7,557 matches
-
și transfigurată”, și dacă, după aceeași interpretare, ea este „o comuniune cu transcendentul; e o comuniune cu societatea, e chiar o comuniune cu lumea animală și vegetală, în sfârșit, o comuniune cu tine însuți prin contenirea sau topirea contradicțiilor, decepțiilor, revendicărilor”, poezia lui Ilarie Voronca răspunde - în absența, însă, a dimensiunii „transcendente” - într-o foarte mare măsură unor asemenea exigențe. Și, de fapt, dacă suntem atenți, cerințe ca acestea sunt ale poetului însuși, căci, cum observam în treacăt mai sus, el
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
termenul acoper] o varietate mult mai larg]. De obicei, se convine asupra faptului c] diferențele includ drepturile privite că revendic]ri, ca puteri, ca libert]ți sau că imunit]ți. Sensul dominant ar putea foarte bine s] fie acela de „revendicare” și acesta, care de altfel este și sensul cel mai restâns, este corelativul „datoriei”. Distincțiile sunt expuse cel mai bine în urm]toarele exemple: 1) Revendic]ri: dreptul de a primi înapoi un împrumut este o revendicare a unui creditor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fie acela de „revendicare” și acesta, care de altfel este și sensul cel mai restâns, este corelativul „datoriei”. Distincțiile sunt expuse cel mai bine în urm]toarele exemple: 1) Revendic]ri: dreptul de a primi înapoi un împrumut este o revendicare a unui creditor care genereaz] o datorie corespunz]toare din partea debitorului care trebuie s] returneze banii. 2) Puteri: dreptul de a distribui o proprietate prin propria voinț] este un exemplu de drept care reprezint] o putere ce poart] cu ea abilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
femeie care își pierdea acele calit]ți pentru care era stimat] și dorit]. Mai ales noțiunea de virtute diferențiat] pe genuri a lui Rousseau a fost atacat] de Mary Wollstonecraft în lucrarea să Vindication of the Rights of Woman [O revendicare a drepturilor femeii]. Ea a sustinut c] virtutea ar însemna același lucru pentru o femeie că și pentru un b]rbat, si a criticat aspru formele „feminit]ții” la care li se cerea femeilor s] aspire, si care, credea ea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iunie 1923, cu subtitlul „Tribună liberă”. Director: Ioan Valescu; secretar de redacție: Ion Vițianu (1923). Într-un text intitulat În loc de cuvânt înainte se anunță un program ambițios: sindicalizarea tinerilor intelectuali și solidarizarea studențimii în scopul apărării intereselor și a susținerii revendicărilor celor tineri. Câteva precizări se vor face în numărul 12/1921 prin explicitarea subtitlului, arătându-se că revista „nu aparține nici unei grupări oficiale studențești și cu atât mai puțin nici uneia dintre personalitățile universitare actuale. Ea este o creațiune, deci opera
VIAŢA STUDENŢEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290540_a_291869]
-
Chestiunea agrară și, sub pseudonimul Petre Mircescu, Reforma agrară, Pe două fronturi), Dumitru Drăghicescu (Asupra marxismului), I. Sion (Socialismul în România), N. D. Cocea. Preocupările redacției se grupează în jurul unor probleme de natură socială și politică, precum caracterul revoluționar al revendicărilor proletare, lupta de clasă, campania pentru votul universal, critica ideilor burgheze. Prin preluarea unor texte de Paul Lafargue, Gustav Auerbach, Otto Bauer, Gustav Eckstein din revistele „Die Neue Zeit”, „Le Socialisme”, „Der Sozialdemocrat”, „The Industrial Union Bulletin” și chiar din
VIITORUL SOCIAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290566_a_291895]
-
pentru că, În diverse momente și ocazii, aceasta reapare ca un subiect tabu, care pretinde uneori sau de la care se cere, după caz, să ofere răspunsuri finale pentru chestiuni esențiale, cum ar fi: legitimitatea statală, continuitatea constituțională, construcția legitimității actorilor politici, revendicarea identității instituționale etc. Așa cum remarca și Pierre Nora, asemenea momente, cum a fost cel din 1989, a fost echivalent cu „critica versiunilor oficiale ale istoriei și - În definitiv - cu descătușarea refulărilor istorice” . Dacă, după cum constata și Jürgen Habermas, evenimentele de la
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
pe români. Bazându-se pe argumentul că reprezintă majoritatea populației provinciei, ca și pe creșterea continuă a ponderii lor În cadrul publicului școlar, românii vor solicita mereu, În anii care vor urma, Înființarea unui așezământ universitar românesc la Cluj-Napoca, iar neacceptarea revendicărilor lor va determina, ca Întotdeauna, accentuarea frustrărilor și a nemulțumirii. În pofida acestor nemulțumiri, mulți români ardeleni vor continua să Învețe cu succes la Liceul Academic din Cluj-Napoca, În latină, În germană sau În maghiară, fără ca acest lucru să le afecteze
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
universitate pur românească - una care să lepede până și cuvântul „Bolyai” din denumirea ei, ca În timpurile lui Ceaușescu -, toți aceștia, spun, pledează astăzi cu patos pentru o universitate multiculturală. Evident, ei susțin acest lucru doar pentru a se opune revendicărilor UDMR. În orice caz, poziția lor actuală reprezintă un real progres, chiar dacă ea nu se explică decât prin dorința de a nu da satisfacție părții maghiare, ca și prin faptul că aceasta este o atitudine cu care, În România de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
