1,689 matches
-
aria naturală (Vaser, Ruscova, Frumușeaua, Vișeuț, Valea Vinului, Valea Morii, Bistra); Râul Vaser cu afluenții: Coman, Valea Babei, Puru, Lostun, Făină, Botiz, Valea Peștilor, Cataramă, Micislău, Novicior, Novat; Râul Ruscova cu afluenții: Budescu, Lutoasa, Bardiu, Covașnița, Drahmirov, Roșușul, Paulic, Pentaia, Repedea, Ialnic și Valea Frumușeaua. În suprafață parcului, pe șeaua dintre vârfurile Farcău și Mihăilecu se află Lacul Vinderelu, lac glaciar alimentat de izvorul pârâului omonim și de apele provenite din precipitații și topirea zăpezilor. Climă este una continental-moderată, în general
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
și portul popular, sistemul de credințe moștenite de la o generatie la alta, manifestările culturale („Armonii de primăvară” de la Vișeu de Sus - festival de literatură și folclor, „Ruptul Sterpelor” de la Bistra - separarea oilor cu lapte de cele sterpe, „Sărbătoarea Narciselor” de la Repedea, „Sus pe Valea Vaserului” - festival dedicat țipțerilor din Vișeu de Sus, „Hora la Prislop” - Pasul Prislop, Borșa, „Serbările Zăpezii” de la Borșa, „Serbările Vișeului”) și religia; înscrie arealul în aceleași coordonate ale etnicității maramureșene. Economia zonei este bazată pe exploatarea și
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
1950 - primul concurs de Orientare, organizat la Timișoara (organizator Oscar Kepecs) și concursuri organizate de clujeni, cu schițe de hărți și instrucțiuni de parcurs, sub formă de text, care se dădeau în plic la începutul sau pe parcursul concursului. În pădurea Repedea de la Iași se organizează în 1951, primul concurs de Gh.Pânzaru împreună cu Dumitru Mănăilă și Valentin Pânzaru, cu sprijinul tehnic al arădeanului Coloman Davidhazy, unde au participat un număr de 114 concurenți. Anul 1952 a marcat o activitate intensă și
Federația Română de Orientare () [Corola-website/Science/322649_a_323978]
-
cu întărituri din lemn de tisă și cuie forjate de meșteri fierari. Lăcașul a fost clădit pe o fundație din lespezi de piatră. Streașina largă este sprijinită pe console în retrageri decorate cu motivul rozetei. Acoperișul este înalt, cu pante repezi și are o învelitoare din draniță bătută în „solzi”. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu un pridvor deschis pe latura
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri înguste de culoare albă, dispuse vertical la partea inferioară și orizontal la partea superioară. Biserica are un acoperiș înalt, cu streașină largă și cu pante repezi. Învelitoarea acoperișului este confecționată din tablă zincată. Deasupra naosului se înalță o turlă octogonală. Aceasta este învelită complet în tablă, iar în vârful ei există o cruce. Alte două cruci sunt dispuse în extremitățile de est și de vest ale
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
sau vâslirea pe ape repezi este un sport acvatic outdoor ce înseamnă coborârea pe râuri repezi de munte, cu bărci pneumatice, în echipe de două sau mai multe persoane. În România, poate fi practicat pe râurile Bistrița, Jiu, Mureș, Someș, Crișuri, Nera, Cerna, Arieș, Buzău
Rafting () [Corola-website/Science/330763_a_332092]
-
sau vâslirea pe ape repezi este un sport acvatic outdoor ce înseamnă coborârea pe râuri repezi de munte, cu bărci pneumatice, în echipe de două sau mai multe persoane. În România, poate fi practicat pe râurile Bistrița, Jiu, Mureș, Someș, Crișuri, Nera, Cerna, Arieș, Buzău etc, care au un grad de dificultate mediu. Denumirea provine de la
Rafting () [Corola-website/Science/330763_a_332092]
-
manșă a cursei, din New York spre Islanda, refuzul acestuia de a zbura la înălțimi mari, îi aduc ultimul loc, colectând gheață pe aripi, din pricina ceței fine, de deasupra oceanului înghețat, nivelul său de rezistență, nefăcând față acestei temperaturi. Cu pași repezi, în cea de-a doua parte a cursei, spre Germania ,Dusty arată spirit de echipă, salvându-l pe un alt competitor , Bulldog (John Cleese) înainte de a fi spulberat, atunci când ochii lui Bulldog sunt împroșcați cu ulei, provenit din una din
Avioane (film) () [Corola-website/Science/329206_a_330535]
-
vestul Americii de Nord, America Centrală, vestul Americii de Sud (până în nordul Argentinei) și Africa de Nord. În România trăiește o singură specie "Cinclus cinclus", pescărelul negru (sau mierla de apă), o pasăre europeană sedentară cu mai multe subspecii, care trăiește în Carpați de-a lungul râurilor repezi, de mare altitudine, rar mai jos; este una din puținele specii ce însuflețește cu prezența ei apele spumegate; iarna coboară în zone mai joase, fără însă a ne părăsi țara.
