3,846 matches
-
în Charmides, la începutul dialogului. Chairephon spune lui Socrate că dacă l-ar dezbrăca (pe Charmides), fața i s-ar părea că e nimic pe lângă trup, într-atât de frumoasă îi este făptura. „Ar fi irezistibil dacă pe lângă toate acestea, replică Socrate, ar mai avea ceva, o nimica toată”, ironizează hoplitul. Ce anume? Sufletul, e clar, și Socrate propune să-i dezvelească întâi sufletul (ca să se uite la el, la suflet) înaintea trupului. Faptul că o asemenea relație este în defavoarea băiatului
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
își îngrijește prost scroafele și Antiphon vede de la el de acasă cum sunt acestea maltratate și înfometate. într-o zi, una dintre ele își mănâncă purcelușii. Porcarul se destăinuie filosofului, temându-se să nu fie vreun semn rău. Antiphon îi replică atunci porcarului să fie bucuros că scroafa înfometată nu i-a devorat propriii copilași și că poate așadar să se declare mulțumit... -4 Dușmanul legilor. Antiphon s-a plictisit de „divan”; considera că o asemenea activitate nu era pe măsura
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Noica Îi găsește Însă prostului și unele calități: „Am Învățat Întotdeauna ceva mai mult de la oamenii proști, decât de la cei inteligenți. Prostul e mai proaspăt, mai lipsit de prejudecăți, mai surprinzător. El sare de la una la alta și are ce replica, și pentru o Întrebare, și pentru alta. Va fi, poate, inteligentul mai personal. Dar e mai obositor, mai greoi. Caută să-ți Înțeleagă Întrebarea, șovăie, te mai descoase o dată. și, până la urmă, exclamă blajin: de, știu eu? Prostul știe Întotdeauna
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
treizeci de ani, deoarece instituie comparația cu o ipotetică sănătate și integritate ale culturii oficiale, întemeiate pe autoritate și pe putere. În sfârșit, prin formula „atitudini excentrice” se face aluzie la viața mea personală. Dar la acest punct nu voi replica. În fond, Hristos nu a pus niciodată „oaia neagră” (sau „rătăcită”) în condiția de a trebui să răspundă. Istoria Bisericii e una a puterii și a delictelor de putere, dar - și asta este cel mai rău - este, cel puțin în
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
nouă formă totalitară, întrucât este alienantă până la limita extremă a degradării antropologice - genocidul (Marx) -, așadar, permisivitatea sa este falsă: el reprezintă masca represiunii celei mai cumplite pe care puterea a exercitat-o asupra maselor de cetățeni. Într-adevăr (aceasta este replica unuia dintre protagoniștii viitorului meu film1, inspirat de scrierile lui De Sade și care se desfășoară în timpul Republicii de la Salò2), „într-o societate în care totul este interzis, se poate face totul; într-o societate în care este permis ceva
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de timp expresia fenotipică pentru multe din trăsăturile personalității se modifică suficient de mult, ca urmare a trecerii acesteia prin diverse stadii de dezvoltare, fapt pentru care măsurările comportamentale fenotipic-identice la intervale foarte mari de timp sunt extrem de greu de replicat. De pildă, Olweus (1979) arăta că în ceea ce privește agresivitatea pe care un copil o manifestă față de altul, la nivel fenotipic, prin comportamentul de distrugere a jucăriilor acestuia, ar fi o absurditate să mai încercăm să o mai măsurăm după o perioadă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Întrebare a fost pusă În legătură cu un experiment: „Cum se poate generaliza pornind de la un singur experiment?”. În realitate, faptele științifice se bazează rareori pe un singur experiment; de obicei, ele au ca fundament o Întreagă serie de experimente care au replicat același fenomen În condiții diferite. O abordare identică poate fi pusă În practică folosind studii pe cazuri multiple, Însă este nevoie de un concept diferit pentru designurile de cercetare adecvate, discutate detaliat În capitolul 2. Pe scurt, răspunsul este că
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
pentru studiile pe cazuri multiple. Logica replicării este analoagă celei folosite În experimentele multiple (Hersen și Barlow, 1976). De exemplu, În momentul În care se face o descoperire importantă În urma unui singur experiment, scopul imediat al cercetării este de a replica rezultatele respective prin realizarea unui al doilea, al treilea sau chiar a mai multor experimente ulterioare. Unele dintre ele ar putea Încerca să reproducă exact condițiile În care s-a desfășurat experimentul inițial. Altele ar putea Încerca să modifice doar
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
