refuză să se conformeze, demisionând). Regele luase această decizie an ciuda faptului că trimisul diplomatic englez la București prevenise că "guvernul britanic nu dorește să dea nici un sfat și nici o ăncurajare Regelui ăntrucăt n-ar fi an măsură să protejeze pe Rege și pe liderii opoziției
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
această prerogativă regală) când, la cererea suveranului, un premier refuză să se conformeze, demisionând). Regele luase această decizie an ciuda faptului că trimisul diplomatic englez la București prevenise că "guvernul britanic nu dorește să dea nici un sfat și nici o ăncurajare Regelui ăntrucăt n-ar fi an măsură să protejeze pe Rege și pe liderii opoziției de consecințele unei ăncercări de răsturnare a guvernului, dar că nu consideră Frontul Național Democratic un regim democratic sau reprezentativ". (ăntelegerea Stalin-Churchil din 9 octombrie 1944
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
să se conformeze, demisionând). Regele luase această decizie an ciuda faptului că trimisul diplomatic englez la București prevenise că "guvernul britanic nu dorește să dea nici un sfat și nici o ăncurajare Regelui ăntrucăt n-ar fi an măsură să protejeze pe Rege și pe liderii opoziției de consecințele unei ăncercări de răsturnare a guvernului, dar că nu consideră Frontul Național Democratic un regim democratic sau reprezentativ". (ăntelegerea Stalin-Churchil din 9 octombrie 1944 funcționa, deci, activ.) S-a ajuns astfel la o situație
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
de a se adresa celor trei guverne aliate ca să pună lucrurile an legalitate. Inutil. Sovietele sprijineau necondiționat guvernul an funcțiune, ba chiar a stabilit unilateral relații diplomatice cu România, ambasadorul S. Kavtaradze instalăndu-se, cu legația să, la București. an consecință, regele refuză să mai primească miniștrii și pe premier, refuzând totodată, explicit, să semneze decretele guvernamentale importante, fără de care erau atinse de nulitate. Regele admitea să semneze decretele minore pentru a se evita o prăbușire a administrației de bază a țarii
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
stabilit unilateral relații diplomatice cu România, ambasadorul S. Kavtaradze instalăndu-se, cu legația să, la București. an consecință, regele refuză să mai primească miniștrii și pe premier, refuzând totodată, explicit, să semneze decretele guvernamentale importante, fără de care erau atinse de nulitate. Regele admitea să semneze decretele minore pentru a se evita o prăbușire a administrației de bază a țarii. Această decizie a Suveranului va căpăta denumirea de grevă regală și ea a ținut tocmai până an ianuarie 1946. an timpul grevei regale
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
se evita o prăbușire a administrației de bază a țarii. Această decizie a Suveranului va căpăta denumirea de grevă regală și ea a ținut tocmai până an ianuarie 1946. an timpul grevei regale au venit de ăndată presiunile sovietice. Cum regele a comunicat celor trei mari puteri aliate decizia sa, generalul Susnikov, șeful sovietic al Comisiei aliate de control, l-a informat, la 22 octombrie 1945, pe mareșalul Curții, Negel, ca "documentul regelui este ăndreptat direct spre ruperea relațiilor cu guvernul
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
regale au venit de ăndată presiunile sovietice. Cum regele a comunicat celor trei mari puteri aliate decizia sa, generalul Susnikov, șeful sovietic al Comisiei aliate de control, l-a informat, la 22 octombrie 1945, pe mareșalul Curții, Negel, ca "documentul regelui este ăndreptat direct spre ruperea relațiilor cu guvernul sovietic și arată an mod limpede că regele nu ia de fel an considerare punctul de vedere al URSS. El (Susnikov, n.m.) a adăugat că Uniunea Sovietică ar putea rupe relațiile cu
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
decizia sa, generalul Susnikov, șeful sovietic al Comisiei aliate de control, l-a informat, la 22 octombrie 1945, pe mareșalul Curții, Negel, ca "documentul regelui este ăndreptat direct spre ruperea relațiilor cu guvernul sovietic și arată an mod limpede că regele nu ia de fel an considerare punctul de vedere al URSS. El (Susnikov, n.m.) a adăugat că Uniunea Sovietică ar putea rupe relațiile cu România și că, ăn timp ce n-ar socoti pe Suveran direct răspunzător, toți consilierii participanți
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
și că, ăn timp ce n-ar socoti pe Suveran direct răspunzător, toți consilierii participanți la redactarea notei sale ar trebui arestați". Mareșalul Curții a adăugat că "orice presiune imaginabila a fost centrată de politicienii F.N.D. și de ruși asupra regelui și a mamei sale, cu amenințări abia voalate asupra sorții lor apropiate și a consilierilor lor", amenintăndu-se cu readucerea pe tron a fostului rege Carol al II-lea, sau chiar cu instituirea unei Regente, prin demiterea regelui Mihai. Regele Mihai