Cinclide () [Corola-website/Science/329330_a_330659]
-
Asia Centrală (până în Tibet) și China de Vest. În general, este o pasăre sedentară, dar unele păsări scandinave iernează în statele baltice, Polonia, regiunile adiacente din Rusia, iar populația din Urali pare a fi parțial migratoare. Este răspândită pe cursul râurilor repezi din zona pădurilor de conifere și ale celor mixte, ocazional, pe malurile lacurilor stâncoase. Este o pasăre teritorială, locuiește în perechi, de-a lungul râurilor. Vânează în și sub apă. Cântecul este un ciripit melodios, murmurător; ambele sexe cântă. Emite
Mierla de apă () [Corola-website/Science/329334_a_330663]
-
Nu au însemnătate economică. Este un simbol al frumuseței și menținerii intacte al regiunii de munte. Sunt descrise câteva subspecii, dintre care 3 în România: În România este prezentă tot timpul anului; este răspândită în Carpați, de-a lungul râurilor repezi, de mare altitudine, rar mai jos, în zona pădurilor de conifere și de amestec. Iarna coboară spre zonele mai joase de șes ale râurilor, fără însă a ne părăsi țara. Este una din puținele specii ce însuflețește cu prezența ei
Mierla de apă () [Corola-website/Science/329334_a_330663]
-
singur nivel, ferestrele sunt de dimensiuni mai mari, având formă dreptunghiulară în partea de jos, iar în partea superioară fiind finalizate în arc frânt. Tâmplăria ferestrelor este de culoare verde închis. Edificiul are un acoperiș în patru ape, cu pante repezi. În partea cu un singur nivel, acoperișul corpului paralel cu bulevardul prezintă ruperi în pantă, atât în față cât și în spate, ce dau construcției un aspect de cabană, specific zonei montane. Acoperișul are o învelitoare din tablă lindab de
Direcția Silvică din Suceava () [Corola-website/Science/328852_a_330181]
-
cm lungime (maximal 20 cm), din familia cotidelor. Poate trăi 10 ani. Este răspândit în centrul și nordul Europei, în bazinul Mării Baltice, Oceanului Arctic și al Mării Negre; spre răsărit nu trece de Urali. În apele României, trăiește în toate râurile repezi de munte: Bistrița cu afluenți, Trotușul cu afluenți, Argeș, Dâmbovița, Olt, Jiu, Crișul Negru, Mureș, Sebeș, etc., coborând și până la Dunăre, în regiunea Porților de Fier. În Republica Moldova are o prezență fragmentară în albia Nistrului, unor afluenți și izvoarele din
Zglăvoacă () [Corola-website/Science/331014_a_332343]
-
ul (Thymallus thymallus) este un pește dulcicol, asemănător cu păstrăvul, din familia salmonide ("Salmonidae") care trăiește în zona inferioară a râurilor repezi de munte, cu apă limpede, rece și cu fundul pietros, din Europa. Trăiește și în România și Republica Moldova. Lungimea mijlocie 30-35 cm, iar greutatea 300-400 g; lungimea maximă 60 cm, greutatea maximă 6,7 kg. Masculii sunt mai mari ca
Lipan () [Corola-website/Science/331967_a_333296]
-
postorbitare acoperă întreg spațiul dintre marginea posterioară a orbitei și preopercular. De fiecare parte câte 2 supraorbitare și 3 tabulare. Parietalele în contact, despărțind frontalele de occipitalul superior. Bazisfenoidul este prezent, dar ortosfenoidul lipsește. Ectoetmoidele sunt osificate. Trăiesc în râuri repezi și pâraie cu apă limpede, rece, bine oxigenată și cu fundul pietros sau nisipos. Sunt tipice în cursul mijlociu și inferior al râurilor de munte, dar în zonele mai nordice sunt de asemenea prezente în lacurile și râurile din câmpii
Thymallus () [Corola-website/Science/332021_a_333350]
-
le (Romanichthys valsanicola) este un pește dulcicol, de 10-12 cm, din familia percidelor, din apele repezi de munte, cu fund pietros din România. În trecut era răspândit în cursul de munte al râului Argeș și al afluenților săi: Vâlsan și Râul Doamnei. În prezent arealul este limitat numai la o porțiune de 1 km din cursul
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
în amonte de satul Brădetu, dar bazinele adiacente nu au fost încă cercetate într-un mod cuprinzător. În 2005 populația aspretelui din râul Vâlsan era apreciată la circa 100 exemplare. Aspretele este o specie dulcicolă bentonică reofilă, nemigratoare, tipică apelor repezi de munte cu o adâncime de 20-80 cm, cu ape reci (10 - 20șC) și curgătoare, cu fund tare format din pietre, pietriș, nisip și bolovani mari. Nu staționează în zonele râului al căror pat al albiei este acoperit cu lut
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
