2,257 matches
-
că se putea o mai potrivită definire a criticii pe care o asumă Theodor Codreanu decât aceea formulată de autorul însuși, care, pe traseul câtorva sute de pagini, citește scriitorii români din perspectiva mitului lui Narcis și Echo. Rezultatele sunt revelatoare. În Dimitrie Bolintineanu, criticul descoperă un precursor al publicisticii eminesciene. Nuanțările valorice sunt persuasive: "...Bolintineanu nu atinge geniul stilistic al publicisticii eminesciene și nu are o viziune asupra lumii de anvergură și coerența urmașului său. Însă poziția onestă, profund patriotică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
individualități, a unei particularități pregnant naționale, proprii națiunii din care s-au ridicat. Dacă e să ne referim doar la scriitori, exemplele unor Dante, Shakespeare, Cervantes, Molière, Cehov, Ibsen, Camus, Faulkner, Márquez, Böll, Elitis, Soljenițân ș.a., ș.a. sunt, fără îndoială, revelatoare. Dar, în graba lor de a se vedea... în Europa, în trecut ca și în prezent, mulți dintre aceștia n-au ezitat să se dezică fățiș, cu violență chiar, de ideea apartenenței lor naționale, găsind, întotdeauna, un auditoriu extern gata
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care poetul, mai ales publicistul Eminescu a ieșit din viața publică în 1883, a devenit azi de o imperioasă necesitate. S-a redeschis așadar dosarul privind boala și moartea acestuia, două cărți apărute în ultimii ani fiind în acest sens revelatoare: A doua viață a lui Eminescu, de N. Georgescu (1994), și Misterul morții lui Eminescu, de Ovidiu Vuia (1996), în jurul cărora s-au purtat discuții controversate, căci autorii lor avansează, cu argumente demne de toată atenția, ideea unui asasinat moral
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
încă viziuni". Ideea în esența ei fusese însă anticipată de poetul român în scrisoarea către Iacob Negruzzi, care însoțea textul intitulat Epigonii. "Predecesorii noștri nota Eminescu credeau în ceea ce scriau, cum Shakespeare credea în fantasmele sale". Tocmai aceste apropieri insolite, revelatoare pentru unii, prilej de ironie și sarcasm pentru alții, îl obligă pe Theodor Codreanu să atingă în Controverse eminesciene unele chestiuni considerate rezolvate, dar care în realitate nu impun nici pe departe concluzii definitive. Complexitatea imaginarului la Eminescu, semnificația miturilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Paleologu-Matta, Ioana Em. Petrescu și Mihai Cimpoi. Desigur, sunt vehiculate și alte nume de cercetători autohtoni, după cum trimiteri la exegeții străini de prima importanță (Alain Guillermou, Rosa del Conte, Amita Bhose și alții) sunt de fiecare dată necesare, dar și revelatoare pentru ce poate însemna, uneori, Eminescu, pe meridianele globului. Ceea ce este cu totul remarcabil în sinteza realizată de Theodor Codreanu se referă la trăirea autentica a satisfacției intelectuale produsă de întâlnirea cu idei și teorii originale. În contextul cultural al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fragment. Un fragment este o frântură, o bucată dintr-un tot, o parte izolată dintr-o operă. Un fragment bine ales are însă capacitatea excepțională de a sugera în mod adecvat întregul. Fragmentul apare astfel ca un fel de sinecdocă revelatoare, ca pars pro toto facilitând raționamentele de tip inductiv. După cum se știe, inducția este un raționament prin care se trece de la constatări despre cazurile singulare dintr-o mulțime de obiecte, aspecte, fenomene, relații, stări, la aserțiuni despre toate cazurile (în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
caracter definitiv. Forma deschisă a aforismului apare însă doar ca o schiță a unei problematici, ca o comunicare ce invită spre noi asocieri, deliberări, nuanțări, interpretări, reluări și cristalizări ale gândului. Distincția cu care operează Kurt Besser este importantă și revelatoare. Ea poate fi verificată, în cazul francezilor, prin apelul la textele apoftegmatice "închise" lăsate posterității de Blaise Pascal, Nicolas-Sebastien Chamfort, Luc de Clapiers, marchiz de Vauvenargues, Victor Hugo și de mulți alții. Forma "deschisă" a cugetării de tip aforistic poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de "destul"-ul invocat într-o scrisoare către M. Dragomirescu. II. Cât privește numele personajelor, problema a fost deseori invocată. Că între nume și figură e o relație geometrică, e de prisos s-o mai afirmăm. Experiența lui Alecsandri e revelatoare, comicul din această sferă atingând la Caragiale o culme și e cu siguranță scriitorul care a ajuns în privința aceasta la o performanță absolută. Îmbinarea numelui cu prenumele e excepțională. Interesantă este problema raportului dintre literatură și teatru, "teatrul lui Caragiale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
