2,730 matches
-
tiparelor (algoritmilor) - care Închistează gândirea divergentă, creativă; fixitate funcțională (folosirea obiectelor doar În scopul pentru care au fost create deși ele ar putea oferi lejer și alte utilizări); critica prematură. Blocajele metodologice rezultă din procedeele de gândire. Așa e cazul rigidității algoritmilor anteriori. Se numește algoritm o succesiune determinată de operații permițând rezolvarea unei anumite categorii de probleme. Suntem obișnuiți să aplicăm Într-o situație un anume algoritm și, deși nu pare a se potrivi, stăruim În a-l aplica, În loc să
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
fasciculații musculare, mișcări coreice și atetozice, mioclonii, crampe și ticuri. Convulsiile sunt generate de descărcări paroxistice anormale ale neuronilor cerebrali. Pot să fie de două tipuri: - tonice constând într-o contracție musculară puternică și de durată, urmată de imobilizarea și rigiditatea segmentelor afectate și apare în tetanos, tetanie, epilepsie; - clonice prezentându-se ca mișcări bruște, de durată scurtă, repetitive și apar în crizele epileptice. Tremurăturile sunt mișcări involuntare, ritmice, de mică amplitudine care duc la deplasări ale segmentelor afectate de-o
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
a CHC precoce prezența unui flux Doppler de tip venos, ce reflectă aportul venos portal în nodul [23]. Alți autori remarcă prezența unui flux arterial cu variații mici de frecvență și indice de rezistivitate (IR) cu valori normale [25]. Elastografic rigiditatea este apropiată de aceea a parenchimului învecinat (fig. 93 a,b). La examinarea CEUS atât NR cât și ND pot avea un model de încărcare destul de variabil. În general, ambele tipuri de noduli se comportă identic cu parenchimul hepatic din
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
-
nu este obligatorie pentru persoanele care nu doresc să o practice. h. În cursul antrenamentului nu se va forța obținerea senzațiilor dorite sau a relaxării deoarece acestea nu pot fi obținute prin constrângere; va trebui să se treacă natural, fără rigiditate, de la o senzație la alta; va trebui să se încerce reprezentarea formulelor (de exemplu “brațul meu este foarte greu” ) sub formă de senzații vizuale sau auditive; nu gândim o idee sau o comandă, ci o vedem, o auzim; ne vom
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
să rețină și să redea mai ușor materialul memorat. * modificări în sfera gândirii (acceptarea ca fiind logice a unor situații pe care în stare normală nu le-ar considera ca atare). * modificări în domeniul activității motorii ( relaxare musculară, acțiuni automate, rigiditatea corpului, menținerea timp îndelungat a unor poziții incomode). * modificări în sfera afectivității (majoritatea subiecților supuși hipnozei afirmă în mod spontan că au trăit o stare afectivă pozitivă, de calm, liniște și relaxare profundă). Dacă hipnoza este o stare modificată de
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
al aparatului, m; pc - presiunea de calcul, MPa; L - lungimea părții cilindrice aflată sub acțiunea presiunii exterioare, m; Et - modulul de elasticitate longitudinal al materialului la temperatura de calcul, MPa. Modulul de elasticitate longitudinal este principala caracteristică referitoare la deformabilitatea (rigiditatea) unui material și cu cât valoarea modulului este mai mare cu atât materialul este mai rigid. Valoarea modulului de elasticitate longitudinal scade odată cu creșterea temperaturii (tabelul 3.9). Grosimea reală a virolei sau grosimea de proiectare se calculează cu relația
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
redus, comportament negativist și critic față de ceilalți, interes foarte scăzut pentru problemele școlii. Dimensiunile care descriu comportamentul directorului sunt: - comportamentul suportiv - caracterizat prin grija pentru profesori, deschidere față de sugestiile acestora, respect pentru personalitatea și competența fiecăruia; - comportament autoritar - caracterizat prin rigiditate, supraveghere și control excesiv, respingerea sugestiilor celorlalți; - comportament restrictiv - caracterizat prin împovărarea profesorilor cu sarcini extradidactice, ținând de administrația școlii. Prin combinarea acestor comportamente rezultă patru tipuri de climat școlar: 1. Climatul deschis are ca trăsături principale cooperarea și respectul
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
s-au angajat în atingerea unor scopuri superioare ca rezultat al influențelor parentale. Ei au preluat în mod necritic valorile sau obiectivele propriei familii fără o analiză prealabilă a acestora. Sunt caracterizați prin cooperare și angajament sau prin conformism și rigiditate, iar evenimentele majore pe care le traversează le-ar putea pune în pericol stabilitatea principiilor și valorilor pe care le-au preluat ca atare din mediul exterior. c) identitatea difuză îi caracterizează pe adolescenții care în trecut e posibil să
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
dezvoltarea elitei bisericești atât din punct de vedere spiritual, dar mai ales social, la care se adaugă ideea privind unitatea bisericii, au determinat manifestări marginale definite ca erezii. Începând cu secolul al XI-lea s-au dezvoltat, ca urmare a rigidității și corupției din interiorul bisericii credințe diferite de cele ortodoxe ale Bisericii Catolice și s-au proliferat într-un număr din ce în ce mai mare. Importante nu erau numărul de credințe diferite ci influența acestora printre credincioși: "Erezia devenise aproape tot atât de bine organizată