pe Lista roșie a IUCN. Nisiparița a fost localizată doar pe teritoriul României în râurile: Argeș, Olt (în arealul rezervației naturale Valea Oltețului), Mureș, Gilort, Râul Târgului, Cugir, Sebeș și Cerna și în afluenții acestora. Nisiparița preferă apele de munte, repezi, curate, cu temperaturi în jur de 10°C - 18°C și cu fundul nisipos, în care își petrece ascunsă majoritatea timpului . Nisiparița poate ajunge, ca lungime, până la 12 cm femela și 10,5 cm masculul. Are corpul cilindric, pielea este
Nisipariță () [Corola-website/Science/328484_a_329813]
-
de insecte. Alevinii se hrănesc inițial cu icrele depuse mai târziu, apoi își schimba hrana și mănâncă larvele insectelor; când ajung la aproximativ 10 cm devin piscivori. Țiparul electric este unul dintre principalii răpitori acvatici din apele puțin adânci și repezi din pădurile inundate din Amazonia cunoscute sub numele de varzea. Pentru a localiza prada țiparul electric folosește organul electric cu descărcări slabe (organul lui Sachs). Odată ce prada este găsită anghila electrică utilizează un curent electric mult mai puternic pentru a
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
și continentală a nord-vestului Munților Călimani, ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor și include ariile protejate: Cheile Bistriței Ardelene, Rezervatia naturală Comarnic, Stăncile Tătarului, Munții Călimani, Tăul Zânelor, Râpă Verde, Locul fosilifer Râpă Mare, Piatra Corbului, Piatra Cușmei și Valea Repedea. prezintă o arie naturală cu o diversitate floristica și faunistica ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Acesta dispune de 8 tipuri de habitate (Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
apelor din zonele de deal și de munte: genurile "Perla", "Isogenus", "Perlodes", "Chloroperla", "Nemura", etc. Adulții plecopterelor zboară, în general, greu; ei se întâlnesc cam prin aceleași locuri unde trăiesc și larvele, fie în locuri muntoase cu ape reci și repezi, fie în locuri de câmpie cu ape stătătoare ("Nemura", mai ales). Adulții evită lumina multă, ca și efemeropterele. Adulții își petrec ziua ascunși în vegetația de pe malurile apelor zburând seara și în timpul nopții. Sunt forme ce se întâlnesc iarna, ca
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
o fermă zootehnica, iar în extremitatea sudică, bucăți de pămînt ars aminteau de o veche fabrică de cărămidă"". Prin urmare, Lupu a fost responsabil de numeroasele plantații noi de tei, carpen, fag, stejar, plop tremurător și paltin, originare de pe dealul Repedea, de la Poieni, din Codrii Pașcanilor, din comuna Șirețel, dar și folosind semințe de arbori exotici furnizate de cele peste 500 de grădini botanice din lume cu care instituția ieșeana a colaborat. De asemenea, Lupu a publicat (1988), altături de Mandache
Ionel Lupu () [Corola-website/Science/334770_a_336099]
-
privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 12.887 hectare. Acesta se suprapune în mare parte sitului de importanță comunitară Pădurea Bârnova - Repedea și include rezervațiile naturale Locul fosilifer Dealul Repedea, Poiana cu Schit, Poieni - Cărbunăriei și Pădurea Pietrosu. Aria protejată încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Central Moldovenesc, reprezintă o zonă (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, cursuri
Pădurea Bârnova () [Corola-website/Science/333978_a_335307]
-
parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 12.887 hectare. Acesta se suprapune în mare parte sitului de importanță comunitară Pădurea Bârnova - Repedea și include rezervațiile naturale Locul fosilifer Dealul Repedea, Poiana cu Schit, Poieni - Cărbunăriei și Pădurea Pietrosu. Aria protejată încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Central Moldovenesc, reprezintă o zonă (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, cursuri de apă tributare râului Bârlad) deluroasă ce adăpostește
Pădurea Bârnova () [Corola-website/Science/333978_a_335307]
-
importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 12.216 hectare. Situl se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică Pădurea Bârnova și include rezervațiile naturale: Locul fosilifer Dealul Repedea, Poiana cu Schit, Poieni - Cărbunăriei și Pădurea Pietrosu. Situl reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, pâraie tributare văii Bârladului) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Central Moldovenesc; ce adăpostește și conserva o
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]