românilor, care poate fi reactivat În prezent sau pe viitor. Elita românească instrumentalizează politic această idee, potrivit căreia națiunea pe care o reprezintă are de jucat un rol specific În arhitectura continentului. Ea este folosită ca un argument justificativ al revendicărilor naționale, spre exemplu, de către delegații românilor ardeleni aflați la Viena În primăvara anului 1849: În urmă, adăugăm necesitatea unirii românilor tocma și În interesul umanității. Românii sunt avantgarda civilizațiunii occidentale În Orient. Această utilizare ideologică a respectivei imagini cu privire la Europa
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În interesul umanității. Românii sunt avantgarda civilizațiunii occidentale În Orient. Această utilizare ideologică a respectivei imagini cu privire la Europa de către intelectualii români prilejuiește o competiție strânsă cu maghiarii. Polemica vizează locul ocupat de cele două națiuni În cadrul continentului. În paralel cu revendicarea rolului de „santinelă a Europei occidentale În Orient” pentru propria națiune, intelectualii români le contestă maghiarilor pretențiile similare, așa după cum scrie Alexandru Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , În 1852, În Istoria românilor din Dacia Superioară. Maghiarii, afirmă el
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
politice, inclusiv cele de ordin național, În timp ce așteptările țăranilor erau legate de Îmbunătățirea stării lor materiale prin abolirea iobăgiei și reducerea diferitelor prestații și impozite la care erau supuși. În pofida existenței acestui fundal Încărcat de așteptări și tensiuni, de nemulțumiri, revendicări și speranțe, documentele năsăudene ne arată că elitele locale propagau un mesaj extrem de prudent și moderat, În primăvara anului 1848. Asemenea exemple Întâlnim În circularele bisericești trimise de Ioan Lemeni XE "Lemeni" , episcopul greco-catolic al Blajului, vicarilor și protopopilor din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Însă că el pleacă inițial de pe o poziție legalistă, În care fidelitatea față de Împărat reprezintă elementul ideologic central, care trebuie să legitimeze conduita publică și politică a românilor. El nu ignoră realitățile, este conștient de existența nemulțumirilor și a unor revendicări juste („după multă așteptare or avea mângâiere”), dar acestea nu pot fi soluționate decât de autorități, iar populația trebuie să aștepte cu pasivitate și docilitate momentul respectiv. Interesantă este și menționarea aspectului național: reformele așteptate vor satisface doleanțele tuturor „națiunilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
abține de la orice comentariu personal, așa că nu putem ști dacă era de acord sau nu cu această interdicție episcopală. La sfârșitul lunii mai, el comunică preoților rezultatele adunării desfășurate la Blaj, În 15-17 mai. Sunt rezumate aici, foarte clar, toate revendicările politice, care sunt În primul rând de natură națională: egalitatea „nației românești” cu maghiarii, sașii și secuii, reprezentarea românilor În Dietă, proporțional cu numărul lor, folosirea limbii române În administrație și justiție, amânarea discutării unirii Ardealului cu Ungaria. Acestora li
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de adunarea de la Blaj, unii poate chiar participaseră la ea, dar este greu de estimat care era reacția lor față de programul enunțat. Nu putem decât să remarcăm abilitatea cu care liderii politici care formulaseră acest program amestecau, În mod deliberat, revendicările politice cu cele sociale. Desființarea iobăgiei era, În mod evident, o cerere inteligibilă pentru țărani, dar lucrurile erau astfel prezentate ca și când satisfacerea ei ar fi fost condiționată de soluționarea aspectelor politice: respingerea uniunii cu Ungaria, deputați români În Dietă etc.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
al doilea document, din luna iulie, ilustrează perfect tocmai acest tip de joc dublu, pe care Viena Îl practica, la fel ca În Croația, și În granița năsăudeană. Deși Împăratul aprobase unirea Transilvaniei cu Ungaria și, În acest fel, respinsese revendicările naționale ale românilor, proclamația respectivă Încearcă să atenueze efectele simbolice ale acestei măsuri și să mențină loialitatea grănicerilor față de Împărat. Mai mult chiar, documentul subminează ideea uniunii Ardealului cu Ungaria și prezintă acest lucru ca și când Însuși Împăratul ar fi de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