rezonanței evenimentelor din copilărie în straturile profunde ale personalității creatoare (Bacovia, Vieru). Schițând o biografie a poetului basarabean, autorul constată repede că aceasta este "resorbită" de operă, ca și în cazul genialului băcăuan, și abandonează proiectul. Puține evenimente exterioare sunt revelatoare spre a lumina sensurile operei. Alchimia creației rămâne misterioasă. Amplul eseu critic dedicat autorului Scrisorii pierdute poartă, nu întâmplător, titlul Caragiale abisal, reconfirmând vocația adâncimilor. Cu o tenacitate rară, autorul urmărește firul discursului critic, adunând fără odihnă argumente din sfera
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
operei este rezervată capitolelor Paideuma, Elementele și Duminica Mare, încheierea făcându-se printr-un sumar Final de poetică. Theodor Codreanu aspiră demiurgic să epuizeze subiectul, așa încât pune în relație o sumedenie de informații de toate felurile, de la cele importante și revelatoare până la detaliile anecdotice. Doi ani la rând (1946-1947) poetul s-a alimentat doar cu știr și lobodă; alți trei ani de foamete (1951-1953) i-a petrecut la școala medie din Lipcani; copilul a rămas orfan de ...doi tați și în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sincronizare cu postmodernismul printr-o "inefabilă unitate de viziune stilistică" (p. 248) și printr-un viu sentiment al sacrului. "Blaga este prezent statornic în textele lui Victor Teleucă" nu numai prin "imaginea Marelui Anonim", dar mai ales prin persistența metaforei revelatorii a ninsorii albe, simbol al transparenței și purității creștine. În viziunea poetului basarabean, Sisif devine semn al aspirației spre înalt, "un Ulise transmodern" pentru care Ithaca pare a fi Doma lui Dumnezeu și a oamenilor. "A fi Nimeni și a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
joc despicarea dintre condiția lui de intelectual român și ideologiile ostile acestei condiții, ideologii pe care el încearcă în zadar să le mascheze cu argumentul forte al esteticului, transformat el însuși într-un parti-pris devastator pentru întreaga operă" (p. 13). Revelatoare în explicația acestei contradicții, a fenomenului de "produs ciudat", Th. Codreanu amintește în eseul său de celebra experiență a neuropatologului american Wilder Graves Penfield (1891-1975). Savantul întrerupsese, la un pacient, comunicarea dintre emisfera dreaptă a creierului și cea stângă, constatând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Poate mai "corect" "boieri ai smintirii națiunii". E ceea ce a înțeles și Paul Goma în Jurnale. Aceeași îndoiala asupra "aleșilor" se resimte și în paginile cărții lui Adrian Marino, Viața unui om singur. De reținut un detaliu oarecum picant, dar revelator. La unul din părinții "noii stângi" culturale franceze, Roland Barthes, marele cărturar român "a fost surprins să descopere că nu cunoștea nici o limbă străină, că era plat, formalist, snob, frivol, intolerant cu Benedetto Croce, profesând ierarhii rigide, subiective, într-un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
-i mai mângâia filele, pentru că profesorul , la cei aproape 95 de ani ai săi, avea să ne părăsească în noaptea de 28 29 0ctombrie 2011, noi însoțindu-l cu gândul și rugăciunea ca Dumnezeu să-l odihnească în grija Sa. Revelatoare în viața sa a fost corespondența pe care a purtat-o cu contemporanii săi, pe care a colecționat-o și ne-a încredințat-o spre deplină cunoaștere. Îi respectăm dorința, așa cum i-am respectat în viață personalitatea și opera. De la
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
suspensii sau sediment la 60 grade, ori polimeri sau acizi grași oxidați peste 1,5%. Margarina trebuie să aibă aspect de masă onctuoasa omogena, plastică, de culoare uniformă în toată masă și să conțină amidon sau ulei de sesam că revelator. Condimente Articolul 68 Se considera falsificate condimentele la care s-au adăugat amidon, făină, tărîțe, rumeguș de lemn, turte oleaginoase, părți din alte plante sau care conțin impurități minerale peste 3%. Articolul 69 Sarea comestibila trebuie să corespundă următoarelor caracteristici
ORDIN nr. 184 din 4 aprilie 1972 privind stabilirea normelor de igiena pentru produse alimentare şi băuturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120695_a_122024]
-
de la poziția tarifara 33029010 EX 34039910 Preparate pentru lubrifierea mașinilor, aparatelor și vehiculelor (Ulei frigorific sintetic - ecologic) 35030010 Gelatine și derivatele lor EX 35079090 Alte enzime, altele decât cele de la pozițiile 35079010 și 35079020 37071000 Emulsii pentru sensibilizarea suprafețelor 37079011 Revelatori și fixatori pentru fotografii în culori (policrome) pentru filme și plăci fotografice 38081010 Insecticide pe bază de piretroide 38081030 Insecticide pe bază de carbamați 38081040 Insecticide pe bază de compuși organofosfatici EX 38081090 Altele (insecticide pe bază de compuși biologici
ANEXĂ nr. 196 din 12 mai 1997 privind exceptarea temporară de la plata taxelor vamale a unor produse din import. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118073_a_119402]
-
