28,625 matches
-
trebuie să fie evidențiate separat, iar proporția activelor corespunzătoare și a cheltuielilor fixe aferente trebuie să fie alocată în conformitate cu normele contabile și fiscale în vigoare; ... b) toate cheltuielile variabile, o contribuție adecvată la cheltuielile fixe și un profit rezonabil legat de orice altă activitate a operatorului de serviciu public nu pot fi sub nicio formă imputate serviciului public în cauză; ... c) cheltuielile serviciului public trebuie să fie echilibrate pe baza veniturilor din exploatare și a plăților din partea autorităților
HOTĂRÂRE nr. 1.453 din 8 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262350]
-
acte adiționale, în condițiile legii, cu evitarea compensării în exces a operatorilor de transport feroviar. (10) Compensația preliminată se acordă: a) proporțional cu gradul de realizare a indicatorului cantitativ tren-km; ... b) pentru fiecare operator de transport feroviar de călători; profitul rezonabil pentru compensarea serviciului public este de 6,45%, conform ratei SWAP valabile de la 1.07.2022-31.12.2022, publicată în Rețeaua națională de ajutor de stat. ... (11) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, denumit în continuare MTI, la solicitarea ARF, solicită anual includerea în legile bugetare
HOTĂRÂRE nr. 1.453 din 8 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262350]
-
Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești. “ ... ... 13. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil și art. 124 privind înfăptuirea justiției, precum și dispozițiilor art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului privind egalitatea în fața legii. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, referitor la dispozițiile art. 52 alin. (1) din Legea nr.
DECIZIA nr. 423 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262900]
-
pasivului debitorului, cu acordarea, atunci când este posibil, a șansei de redresare a activității acestuia. În aceste condiții, configurarea, conținutul procedural, termenele care vizează insolvența se realizează prin lege. Or, criteriul folosit de legiuitor apare ca fiind unul obiectiv și rezonabil. Prin urmare, limitarea prin prevederile legale criticate a exercițiului unor drepturi ale debitorilor care nu și-au exercitat voluntar obligațiile de plată apare ca justificată cu prilejul desfășurării procedurii insolvenței ce urmărește tocmai acoperirea pasivului acestora prin satisfacerea creanțelor statului
DECIZIA nr. 381 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262508]
-
al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 23). Principiul egalității în drepturi nu înseamnă uniformitate, încălcarea principiului egalității și nediscriminării existând atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 20 din 24 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 10 aprilie
DECIZIA nr. 381 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262508]
-
art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament săvârșită de stat între indivizi aflați în situații analoage, fără o justificare obiectivă și rezonabilă (de exemplu, prin Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunțată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, Hotărârea din 13 noiembrie 2007, pronunțată în Cauza D.H. și alții împotriva Republicii Cehe, paragraful 175, Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunțată în Cauza Burden împotriva
DECIZIA nr. 381 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262508]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 27 aprilie 2005), legiuitorul fiind ținut să aducă anumite limitări, orientându-se după principiul est modus in rebus, respectiv să fie preocupat ca exigențele instituite să fie îndeajuns de rezonabile încât să nu pună sub semnul întrebării însăși existența dreptului (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 39 din 29 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 12 martie 2004, și Decizia Curții Constituționale
DECIZIA nr. 381 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262508]
-
cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. ... 34. De asemenea, potrivit art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu
DECIZIA nr. 381 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262508]
-
legiuitorul să dispună de o mare libertate în conducerea unei politici economice și sociale, Curtea respectă modul în care acesta percepe imperativele „utilității publice“, cu excepția cazului în care raționamentul său se dovedește în mod vădit lipsit de orice temei rezonabil [Hotărârea din 12 februarie 2003, pronunțată în Cauza Zvolsky și Zvolska împotriva Republicii Cehe, paragraful 67, Decizia din 6 decembrie 2011, pronunțată în cauzele conexate Felicia Mihăieș împotriva României și Adrian Gavril Senteș împotriva României (cererile nr. 44.232/11 și 44.605/11
DECIZIA nr. 381 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262508]
-
ingerință în dreptul la respectarea bunurilor trebuie să păstreze un „echilibru just“ între cerințele de interes general ale comunității și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale individului. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că trebuie să existe un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat de orice măsură prin care o persoană este privată de proprietatea sa. Curtea, controlând totodată respectarea acestei cerințe, îi recunoaște statului o largă marjă de apreciere atât pentru a alege modalitățile de
DECIZIA nr. 381 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262508]
-
fi verificate/controlate/auditate, cu respectarea prevederilor art. 14 alin. (3) din Regulamentul (UE) 2021/1.755; ... c) să fie în conformitate cu acordul de implementare, încheiat între organismul responsabil cu coordonarea gestionării contribuției financiare din Rezervă/autoritatea de implementare și beneficiar; ... d) să fie rezonabilă și necesară realizării măsurii; ... e) să respecte prevederile legislației Uniunii Europene și naționale aplicabile; ... f) să fie înregistrată în contabilitatea beneficiarului, ținânduse cont de prevederile din Regulamentul (UE) 2021/1.755. ... ... 2. Cheltuielile efectuate în cadrul măsurilor sunt eligibile în conformitate cu
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 176 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262545]
-
Șteț, Ina Valentina Șteț și Andreea Ioana Turcu într-o cauză având ca obiect contestația formulată împotriva raportului lunar întocmit de lichidatorul judiciar. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii susțin că termenul de 3 zile nu este un termen rezonabil, fiind în fapt un termen care nu permite luarea la cunoștință, în termeni reali și rezonabili, a măsurilor luate de lichidatorul judiciar. Stabilirea unui termen de 3 zile pentru exercitarea unei căi de atac lipsește părțile de capacitatea de a
DECIZIA nr. 397 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262860]