brutal, fără a lua În considerare protestul poporului român ș...ț De aceea, noi protestăm solemn Împotriva acestei uniuni... Este interesant că Urban XE "Urban" ține să Își justifice acțiunile (fără Îndoială, la sugestia autorităților imperiale) prin voința românilor. Respingerea revendicărilor cu caracter național ale românilor de către maghiari este prezentată ca unul dintre motivele care legitimează acțiunea militară austriacă Îndreptată Împotriva guvernului de la Pesta. La fel ca și În cazul conflictului dintre maghiari și croați sau sârbi, Curtea de la Viena preferă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Cele care Înclină spre modelele eruptive sau teleologice apreciază că recurgerea la arme a fost o consecință logică a mizeriei, suferinței și umilinței seculare, apoi a amplificării lor insuportabile, precum și a faptului că emanciparea iobagilor nu a răspuns așteptărilor, iar revendicările naționale românești au fost respinse. La cealaltă extremă Întâlnim o perspectivă care respectă modelul „agitatoric”: potrivit acesteia, pasiunile s-au dezlănțuit ca urmare a manevrelor oculte ale ofițerilor și ale unor elemente neprecizate, declasate. Față de aceste modele, marcate fie de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pot fi plasate În contextul aprecierilor nuanțate ale lui Miskolczy. În mod evident, țăranii și soldații năsăudeni nu au făcut revoluție datorită „iobăgiei” sau „asupririi insuportabile”, pentru simplul motiv că erau oameni liberi, iar nemulțumirile lor economice se exprimau prin revendicări minore, cum ar fi aceea ca statul să le plătească uniformele pe care le purtau. Fără Îndoială, nu putem să le explicăm În totalitate comportamentul ca rezultat al manipulării la care au fost supuși de către comandanții austrieci, pe baza sentimentelor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să viziteze locul unor confruntări care contribuiseră la salvarea tronului său, ardelencele Îi ies În Întâmpinare, alături de soții lor, În numele unei intenții politice explicite: aceea de a-l determina pe Împărat să recunoască jertfele românești din timpul revoluției, prin satisfacerea revendicărilor politico-naționale formulate de elita românească. De data aceasta, conform noilor sensibilități ale epocii romantice, primirea are loc În cadrul unui peisaj marcat de prospețimea naturii sălbatice, specifică munților și văilor pitorești din Apuseni. În dimineața zilei de 21 iulie 1852, Împăratul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se poate vedea, Bojincă XE "Bojincă" subliniază atașamentul conaționalilor săi față de maghiari din dorința de a arăta că românii sunt cetățeni loiali, care Își aduc contribuția la binele comun al „patriei”. În consecință, ei merită să li se satisfacă toate revendicările. În al doilea rând, Bojincă vrea să combată criticile care se aduc românilor, conform cărora ei nu vor să Învețe limba statului și nu sunt preocupați de interesele comune, ale Întregii societăți. Pentru Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
națiune a Transilvaniei. La Începutul revoluției, când maghiarii vor pune problema unirii Transilvaniei cu Ungaria, românii - În opinia lui Kőváry - nu au nimic de obiectat, solicitând doar eliberarea din iobăgie și recunoașterea lor ca națiune politică. Acestea vor fi și revendicările formulate la prima lor adunare, din 30 aprilie 1848, de la Blaj, despre care Kőváry afirmă că ar fi reprezentat de fapt adunarea „intelectualilor națiunii române”, care au hotărât să aștepte convocarea noii diete reprezentative a Transilvaniei, pentru a-i solicita
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fi crezut că Austria mai există doar datorită bunăvoinței lor și că dinastia s-ar afla Într-o situație atât de critică, Încât, dacă românii ar cere un lucru, Împăratul le va da două.. Kőváry Își exprimă nemulțumirea față de amplificarea revendicărilor românești de la sfârșitul anului 1848 și Începutul anului 1849, ca și față de faptul că românii „nu sunt mulțumiți doar cu principiul egalității În drepturi” a tuturor națiunilor din Imperiul Habsburgic, prezent În Constituția austriacă din 4 martie 1849, „ci visează
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În final, principalele considerații ale istoricului maghiar referitoare la revoluția română din 1848-1849, este necesar să insistăm asupra câtorva aspecte. În primul rând, trebuie spus că, În comparație cu alți observatori maghiari, Kőváry este foarte bine documentat În ceea ce privește desfășurarea revoluției române, cunoaște revendicările, programele, petițiile formulate de români, conducătorii acestora, structurile lor organizatorice etc. În ceea ce privește opiniile istoricului ardelean cu privire la motivele ridicării la luptă a românilor, În 1848, ele sunt În acord cu viziunea predominantă În imaginarul politic maghiar al epocii vizavi de problematica
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Tânărul gazetar revoluționar preciza aici că „problema cea mai sfântă” a momentului respectiv era menținerea integrității teritoriale a Ungariei. Desigur, el combate vehement cotropirea țării sale de către trupele austriece, dar, În același timp, se opune și fărâmițării Ungariei pe baza revendicărilor diferitelor naționalități. Pronunțându-se pentru acordarea unor drepturi cetățenești cât mai largi tuturor locuitorilor statului, Jókai crede că trebuie să fie foarte restrictiv („egoist”, după cum se exprimă el Însuși) În ceea ce privește drepturile naționale. Caracterul radical al unei asemenea aprecieri, formulată Într-
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]