ele ar putea Încerca să reproducă exact condițiile În care s-a desfășurat experimentul inițial. Altele ar putea Încerca să modifice doar una sau două din condițiile experimentale considerate irelevante pentru descoperirea inițială, pentru a afla dacă rezultatele pot fi replicate. Doar prin asemenea replicări descoperirile inițiale pot fi considerate viabile și demne de a fi investigate și interpretate În continuare. Aceeași logică stă la baza studiilor pe cazuri multiple. Fiecare caz În parte trebuie ales cu grijă, astfel Încât (a) să
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
procesul de design și colectare a datelor fiind selectarea cazurilor și stabilirea de măsuri specifice. Fiecare studiu individual este unul „complet”, În care se caută dovezi convergente privind faptele și concluziile cazului; apoi, concluziile fiecărui caz sunt cele care trebuie replicate prin studierea altor cazuri individuale. Atât acestea, cât și rezultatele generale obținute din studiul cazurilor multiple pot și ar trebui să facă obiectul unui raport concis. Pentru fiecare caz În parte, e bine ca raportul să indice cum și de ce
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
oferirea de servicii de către diferite centre de boli mintale (Larsen, 1982). Fiecare centru poate fi pe bună dreptate tema unui studiu; cadrul teoretic poate dicta ca nouă astfel de centre să fie incluse ca studii de caz, trei pentru a replica un rezultat direct (replicare literală) și alte șase pentru a se ocupa de condiții contrastante (replicări teoretice). Pentru toate cele nouă centre se folosește un design Înglobat, deoarece este nevoie de sondaje pe clienții centrelor (sau, ca alternativă, examinarea dosarelor
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Pe contur, despre cenzură, despre exil și limbă, despre demitizări. Intervențiile lui M. în presa americană, reluate în țară, au suscitat discuții în spațiul cărora chiar și comentatori liberali ai fenomenului aderenței oamenilor de cultură la forme de extremism au replicat prompt și nu totdeauna favorabil. În numărul din 5 august 1991 scriitorul publică în „The New Republic” din Washington DC eseul Happy Guilt (Felix culpa), în care analizează simpatiile de extremă dreapta ale lui Mircea Eliade, iar în aceeași revistă
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
eu celui de „mētis”. Proiectele excesiv de simplificate de organizare a cadrului natural sau social par să fie supuse aceluiași risc de eșec. Eșecurile și vulnerabilitatea pădurilor cu monoculturi de interes comercial și a culturilor modificate genetic și recoltate mecanizat sunt replicate de cele ale cooperativelor și orașelor planificate. Voi pleda aici În favoarea diversității sociale și naturale și voi vorbi despre limitele de principiu a ceea ce putem cunoaște cu privire la ordinile funcționale, complexe. Cred că argumentația mea ar putea fi folosită Împotriva unui
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mai mare nevoia de a avea un stat-major mic și unit. Rivalilor săi de stânga (Economiștii), care spuneau că zece Înțelepți pot fi prinși ușor de poliție, În vreme ce o sută de nebuni (mulțimea revoluționară) sunt de neoprit, Lenin le-a replicat: „Fără «duzinaș de lideri Încercați și talentați (iar oameni talentați nu se nasc cu zecile), care să aibă pregătire profesională și experiență și care să lucreze În perfectă armonie, nici o clasă din societatea modernă nu este În stare să ducă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
dintre bolșevici și mulțimea proletară. Nu se precupețea nici un efort pentru a asigura reușita ceremoniei. Când Lunacearski Însuși s-a plâns de faptul că se demolau biserici În vederea organizării festivităților de 1 Mai, Lazar Kaganivici, primarul orașului Moscova, i-a replicat: „și estetica mea cere ca procesiunile de demonstranți din cele șase districte ale Moscovei să vină toate În Piața Roșie În același timp”. În materie de arhitectură, conduită publică, design urban și ritual colectiv, accentul dominant părea să cadă pe
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cazuri În care este permisă schimbarea acestuia. Registrele civile și les livrets de famille (livretele de familie), create spre sfârșitul secolului al XIX-lea, au devenit instrumente administrative importante pentru poliție, armată, justiția civilă și penală și pentru monitorizarea alegerilor. Replica standard cu care Începe dialogul dintre un polițist și un civil - „Vos papiers, Monsieur!” - datează din această perioadă. După experiența „orbirii” administrației din cauza distrugerii registrelor civile În incendiul care a afectat primăria (Hôtel de Ville) și Palatul de Justiție (Palais
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
astfel de noțiuni? Nimic! Kaplan pur și simplu folosește termenul f)r) a-și face probleme legate de adecvarea să formal). În consecinț), cuvantul feedback arăt) doar c), în anumite condiții, unele state e probabil s) își modific) politicile, în replic) la manevrele altor state, ale c)ror decizii ulterioare vor fi la rândul lor afectate de acele modific)ri (1964, p. 6). Ins) acest raționament nu ofer) nimic nou, si nu necesit) nici un concept distinct. Termostatul și cuptorul au fuzionat