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
a adăugat că "orice presiune imaginabila a fost centrată de politicienii F.N.D. și de ruși asupra regelui și a mamei sale, cu amenințări abia voalate asupra sorții lor apropiate și a consilierilor lor", amenintăndu-se cu readucerea pe tron a fostului rege Carol al II-lea, sau chiar cu instituirea unei Regente, prin demiterea regelui Mihai. Regele Mihai devenise, ăn țara sa, un efectiv prizonier politic. Dar nu renunță la decizia sa, ăn ciuda faptului că tot era avertizat despre o iminentă
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
de ruși asupra regelui și a mamei sale, cu amenințări abia voalate asupra sorții lor apropiate și a consilierilor lor", amenintăndu-se cu readucerea pe tron a fostului rege Carol al II-lea, sau chiar cu instituirea unei Regente, prin demiterea regelui Mihai. Regele Mihai devenise, ăn țara sa, un efectiv prizonier politic. Dar nu renunță la decizia sa, ăn ciuda faptului că tot era avertizat despre o iminentă răzmerita a ofițerilor cărora nu li se putea mări salariile pentru că regele refuză
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
asupra regelui și a mamei sale, cu amenințări abia voalate asupra sorții lor apropiate și a consilierilor lor", amenintăndu-se cu readucerea pe tron a fostului rege Carol al II-lea, sau chiar cu instituirea unei Regente, prin demiterea regelui Mihai. Regele Mihai devenise, ăn țara sa, un efectiv prizonier politic. Dar nu renunță la decizia sa, ăn ciuda faptului că tot era avertizat despre o iminentă răzmerita a ofițerilor cărora nu li se putea mări salariile pentru că regele refuză să semneze
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
demiterea regelui Mihai. Regele Mihai devenise, ăn țara sa, un efectiv prizonier politic. Dar nu renunță la decizia sa, ăn ciuda faptului că tot era avertizat despre o iminentă răzmerita a ofițerilor cărora nu li se putea mări salariile pentru că regele refuză să semneze respectivul decret. Și au urmat și alte amenințări. Rămânea ferm an decizia sa, refuzând să participe la festivitatea aniversării a evenimentului politic de la 23 august 1944. Cele două puteri aliate occidentale ăncep să dea ănapoi. O adresă
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
august 1944. Cele două puteri aliate occidentale ăncep să dea ănapoi. O adresă oficială a secretarului de stat pentru afaceri externe al SUA, Byrnes, al ăncunostiinta, la 25 august 1945, pe șeful misiunii diplomatice la București, să-l previe pe rege că notificarea către cele trei mari puteri aliate a fost primită la Washington și că "an stadiul prezent a se evita contactele cu liderii politici români" și "ia legătura cu aceasta, credem că nu trebuiește dat nici un sfat și nici o
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
notificarea către cele trei mari puteri aliate a fost primită la Washington și că "an stadiul prezent a se evita contactele cu liderii politici români" și "ia legătura cu aceasta, credem că nu trebuiește dat nici un sfat și nici o asigurare regelui, dată fiind prezenta să situație dificilă față de Groza și oficialitățile sovietice sau eventualitățile ce s-ar ivi privind viitorul său politic sau poziția sa personală". Opoziția era supusă, și ea, unei presiuni concertate, orice declarație oficială a celor trei partide
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
eventualitățile ce s-ar ivi privind viitorul său politic sau poziția sa personală". Opoziția era supusă, și ea, unei presiuni concertate, orice declarație oficială a celor trei partide fiind aspru cenzurata și neputând apărea an presă. Asta an timp ce regele aștepta de la cele trei mari puteri răspuns la notificarea sa oficială. La 31 august 1945 șeful misiunii americane la București stăruia pe langă Departamentul de Stat să se ia măsuri pentru a se răspunde notificării regelui, pentru că altfel poziția morală
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
Asta an timp ce regele aștepta de la cele trei mari puteri răspuns la notificarea sa oficială. La 31 august 1945 șeful misiunii americane la București stăruia pe langă Departamentul de Stat să se ia măsuri pentru a se răspunde notificării regelui, pentru că altfel poziția morală a SUA an România va fi dezastruos subminată, menținând pe rege ăntr-o poziție izolată și discreditata, când el a "acționat de bună credință pe temeiul declarațiilor noastre și ale aliaților noștri". Sfidător, la 4 septembrie 1945
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
