2,674 matches
-
preferă să muncească singură și nu în grup, vrea să se afle în fruntea celorlalți, să câștige confruntările. În forma supracompensată, defensivă, subiectul adoptă a atitudine de supraprotecție sau de bunăvoință exagerată pentru cel care ar putea să-i fie rival, în tentativa ca acesta să nu dorească să acționeze ca un rival sau în tentativa de a schimba atitudinea persoanei care îl preferă pe ipoteticul rival. Și acest complex este dăunător creativității. Persoana în cauză dorește oriunde și mereu să
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în fruntea celorlalți, să câștige confruntările. În forma supracompensată, defensivă, subiectul adoptă a atitudine de supraprotecție sau de bunăvoință exagerată pentru cel care ar putea să-i fie rival, în tentativa ca acesta să nu dorească să acționeze ca un rival sau în tentativa de a schimba atitudinea persoanei care îl preferă pe ipoteticul rival. Și acest complex este dăunător creativității. Persoana în cauză dorește oriunde și mereu să fie permanent pe primul loc. Preferă munca de unul singur, față de munca
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de supraprotecție sau de bunăvoință exagerată pentru cel care ar putea să-i fie rival, în tentativa ca acesta să nu dorească să acționeze ca un rival sau în tentativa de a schimba atitudinea persoanei care îl preferă pe ipoteticul rival. Și acest complex este dăunător creativității. Persoana în cauză dorește oriunde și mereu să fie permanent pe primul loc. Preferă munca de unul singur, față de munca în grup. Nu transferă către ceilalți (pe care consideră potențiali rivali) cunoștințe sau obiecte
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
preferă pe ipoteticul rival. Și acest complex este dăunător creativității. Persoana în cauză dorește oriunde și mereu să fie permanent pe primul loc. Preferă munca de unul singur, față de munca în grup. Nu transferă către ceilalți (pe care consideră potențiali rivali) cunoștințe sau obiecte dobândite. 3. Complexul de insecuritate Acest complex se manifestă prin impresia de pericol ce nu poate fi evitat sau depășit și prin lipsa de încredere în sine și în ceilalți, ceea ce perturbă relațiile cu semenii. Însă, poate
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
într-un domeniu intelectual, complexatul intelectual va căuta să aibă forță sau frumusețe fizică, etc.). În forma supracompensată, complexul de inferioritate este "șters", "anulat" aparent. Persoana pare să aibă încredere nelimitată în sine, afișează succesul, este agresivă și ironică față de rivali. Acțiunile lui sunt de obicei dominate de logoree, mitomanie, laudăroșenie, simte nevoia de a vorbi tot timpul în termeni laudativi despre el și despre succesele sale. Se consideră atotcunoscător, vorbește mult, cu emfază, consideră că părerea lui nu poate fi
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Buddha, a cutreierat aceleași locuri și a frecventat aceleași medii, se pare că cei doi maeștri spirituali nu s-au întâlnit niciodată. Nu cunoaștem motivele pentru care Buddha a hotărât să-l evite pe cel mai puternic și mai original rival al său, singurul care a reușit să creeze o comunitate religioasă ce supraviețuiește și astăzi. Putem remarca anumite similitudini între viețile și învățăturile celor doi maeștri. Amândoi aparțin castei kșatriya, amândoi s-au căsătorit și apoi și-au abandonat familiile
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
de meditații și concentrări de tip yoghin, care încununează o viață de asceză și reculegere. Ultimul adversar de idei a lui Buddha a fost Maskarin Gosăla, susținătorul unei concepții fataliste extreme. Pe acesta, Buddha însuși îl considera cel mai primejdios rival. Discipol și însoțitor al lui Mahăvīra timp de mai mulți ani, Gosăla a practicat asceza, a dobândit puteri magice și a devenit căpetenia sectei Ăjīvika. Se pare că era un vrăjitor puternic. Cu „focul său magic”, Gosăla și-a omorât
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
în anul 509, pe când avea 20 de ani, fratele său vitreg Nanda și cei patru veri ai săi: Ănanda, Devadatta, Anuruddha și Upăli. Dintre aceștia, primii doi erau frați, însă Ănanda va deveni discipolul favorit al lui Buddha, iar Devadatta rivalul său. Ceilalți doi veri, vor fi considerați inițiatorii metafizicii (abhidharma), respectiv a disciplinei monastice (vinaya). Buddha nu rămâne prea mult la Kapilavastu. Se reîntoarce la Răjagrha, vizitează Śrăvasti și Vaiśălī; convertirile se înmulțesc. Când află că tatăl său e grav
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
pune capăt domniei sale. În toate versiunile, se observă că în lupta care se declanșează între Gautama și Măra, primul este de fapt agresorul. El este cel care amenință că distruge puterea Zeului Morții. Practic Gautama și Măra sunt realmente doi rivali care își dispută imperiul. Asistat de armata sa de demoni, Măra se repede la Gautama cu foc și cu tenebre, cu ploi de nisip fierbinte și cenușă. Lalitavistara (381-431) zugrăvește oastea lui Măra în culorile cele mai hidoase: Răkșași (duhuri