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
aceeași perioadă direcțiile protestante ale creștinismului nu mai erau privite ca erezii decât în interiorul Bisericii Catolice, ele luând un avânt important și instituționalizându-se într-o importantă zonă a Europei Occidentale. În contextul neputinței de a limita evoluția noii imagini crește rigiditatea Bisericii Catolice și în loc să se deschidă spre noua formă de imaginar se închid, intensificând acțiunile de cenzură. Începe ceea ce va purta numele de contrareformă, oficializată prin Conciliul de la Trento. Este perioada în care numărul de cărți de la Index crește în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cu un alt tip de cunoaștere, pe care o vom numi, simplificat, narativă (...)"18. Raportul dintre cele două tipuri de cunoaștere scoate în evidență cunoașterea narativă ca formă specifică noii perioade. Cunoașterea științifică este specifică unei perioade moderne, iar acum rigiditatea sa trebuie depășită. Cunoașterea narativă devine o caracteristică a perioadei ce urmează modernității, și prin aceasta putem introduce ideea de relativitate. Postmodernismul se manifestă într-un univers al contextului în care instrumentele folosite influențează evoluția științei. În noul context, instrumentele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cu HTA esențială este mai mare (în arterele musculare) sau similară (în arterele elastice) cu cea observată la subiecții normotensivi [Laurent et al, 1994; Hayoz et al., 1995]. Această constatare este diferită față de fenomenele observate la pacienții uremici, la care rigiditatea arterei carotide comune este crescută în comparație cu a subiecților non-renali de aceeași vârstă și cu același nivel tensional [London et al., 2003; Mourad et al., 1997]. La pacienții cu IRC terminală, hipertrofia arterială se însoțește de alterări ale proprietăților elastice intrinseci
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
de puls la nivel aortic (VUP) și HDL-colesterol. De asemenea, Burdick et al. [1994] și Nishizawa et al. [1997] au descris o corelație pozitivă între grosimea intimă-medie carotidiană și fracțiunile LDL și IDL ale colesterolului. Cele mai frecvente alterări asociate rigidității arteriale la pacientul uremic sunt legate de metabolismul fosfocalcic [Goldsmith et al., 2002]. Unele studii experimentale sugerează că efectele insuficienței renale cronice asupra remodelării arteriale și asupra fibrogenezei crescute depind de acțiunea permisivă a parathormonului (PTH) [Amann et al., 1995
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
transplantați renal, Barenbrock et al. [1993] au evidențiat o asociere directă între nivelurile ridicate ale PTH-ului și reducerea distensibilității în artera carotidă comună. Date recente evidențiază că mediocalcinoza și, în general, calcificările vasculare extensive reprezintă factorul dominant care determină rigiditatea arterială crescută [GuØrin et al., 2000]. Totuși, studiul lui GuØrin et al. a utilizat o metodă semicantitativă de cuantificare a calcificărilor arteriale evidențiate prin radiografii și ecografie, net inferioară unor metode moderne bazate pe tomografie computerizată cu emisie de electroni
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
a extins caracterizarea relației calcificări-rigiditate arterială utilizând EBCT, evidențiind o relație puternică între acestea, independentă de vârstă, durata dializei, doza de săruri calcice prescrise ca fixatori de fosfor sau de statusul microinflamator (evidențiat prin determinarea proteinei C reactive în ser). Rigiditatea arterială a crescut proporțional cu scorul de calcificare coronariană determinat prin EBCT. Aceste rezultate pot avea o semnificație deosebită, atâta timp cât calcificările arteriale reprezintă unul dintre puținii factori care pot fi adresați profilactic la pacienții renali (vezi subcapitolul III.4). Consecințe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
a crescut proporțional cu scorul de calcificare coronariană determinat prin EBCT. Aceste rezultate pot avea o semnificație deosebită, atâta timp cât calcificările arteriale reprezintă unul dintre puținii factori care pot fi adresați profilactic la pacienții renali (vezi subcapitolul III.4). Consecințe ale rigidității arteriale la pacienții cu uremie cronică Consecințele fiziopatologice ale rigidității arteriale sunt reprezentate de: creșterea postsarcinii ventriculare, cu hipertrofie ventriculară stângă; reducerea perfuziei subendocardice; epuizarea mecanică progresivă a arterelor. Consecințe clinice. Rigiditatea arterială crescută se asociază cu modificări ale profilului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
EBCT. Aceste rezultate pot avea o semnificație deosebită, atâta timp cât calcificările arteriale reprezintă unul dintre puținii factori care pot fi adresați profilactic la pacienții renali (vezi subcapitolul III.4). Consecințe ale rigidității arteriale la pacienții cu uremie cronică Consecințele fiziopatologice ale rigidității arteriale sunt reprezentate de: creșterea postsarcinii ventriculare, cu hipertrofie ventriculară stângă; reducerea perfuziei subendocardice; epuizarea mecanică progresivă a arterelor. Consecințe clinice. Rigiditatea arterială crescută se asociază cu modificări ale profilului presiunii arteriale, caracterizat prin creșterea izolată a TA sistolice și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