oficială. La 31 august 1945 șeful misiunii americane la București stăruia pe langă Departamentul de Stat să se ia măsuri pentru a se răspunde notificării regelui, pentru că altfel poziția morală a SUA an România va fi dezastruos subminată, menținând pe rege ăntr-o poziție izolată și discreditata, când el a "acționat de bună credință pe temeiul declarațiilor noastre și ale aliaților noștri". Sfidător, la 4 septembrie 1945, guvernul sovietic primește, la Moscova, o delegație a guvernului Groza, ăn frunte cu premierul, la
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
guvernului Groza, ăn frunte cu premierul, la invitația specială a oficialității sovietice. Asta an timp ce, la 5 septembrie 1945, secretarul de stat al SUA, Dean Acheson, al prevenea ferm pe trimisul american la București să nu dea nici un sfat regelui, pentru că aceasta "ar constitui din părea noastră, ăn criză politică românească, un fel de amestec direct pe care dorim să-l evităm acum". Opoziția și Suveranul ași puneau mari speranțe an Conferință celor trei miniștri de Externe aliați programată la
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
Conferinței memorii, cerând, insistent, să se ia an discuție criză politică din România, dându-se o favorabilă soluție de rezolvare. Zădărnicie. Conferință de la Londra se ăncheie la 2 octombrie 1945, fără a se fi discutat măcar situația politică din România. Regele rămânea, pe poziții, rezistent. Mai ales că aflase, la sfârșitul lui septembrie, că guvernul Groza a primit instrucțiuni suplimentare de la Moscova care preveneau să nu i se aducă vreun prejudiciu și să nu se comită vreo ăncercare care să-i
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
Groza a primit instrucțiuni suplimentare de la Moscova care preveneau să nu i se aducă vreun prejudiciu și să nu se comită vreo ăncercare care să-i uzurpe prerogativele regale. A urmat impunătoarea manifestație pro-regalistă de 8 noiembrie, ziua patronimică a regelui Mihai. S-au adunat mii, zeci de mii de persoane (preponderent tineri) an fața Palatului Regal, scandând, cu intenția că, apoi, să se ănscrie nominal an registrul Palatului. Guvernul a trimis an Piața Palatului camioane cu contramanifestanți pro-guvernamentali, din clădirea
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
din capita unde o iubește pe Katariuka. Vasal din Zaporojie prevestește căderea comunismului prin soacra să Larissa Petrovna care adoarme și (iarăși prin vise) "găvăreste" viitorul. Bunica Persida hrănește cu mămăligă statuile din cimitirul burgului și așteaptă chemarea fiului Florentin Rege Leordeanu (numit așa din dragoste pentru regele surghiunit). Numai că Florentin, ămblânzitor de lei din vocație absolută, moare ăntr-o grădină zoologică an Australia, după care leii de acolo ăncep să răspândească cuvântul Domnului. Nae Lebădaru, țiganul mâncător de lebede, duce
Cealaltă Arkadia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17464_a_18789]
-
Vasal din Zaporojie prevestește căderea comunismului prin soacra să Larissa Petrovna care adoarme și (iarăși prin vise) "găvăreste" viitorul. Bunica Persida hrănește cu mămăligă statuile din cimitirul burgului și așteaptă chemarea fiului Florentin Rege Leordeanu (numit așa din dragoste pentru regele surghiunit). Numai că Florentin, ămblânzitor de lei din vocație absolută, moare ăntr-o grădină zoologică an Australia, după care leii de acolo ăncep să răspândească cuvântul Domnului. Nae Lebădaru, țiganul mâncător de lebede, duce la extrem această permanentă tendința de simbolizare
Cealaltă Arkadia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17464_a_18789]
-
bucura, dintr-odată, de o casetă video cu "un film dedicat memoriei lui George Constantin", de o casetă audio și de un CD cu vocea lui George Constantin, si, în fine, de o carte, de Florica Ichim, despre George Constantin. "Regele George Constantin, asa-l numeam eu în articolul pe care l-am scris în carte", zice Lucian Pintilie, în film... De cîțiva ani, regele George Constantin a plecat. "Locul lui a rămas liber, pentru că n-are cine să-l ocupe
Dinastia Constantinilor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17453_a_18778]
-
vocea lui George Constantin, si, în fine, de o carte, de Florica Ichim, despre George Constantin. "Regele George Constantin, asa-l numeam eu în articolul pe care l-am scris în carte", zice Lucian Pintilie, în film... De cîțiva ani, regele George Constantin a plecat. "Locul lui a rămas liber, pentru că n-are cine să-l ocupe", spune, în același film, Victor Rebengiuc. Puțină lume mai știe cine este George și, din păcate, putin se mai pomenește despre el", adaugă Ștefan
Dinastia Constantinilor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17453_a_18778]