11,862 matches
-
generalizată, uniformizarea identităților. I. complică materialul la nivelul structurării, spărgând cronologia (de exemplu, prin inversarea relației dintre Prolog și Epilog), introducând în casetele care precedă capitolele pasaje dintr-o Condică țivilă sau politicească tipărită la 1833 sau din propriul volum Rezervație naturală, speculând ambiguitățile ce se nasc din ideea de puzzle recompus la mai multe mâini. Suplimentar, autorul introduce în subsolul unor pagini considerații despre romanul pe care ar intenționa să-l scrie prelucrând materialul adunat, intenție la care totuși renunță
IOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287614_a_288943]
-
romanul se abandonează astfel unei vocații euristice, desigur asumată. În Mateiu Caragiale. Portretul unui dandy român (2002), I. scrie biografia autorului Crailor de Curtea-Veche, valorificând cu mijloacele prozatorului majoritatea surselor cunoscute relevante pentru temă. SCRIERI: După-amiaza unei clipe, București, 1976; Rezervație naturală, București, 1979; Comisia specială, București, 1981; Impromptu, București, 1986; Ultima iarnă, București, 1991; Mateiu Caragiale. Portretul unui dandy român, București, 2002. Ediții: I.L. Caragiale, Momente și schițe, București, 2000. Repere bibliografice: Piru, Debuturi, 147-149; Dana Dumitriu, Un roman comic
IOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287614_a_288943]
-
volumul Iubita mea, e ora indexării atrage atenția asupra unui alt gen de literatură, fiind o culegere de versuri parodice, satirice și umoristice în stilul consacrat de G. Topîrceanu, cultivat însă și de Ionel Fernic. Abia cu a doua carte, Rezervația de zăpăciți (Carte de colorat mintea) (1995), scriitorul revine la proza scurtă. Schițele și povestirile grupate aici, ca și în Bună seara, Domnule Mann... (1998), Un scorpion pe contrasens (1999), Scuzați că ne-am cunoscut... (2001), scrise de-a lungul
HURUBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287471_a_288800]
-
zi cu zi ori clișee din cea mai strictă actualitate. Câteva proze (Accelerat 78, vagon 9, Mortonca, Basculanta albastră, Un șpriț, Întâmplare sentimentală) ilustrează un filon autobiografic și sentimental filtrat cu discreție. SCRIERI: Iubita mea, e ora indexării, Deva, 1994; Rezervația de zăpăciți (Carte de colorat mintea), Deva, 1995; Carte de colorat mintea (Cântece de leagăn din tranziție), pref. Eugen Evu, Deva, 1998; Bună seara, Domnule Mann..., Timișoara, 1998; Un scorpion pe contrasens, Deva, 1999; De vorbă cu..., Timișoara, 1999; Scuzați
HURUBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287471_a_288800]
-
dragostea mea..., Deva, 2002. Repere bibliografice: Valeriu Bârgău, Un prozator, „Drumul socialismului” (Deva), 1981, 7376; Radu Mareș, Prima treaptă, TR, 1985, 52; Dan Culcer, Prezentare, RL, 1986, 32; Radu Ciobanu, Blânde ironii, TR, 1995, 48-49; Eugen Curta, Dumitru Hurubă și „rezervația de zăpăciți”, VTRA, 1996, 10; Doina Dobreanu, Confesiunea ca modalitate artistică, „Opinii culturale”, 1999, 1; Iulia Argint, Satir dansând, RL, 2002, 40. C.H.
HURUBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287471_a_288800]
-
ușoară printre imigranți, care, În locurile de baștină, fuseseră separați de bariere lingvistice. Americanizarea Lumii Noi nu a fost totuși chiar lipsită de probleme. Americanii nativi erau aici la sosirea europenilor. Genocidul amerindienilor și internarea celor care au supraviețuit În rezervații, a continuat să-i obsedeze pe americani, subminând orice prețentie pe care ei o puteau avea la un statut moral superior printre popoarele lumii. La fel În ceea ce privește sclavagismul. Transportarea forțată și punerea În sclavie a milioane de africani În sudul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
parcuri În Întreaga lume iar numărul lor crește rapid de la an la an80. Ideea de a pune de o parte zone naturale valoroase și de a stabili aceste parcuri, nu este nouă. Regi și lorzi au Împrejmuit adeseori zone, ca rezervații de vânătoare speciale, pentru a fi folosite exclusiv de membrii familiei regale. Noțiunea modernă de parc natural a apărut pe 1 mai, 1872, când Guvernul Statele Unite ale Americii a declarat zona Yellowstone, din statul Wyoming, un „parc public și loc
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Universul cărții”, 1999, 5; Alex. Ștefănescu, Un mare scriitor solitar, RL, 1999, 29; Tudorel Urian, Cartea neagră a tranziției, „Cuvântul”, 1999, 9; Catrinel Popa, Universuri paralele, RL, 2000, 4; Dan Bogdan Hanu, Ultimul Stanca, DL, 2000, 3; Dan C. Mihăilescu, Rezervația de suflete bizare, „Ziarul de duminică”, 2000, 18; [Dan Stanca], CNP, 2000, 6-9; Miruna Mureșanu, Mântuirea prin literatură, „Universul cărții”, 2000, 10; Regman, Ultime explorări, 111-112, 117-119; Ioan Lascu, Un fenomen numit Dan Stanca, R, 2001, 1; Daniel Cristea-Enache, Focuri
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