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
sur) mai mic) o schimbare a rezultatelor, decât ar fi de așteptat în condițiile absenței constrângerilor sistemice. O teorie a politicii internaționale ne poate spune unele lucruri despre rezultatele internațional-politice așteptate, despre elasticitatea pe care sistemele o pot dovedi, în replic) la acțiunile neprev)zute ale unei variate categorii de state, si despre efectele așteptate ale sistemelor asupra statelor. O teorie posed) fort) explicativ) și predictiv). O teorie are, de asemenea, si precizie. Precizia în teoriile științelor sociale înseamn) c) explicațiile
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
duiau revoluția internațional), neținând cont de convențiile diplomației. Ei spuneau, c) de fapt ,,noi nu ne vom adapta la acest sistem”. Aceast) atitudine a fost corect exprimat) de Troțki, care, întrebat fiind ce va face ca ministru de externe, a replicat: Voi face cunoscute popoarelor câteva proclamații revoluționare, dup) care voi închide pr)v)lia” (citat în Von Laue 1963, p. 235). Cu toate acestea, într-o aren) competitiv) una din p)rți ar putea avea nevoie de ajutorul celorlalte. Refuzul
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
o clădire de birouri? Cu ocazia asta, ne-am cam ciondănit un pic, fiindcă eu i-am zis (foarte relaxată), măi măi, da’ știu că petrece destul de mult timp cu Venetia, parcă puțin prea mult? La care Luke mi-a replicat că acum ea e cu moralul la pămînt și are nevoie de un vechi prieten, cu care să vorbească. Așa că i-am zis „Bine, și eu sînt cu moralul la pămînt, atunci cînd tu te duci și petreci fără mine
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ca o „scrisoare pre năsâp, pre margine de mare”. Câteva stihuri aparținând traducătorului deplâng în finalul prologului soarta protagoniștilor tragediei (Filogon împărat, fiica sa, „ghizdava” Ierofila, și „fiul de împărat neștiut”, Panaret). Avertismentului crud și moralizator al morții i se replică totuși - prin recunoașterea „nesocotinței” eroilor ca fiind, cea dintâi, aducătoare de nenorocire. Este concepția preluată de la tragicii greci de scriitorii umaniști ai Renașterii. Traducerea din Erophile a circulat în Moldova (în manuscris), ca și multe dintre tipăriturile lui D., între
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Despre natură, în care susținea posibilitatea nevinovăției omului bazându-se, între alții, chiar pe Augustin, din care cita câteva fragmente preluate din precedentul tratat Despre liberul arbitru pentru a arăta că se contrazice. Augustin, citind această operă, este nevoit să replice în 415 cu o scriere Despre natură și har (De natura et gratia) care o corectează încă din titlu pe cea a adversarului și din care, așa cum obișnuiește să facă în tratatele de bătrânețe, Augustin citează pas cu pas, citarea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Teodor, Iulian a ajuns să cunoască a doua carte din tratatul despre Nuntă al lui Augustin căruia îi răspunde prin opt cărți dedicate Lui Florus, pline de atacuri violente la adresa adversarului; și polemica a continuat pentru că episcopul din Hippona a replicat scriind Contra celui de-al doilea răspuns al lui Iulian (Contra secundam Iuliani responsionem), numită și Opera neterminată contra lui Iulian (Contra Iulianum opus imperfectum), întreruptă în timpul examinării celei de-a șasea din cele opt cărți chiar de moartea lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
care l-a făcut cunoscut, Condiția sufletului (De statu animae), într-un prim moment, Claudian susținuse, într-o scriere care s-a pierdut, că îngerii și demonii posedă un trup, în timp ce sufletul este imaterial. Polemizând cu el, Faustus ar fi replicat într-o scrisoare cu conținut dogmatic spunând că și sufletul are o anume materialitate, iar atunci când această epistolă care circula fără numele autorului a ajuns la cunoștința lui Sidonius Apolinarie, acesta l-a sfătuit pe Claudian să reia discuția problemei
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
criteriile amestecându-se până la anulare. Argumentele sunt precare, demonstrațiile fragile. Criticul se lasă acum complet pradă visului de a-și confecționa o imagine eroică, justițiară și dramatic persecutată, considerând că e democratic a acuza, dar complet nedemocratic a i se replica. În cazul din urmă, uită de regulile polemicii și ale dreptului la opinie și își expediază „adversarii” cu calificativele inversate ale anilor ‘50. Maiorescianismul și lovinescianismul, trăsături care îi caracterizează în bună măsură prestațiile critice anterioare, se estompează până spre
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]