pacienții renali (vezi subcapitolul III.4). Consecințe ale rigidității arteriale la pacienții cu uremie cronică Consecințele fiziopatologice ale rigidității arteriale sunt reprezentate de: creșterea postsarcinii ventriculare, cu hipertrofie ventriculară stângă; reducerea perfuziei subendocardice; epuizarea mecanică progresivă a arterelor. Consecințe clinice. Rigiditatea arterială crescută se asociază cu modificări ale profilului presiunii arteriale, caracterizat prin creșterea izolată a TA sistolice și augmentarea presiunii pulsului (PP). Augmentarea PP poate rezulta atât din creșterea TA sistolice, cât și din reducerea TA diastolice, aceasta din urmă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
TA sistolică crescută reprezintă un predictor independent al hipertrofiei ventriculare stângi și al progresiei acesteia în timp. Astfel, fiecare creștere a TA sistolice cu 5 mm Hg se asociază cu o creștere cu 11% a masei ventriculului stâng (VS). Creșterea rigidității arterelor mari, de tip elastic, se asociază cu un clearance creatininic redus, fiind constatată deja la pacienții cu disfuncție renală ușoară/moderată [Mourad et al., 2001], precum și la subiecții cu IRC avansată [Konings et al., 2002]. La pacienții dializați, hipertrofia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
Mourad et al., 2001], precum și la subiecții cu IRC avansată [Konings et al., 2002]. La pacienții dializați, hipertrofia ventriculară stângă (HVS) este strâns asociată cu TA sistolică și presiunea pulsului [London et al., 1990, 1992, 1996]. Pe de altă parte, rigiditatea arterială și întoarcerea precoce a undelor reflectate în arterele mari reprezintă principalii determinanți ai TA sistolice și ai presiunii pulsului la pacienții dializați și se asociază în mod direct atât cu mărimea hipertrofiei ventriculare stângi [London et al., 1990], cât
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
masei VS se desfășoară în paralel cu îmbunătățirea distensibilității arteriale măsurate prin tonometrie de aplanare [Matsumoto et al., 2000]. Ca urmare, în managementul pacienților dializați trebuie luate în considerare medicamentele care îmbunătățesc complianța arterială (vezi mai jos). Care sunt determinanții rigidității arteriale la pacientul transplantat renal? într-una dintre puținele investigații disponibile până în prezent, Ferro et al. [2002] au examinat relația dintre rigiditatea arterială crescută (exprimată prin indicele de augmentare al undei de puls la nivel aortic) și diferiți factori. Previzibil
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
managementul pacienților dializați trebuie luate în considerare medicamentele care îmbunătățesc complianța arterială (vezi mai jos). Care sunt determinanții rigidității arteriale la pacientul transplantat renal? într-una dintre puținele investigații disponibile până în prezent, Ferro et al. [2002] au examinat relația dintre rigiditatea arterială crescută (exprimată prin indicele de augmentare al undei de puls la nivel aortic) și diferiți factori. Previzibil, un indice de augmentare crescut s-a asociat cu vârsta, TA medie și cu durata totală a tratamentului dialitic anterior; interesant, complianța
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
și cu utilizarea ciclosporinei A (cu efecte vasoconstrictoare recunoscute) în tratamentul imunosupresiv. Minimizarea acestor factori de risc pentru arterioscleroza la pacientul transplantat ar putea îmbunătăți complianța lor arterială. Impactul epidemiologic al complianței arteriale reduse (arteriosclerozei) Studiile recente au evidențiat că rigiditatea arterială crescută reprezintă per se un predictor independent al mortalității cardiovasculare și generale la pacienții dializați, precum și în populația generală (vezi tabelul I). Astfel, Blacher et al. [1999] au evaluat o cohortă de 241 de pacienți cu uremie cronică, evidențiind
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
de puls arterial extrem de ridicată (mai mare de 12,27 m/s) (vezi figura 1). Rezultate similare au fost constatate de către Shoji et al. [2001] la diabetici cu uremie cronică. în acest studiu a fost demonstrat că influența prognostică a rigidității arteriale este chiar mai mare decât cea a prezenței diabetului zaharat în sine! În fine, Laurent et al. [2001] au arătat că viteza undei de puls aortice reprezintă un factor independent de risc general și cardiovascular în populația generală. Viteza
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
modulul elastic incremental. Acesta se asociază cu calcificările arteriale masive, care, la rândul lor, reprezintă un predictor puternic al mortalității în insuficiența renală cronică terminală [Blacher et al., 2001]. Reprodus cu permisiunea scrisă a editorului undelor de puls independent de rigiditatea arterială. La pacienții cu IRCT, reflecțiile arteriale crescute (exprimate prin indicele de augmentare crescut determinat prin tonometrie de aplanare) se asociază cu mortalitatea generală și cea cardiovasculară, independent și în paralel cu augmentarea vitezei undei de puls [London et al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]