naționalismul cutural a precedat și precipitat naționalismul politic. Cuvântul a prefigurat fapta. Realitatea (națională) a fost zidită prin discurs, cuvintele fiind cărămizile universurilor simbolice iar limbajul mortarul care le ține laolaltă. În același registru metaforic de inspirație masonică, maestrul metaforelor revelatorii care a fost L. Blaga (1995) [1950] a reperat "mesianismul cărții" (p. 98) drept crezul ce a acționat ca resort al mișcării inițiate de Școala Ardeleană. "Cărțile erau pentru ei cărămizi pentru zidirea lumii. Și ei se simțeau chemați să
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de a se fi uitat în adâncul ființei naționale, de a se fi încântat și de a fi căzut în genunchi (p. 56). Amorul pentru Patrie are deci un caracter epifanic - iubirea evlavioasă a țării se traduce într-un patriotism revelator. Iar cel căruia i s-a revelat Patria nu poate decât să cadă în extaz, cuprins fiind de o cucernicie febrilă. Educația sentimentală a româncelor trebuie, de asemenea, redirecționată înspre amorul de patrie. Într-o culegere didactică de Lectura morala
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de președintele "comisiei adevărului" poartă titlul Diavolul în istorie: comunism, fascism și câteva lecții ale secolului XX (Tismăneanu, 2013), devine cu atât mai transparentă strategia de diabolizare a trecutului utilizată în portretizarea comunismului românesc făcută în Raportul final. Și mai revelatoare în acest sens este insistența lui V. Tismăneanu asupra înțelegerii ad litteram a titlului cărții sale, "Diavolul în istorie". Într-o serie de declarații și luări de poziție în sfera publică, Tismăneanu a afirmat, reiterativ, că expresia "diavolul în istorie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sugestivă dezbaterea asupra sarcinilor, funcțiilor și rolului parlamentului, pornind de la Westminster. Un punct de plecare obligatoriu și semnificativ îl constituie aprofundarea analizei jurnalistului și savantului Walter Bagehot. Clasificarea pe care o face funcțiilor parlamentului englez, în ordinea importanței lor, este revelatoare. Buna alegere a unui guvern Pînă în 1867, Bagehot atribuia parlamentului englez în primul rînd sarcina de a alege bine un guvern: "Cunoaștem destul de bine funcția principală a Camerei Comunelor, chiar dacă discursurile obișnuite asupra Constituției nu o demonstrează. Camera Comunelor
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
momente de criză drastică, sub clarul de lună al primei îndrăgostiri sau la capătul unei beții rusești. În Orientul mediu și extrem, accentele se schimbă. Conturul metafizic al tematicii „europene“ face loc fie transcendentului radical, care anulează tot, fie clipei revelatoare, aptă să lumineze fulgurant, în chiar nemijlocirea imanenței sale, sensul ultim. Cu multe decenii în urmă, un autor chinez, Lin-Yu-Tang, avea mare succes în Occident cu o carte intitulată The Importance of Living („Importanța tră irii“, a viețuirii de zi
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
selectivă, te ghidonează în labirintul descurajant al bibliotecii și (2) pune ordine chiar și în ceea ce poate fi, la un moment dat, lectură întâmplătoare. Când ai obsesivitatea bună a unei întrebări vii, tot ce-ți cade în mână poate fi revelator, de la ziar la roman, de la roman la tratat. Când ne lamentăm că se citește puțin, ar trebui să ne gândim, cât de cât, și la calitatea lecturii. Și să nu ne facem un idol dintr-o ocupație care nu are
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
oarecum transversal și vede în fenomenul ce trebuie explicat transpunerea unui model care, pe alt plan, posedă deja aceeași structură și aceleași proprietăți. El constituie așadar o rațiune suficientă a celui dintîi. Problema originii limbajului oferă un alt exemplu la fel de revelator pentru asemenea apropieri. O serie de lucrări ce se desfășoară de vreo cincizeci de ani dovedesc că unele proprietăți ale limbajului articulat nu sînt inaccesibile pentru cîteva specii de primate. Nu e mai puțin adevărat că limbajul uman se deosebește
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
am veni, prin cruce putem izbândi. Ai noștri toți au răzbătut doar așa. Avea atâta dreptate bunica, pe un parcurs existențial atât de tumultuos, doar credința nu le-a putut fi luată sau știrbită. Semnul crucii era și este ceva revelator în saga arborelui nostru genealogic, dar așa cum o făceau și-o trăiau bunicii, parcă mi-a fost dat mai rar să văd astăzi. La cimitir am fost cred o dată cu Maia, țin minte că au fost atunci și o parte din
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
înălțată parte din cărămidă, parte din vălătuci (așa cum arată o fotografie a ruinelor, pe al cărei autor nu-l știm), lucru care a grăbit, desigur, degradarea. În 1919, un alt trecător cu o memorie vizuală remarcabilă redă, cu exactitate, amănunte revelatorii: căsuța de zid pe jumătate ruinată, cu păreții dărăpănați, cu urma unor privazuri de ferestre în care stau înfipte gratii ruginite, un acoperiș care așteaptă gata să se prăbușească și cu o curte plină toată de buruieni ce cresc în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]