se împiedica extinderea infestării. Se vorbește despre astfel de locuri în hrisoave încă din vremea lui Neagoe Basarab și Mircea Ciobanul. Un act din timpul lui Matei Basarab, datat în 1639, amintea de un „câmp al mișeilor” de lângă Câmpulung (o „rezervație” dată calicilor, potrivit tradiției, încă de Negru Vodă - „un loc de sat, numit apoi Mățăul, cu venituri din moară și măcinat”), dar este limpede că vorbind despre tot soiul de „săraci, gărbovi, șchiopi, orbi, ologi, deznodați” - viețuitori din mila publică
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de această confruntare etică, în urma căreia se dovedește că și Bătrâna avea un caracter urât. În Lucruri și ființe (1987) un Bătrân, înconjurat de simulacre de ființe vii, crește, într-un decor neoexpresionist, iepuri de casă și caută să dea rezervației sale semnificațiile unei reconcilieri cu forțele cosmice, iar un ofițer german poartă de două decenii identitatea victimei sale ucise din eroare în timpul războiului și, implicit, culpa tuturor purtătorilor de uniformă fascistă. La rândul său, „relegatul” Ovidiu din Bucuria de a
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
în vedere faptul că cererea pentru produsele turistice este parțial determinată de calitatea acestuia, mediul înconjurător poate avea un impact pozitiv sau negativ asupra turismului. Condițiile oferite de cadrul natural, prin componentele sale - relief, climă, hidrografie, vegetație, faună, monumente naturale, rezervații - contribuie la atragerea de fluxuri turistice și își exercită influența asupra activității turismului, determinând, la rândul lor, forme particulare de manifestare a acestuia. Totodată, potențialul turistic antropic - vestigii arheologice și monumente de artă, elemente de etnografie și folclor, instituții și
TURISMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
și rezevații de vânat imense pentru conservarea vieții sălbatice, cele mai cunoscute fiind Masai Mara și Seregeti. Au făcut acest lucru știind că viața sălbatică este cea mai importantă resursă naturală care atrage turiști în Africa de Est. Parcurile și rezervațiile naturale au reușit să protejeze multe specii care altfel ar fi fost distruse de vânatul necontrolat. Astăzi, Kenya are 13 parcuri naționale și 24 de rezervații, reprezentând circa 7,5% din suprafața țării. Turismul nu oferă numai un motiv pentru
TURISMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
cea mai importantă resursă naturală care atrage turiști în Africa de Est. Parcurile și rezervațiile naturale au reușit să protejeze multe specii care altfel ar fi fost distruse de vânatul necontrolat. Astăzi, Kenya are 13 parcuri naționale și 24 de rezervații, reprezentând circa 7,5% din suprafața țării. Turismul nu oferă numai un motiv pentru conservarea mediului natural și a celui antropic, ci furnizează și banii necesari pentru conservare: o parte din venitul din turism poate fi utilizat pentru păstrarea mediului
TURISMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
resurselor cu valențe turistice în contextul valorificării tuturor resurselor naturale și a protecției mediului ambiant; amenajarea și organizarea adecvată și la nivel superior a zonelor, traseelor și obiectivelor de interes turistic; organizarea și exploatarea turistică rațională a parcurilor naționale și rezervațiilor naturale, cu asigurarea protecției lor; organizarea corespunzătoare a zonelor montane; înnoirea bazei tehnico-materiale a turismului menită să asigure un turism competitiv și ecologic; acțiuni de educație cu privire la mediu și la potențialul turistic orientate la nivelul întregii țări. Problema conservării și
TURISMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
ca antrenament pentru romane, nu fac decât să le prefigureze pe acestea în regimul mediocrului. SCRIERI: Mezareea, București, 1974; Crisalide, București, 1977; Noaptea muzicanților, București, 1978; Coroana Izabelei, București, 1982; Marmură neagră, București, 1989; Vitrina cu păsări împăiate, București, 1994; Rezervația de lux, București, 1995; Crucea de argint, București, 1996; Coroana Izabelei, I-III, București, 1998; Alergătorul fatal, București, 1998; Rătăcirea Domnului, București, 1999; Batalioane invizibile, București, 2001; Vămile depresiunii, București, 2002; Avocatul diavolului. Marian Popa în dialog cu Marius Tupan
TUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290302_a_291631]
-
II-lea, cunoscut sub numele de Silvio Piccolomini, vorbește în lucrarea "Cosmografia" despre valahii ce locuiesc insulele Dunării, între care și Peuce. În prezent, Grindul Caraorman adăpostește o pașnică așezare de pescari. În apropiere, spre apus, se află una din rezervațiile Deltei, loc preferat de pelicani. De la Insula Leuke la Insula Șerpilor. Cealaltă insulă, Leuce la romani, se află în largul mării, la răsărit de gura Sulina. Ptolemeu îi dă longitudinea de 57°30', iar gurii Sulina, 56°15'. Deci, diferența
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Biodiversitate. Flora. Fauna Unul din motivele pentru care Delta Dunării a devenit rezervație a biosferei este acela că, în comparație cu alte delte ale Europei și chiar ale Terrei, a păstrat o biodiversitate mai ridicată, prin aceasta întelegându-se un număr mare de specii dintr-o mare diversitate de unități sistematice. Mai mult decât atât, Delta