-
împotriva raportului lunar întocmit de lichidatorul judiciar. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii susțin că termenul de 3 zile nu este un termen rezonabil, fiind în fapt un termen care nu permite luarea la cunoștință, în termeni reali și rezonabili, a măsurilor luate de lichidatorul judiciar. Stabilirea unui termen de 3 zile pentru exercitarea unei căi de atac lipsește părțile de capacitatea de a conștientiza în ce măsură drepturile lor sunt încălcate de măsurile luate de lichidatorul judiciar, precum și
DECIZIA nr. 397 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262860]
-
de administratorul judiciar ori pentru a-și valorifica drepturile, acesta poate recurge la serviciile unui specialist în domeniu. Așadar, luând în considerare scopul urmărit de legiuitor, Curtea reține că termenul de 3 zile, deși este unul scurt, este suficient și rezonabil pentru contestarea măsurilor administratorului judiciar de către orice persoană interesată. ... 22. În ceea ce privește comparația realizată de autorii excepției între termenul de contestație de 3 zile și termenele stabilite pentru exercitarea recursului sau termenele prevăzute de legiuitor în noua
DECIZIA nr. 397 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262860]
-
c. Republicii Cehe, Hotărârea din 28 septembrie 2010). În doctrina de specialitate sa reținut, ulterior introducerii acestui text, că era necesară instituirea unei astfel de obligații în sarcina organelor judiciare, în condițiile în care durata măsurilor asigurătorii trebuie să fie rezonabilă, în raport cu complexitatea cauzei și obiectul acesteia, aspecte care pot fi respectate mai ușor dacă organele judiciare au chiar obligația de a verifica asemenea măsuri decât dacă există doar posibilitatea ridicării lor la cerere ori, eventual, din oficiu.^1 Or
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
reprezentantul pe care și-l desemnează partea pentru a-i apăra interesele în cursul procesului trebuie să fie apt să își îndeplinească în mod eficient mandatul, ceea ce înseamnă că trebuie să aibă calitățile necesare pentru a construi o apărare rezonabilă. Or, nicio altă entitate nu poate fi mai calificată decât cele două profesii specializate în desfășurarea activității de asistență juridică și reprezentare judiciară menționate în textul de lege criticat, respectiv avocații și consilierii juridici. ... 15. Reținând ideea că, în cazul
DECIZIA nr. 303 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262859]
-
Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește exigențele de claritate și previzibilitate ale legii. Se susține că, pe de o parte, formularea unui act normativ trebuie să permită persoanei interesate să prevadă în mod rezonabil conduita pe care trebuie să o adopte, iar, pe de altă parte, claritatea și previzibilitatea sunt condiții esențiale ale calității și constituționalității normei juridice. Apreciază că dispozițiile art. 155 alin. (1) din Codul penal, respectiv sintagma „cursul prescripției se întrerupe
DECIZIA nr. 442 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262888]
-
acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă
DECIZIA nr. 439 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262932]
-
nr. 69 din 16 martie 1994). ... 35. Referitor la invocarea dispozițiilor art. 21 și art. 129 din Constituție, Curtea reține că acestea garantează accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, precum și dreptul la exercitarea căilor de atac, în condițiile legii. Or, având în vedere conținutul normativ al prevederilor criticate, Curtea constată că acestea nu vizează nici accesul liber la justiție sau dreptul la un proces echitabil, nici exercitarea căilor
DECIZIA nr. 373 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262875]
-
14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și la art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceasta, prin care s-a stabilit, în esență, că o distincție este discriminatorie dacă nu are o justificare obiectivă și rezonabilă, adică nu urmărește un scop legitim sau nu există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 9 iunie 2009, pronunțată în Cauza Opuz împotriva Turciei, Hotărârea din 20
DECIZIA nr. 426 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263032]
-
la art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceasta, prin care s-a stabilit, în esență, că o distincție este discriminatorie dacă nu are o justificare obiectivă și rezonabilă, adică nu urmărește un scop legitim sau nu există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 9 iunie 2009, pronunțată în Cauza Opuz împotriva Turciei, Hotărârea din 20 septembrie 2006, pronunțată în Cauza Zarb Adami împotriva Maltei, Hotărârea din 13
DECIZIA nr. 426 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263032]
-
13. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază, în esență, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece restrângerea dreptului procurorilor de a accede în profesia de avocat fără examen are o justificare obiectivă și rezonabilă, urmărind un raport rezonabil între mijlocul folosit și scopul urmărit, ținând seama de pregătirea profesională a judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la instanțele internaționale, precum și de diferența de statut juridic între judecători și
DECIZIA nr. 426 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263032]
-
București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază, în esență, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece restrângerea dreptului procurorilor de a accede în profesia de avocat fără examen are o justificare obiectivă și rezonabilă, urmărind un raport rezonabil între mijlocul folosit și scopul urmărit, ținând seama de pregătirea profesională a judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la instanțele internaționale, precum și de diferența de statut juridic între judecători și procurori, diferență concretizată îndeosebi
DECIZIA nr. 426 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263032]
-
potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 23 alin. (11) referitor la prezumția de nevinovăție și art. 124 alin. (2) și (3) referitor la înfăptuirea justiției. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate, dintr-o
DECIZIA nr. 438 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263033]
-
mult cu cât, în conformitate cu art. 103 alin. (2) din Codul de procedură penală, instanța hotărăște motivat, cu trimitere la toate probele evaluate, dispunerea condamnării putându-se realiza doar atunci când acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. Acest fapt conferă procedurii caracter echitabil, deoarece, pe lângă faptul că, potrivit art. 4 alin. (2) din Codul de procedură penală, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea inculpatului, principiul liberei aprecieri a probelor nu este
DECIZIA nr. 438 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263033]