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
și habitatele lor au fost grav afectate.Începând cu anul 1991 s-a demarat inventarierea florei și faunei din teritoriul RBDD, acțiune ce continuă și în prezent, având două obiective majore: cunoașterea unei importante componente a patrimoniului natural într-o rezervație a biosferei și evidențierea speciilor ce necesită măsuri de protecție și conservare. Mozaicul de habitate dezvoltate în RBDD este cel mai variat din România și găzduiește o mare varietate de comunități de plante și animale al căror număr a fost
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
la aprox. 40.000 ha după al doilea razboi mondial, multe din noile zone protejate fiind declarate în ultimele decenii ale secolului al XX lea. În 1978, coloniile de pelicani de la Roșca Buhaiova și Pădurea Letea au fost declarate prima rezervație a biosferei din România. În anul 1990, Delta Dunării și alte componente adiacente, în suprafață de circa 580000 ha, a fost declarată rezervație a biosferei. În decembrie 1993, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 82, modificată și completată prin Legea
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
XX lea. În 1978, coloniile de pelicani de la Roșca Buhaiova și Pădurea Letea au fost declarate prima rezervație a biosferei din România. În anul 1990, Delta Dunării și alte componente adiacente, în suprafață de circa 580000 ha, a fost declarată rezervație a biosferei. În decembrie 1993, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 82, modificată și completată prin Legea 454/2001, privind înființarea Rezervației Biosferei Delta Dunării. Această lege stabileste atribuțiile principale de funcționare ale Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), instituție
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
În anul 1990, Delta Dunării și alte componente adiacente, în suprafață de circa 580000 ha, a fost declarată rezervație a biosferei. În decembrie 1993, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 82, modificată și completată prin Legea 454/2001, privind înființarea Rezervației Biosferei Delta Dunării. Această lege stabileste atribuțiile principale de funcționare ale Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), instituție publică aflată în subordinea autorității centrale pentru protecția mediului. În anul 1994, prin Hotărârea de Guvern nr. 248, a fost adoptat Statutul
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
580000 ha, a fost declarată rezervație a biosferei. În decembrie 1993, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 82, modificată și completată prin Legea 454/2001, privind înființarea Rezervației Biosferei Delta Dunării. Această lege stabileste atribuțiile principale de funcționare ale Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), instituție publică aflată în subordinea autorității centrale pentru protecția mediului. În anul 1994, prin Hotărârea de Guvern nr. 248, a fost adoptat Statutul Rezervației Biosferei Delta Dunării, au fost delimitate zonele strict protejate si stabilită componența
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
Biosferei Delta Dunării. Această lege stabileste atribuțiile principale de funcționare ale Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), instituție publică aflată în subordinea autorității centrale pentru protecția mediului. În anul 1994, prin Hotărârea de Guvern nr. 248, a fost adoptat Statutul Rezervației Biosferei Delta Dunării, au fost delimitate zonele strict protejate si stabilită componența Consiliului Știintific al RBDD, hotărâre modificată și completată prin Hotărârea de Guvern 367/ 2002 și Hotărârea de Guvern 1515/ 2006 Rețeaua ecologică Natura 2000. Ce este Natura 2000
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
79/409). Este transpusă prin Legea nr. 345/2006 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice IMPORTANT: Natura 2000 nu este un sistem de rezervații strict protejate! Activitățile umane sunt permise în măsura în care permit menținerea speciei sau a habitatului. Rețeaua Natura 2000 este compusă din: SAC-uri (Special Areas for ConservationArii Speciale de Conservare) desemnate pentru: “*” habitatele din Directiva Habitate (198 listate în Directiva Habitate) “*” specii
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
deveni adulți. Poate, cine știe, ei vor fi cei care vor avea priceperea: să planifice rațional, să aleagă corect, să gestioneze resursele oferite de mediul înconjurător; să protejeze și să conserve tot ce este pe cale de dispariție în colecții, plantații, rezervații; să cunoască întreaga capacitate productivă a ecosistemelor și a speciilor și să ia măsuri pentru a evita ca utilizarea lor să nu depășească aceste capacități.
Eco-educaţia, necesitate a mileniului III. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dolcoş Gheorghiţa () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1202]