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și caute Sinele și s-au convertit. Pe parcursul activității sale misionare, Buddha a săvârșit mai multe minuni, deși el însuși era împotriva etalării „puterilor superioare” (siddhi ). De exemplu, a fost silit să săvârșească miracole în lupta împotriva celor șase maeștri, rivalii săi: o dată face să crească un manguier enorm, altă dată călătorește de la răsărit la apus pe un curcubeu, apoi își multiplică infinit chipurile sale în aer, sau petrece trei luni în cerul lui Indra pentru a-i predica doctrina mamei
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
nemuritorului Gambeta, confundându-1 cu celebrul Machiavelli. Este înfumurat și impertinent atunci când stăpânește arma șantajului, dar devine umil, slugarnic și lingușitor atunci când pierde scrisoarea: "în sănătatea iubitului nostru prefect! Să trăiască pentru fericirea județului nostru!" și conduce manifestația festivă în cinstea rivalului său politic, Dandanache, intuind că șansa de a câștiga tn viitor este legată de Zoe. Demagogia este principala sa trăsătură de caracter ("nu brațul care lovește, voința care ordonă e de vină"), iar atunci când ea îmbracă forme patriotarde, personajul este
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ca resurse agregate într-o teorie bazată pe capabilități militare și strategie. Statul ar trebui să-și poată dezvolta capacitățile militare pentru a efectua anumite misiuni și, totodată, să-și interzică alte misiuni, ceea ce va oferi mai multă securitate potențialilor rivali, atenuând dilema securității. Pentru aceasta, teoria structurală ar trebui să încorporeze considerații legate de balanța ofensivă defensivă și de distinctibilitatea ofensivă defensivă (o altă temă fundamentală în dilema securității). În mod similar, și teoriile realiștilor neoclasici (vezi secțiunea următoare) pot
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
Parior entuziast, mizează în momentul de față pe Eugen Barbu, despre care are păreri excelente. Spune că în București „se citesc cu delicii” paginile acestuia din Războiul undelor (1974), în care, sub figura unui agent de contrainformații, e înfățișat Preda, rivalul său la gloria literară. Dacă nu le-am citit, s-o facem cît mai curînd!, ne îndeamnă. Vădit interesat de evoluția raporturilor dintre cei „mari”, Bălăiță a urmărit de la început pînă la sfîrșit regalul intempestivului oaspete. Deși nu-i suferă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu citate din Barbu, Blandiana etc., care povesteau nașterea poetului așteptat. Dar până în cele din urmă, Corneliu Vadim Tudor este (cu menajamente, desigur) făcut plagiator al mai multora, dar și aici poți crăpa de râs, chiar al lui Păunescu, marele rival al jurnalului din str. Brezoianu! El mai este târât și prin colbul inculturii (a propos de titlul Saturnalii), primește lecții de istorie, chiar el, cel cu simțul istoricist atât de dezvoltat, fiind coborât la un imitator al lui Ioan Alexandru
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
culise întreaga scenă a evenimentelor care s-au derulat în toți acei ani umilitori, când microfoanele erau peste tot ascunse în birouri, în dormitoare sau în lavabouri, înregistrând gândurile oamenilor și în cea mai intimă sferă a vieții lor. Principalii rivali ai conducătorului de partid și de stat au fost compromiși și obligați să demisioneze voluntar, inclusiv președintele statului de pe atunci, Chivu Stoica, care ulterior s-a sinucis, primul ministru și cei mai mulți dintre membrii biroului politic și reprezentanții vechii gărzi. Au
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu mori, bătrâne, asta vreau să te rog. Transcris acum, peste atâția ani, patetismul poetului este văduvit de extraordinara forță a scandării, de incandescența care Înalță brusc clipa În transcendent prin acea magie personală În care Nichita nu prea avea rival, nici atunci când se cam goliseră deja bateriile cu fosfor ale persuasiunii sale lirice. - Doar asta. Să reziști, asta te rog. Trebuie să existe câțiva bărbați țepeni care să reziste În țara asta. Tu ești mai puternic... - Eu, puternic, mai puternic
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
trei direcții, ocupându-se de producțiile literare „dușmănoase” ale subsemnatului, dar și ale lui Sorescu și... Adrian Păunescu (cu Păunescu, CTV alterna perioade de fraternizare cu altele de iritată rivalitate, iar pretextul lungului pamflet era, de fapt, o intervenție a „rivalului” său, În România liberă din 9 iunie, același an, intitulat „Valoarea prin adăugire”, În care eram admis totuși prin „adăugire” alogenă Între valorile literare românești). Nici atunci nu m-am văzut Însă cu ceilalți doi agresați. Pe Sorescu aveam să
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
era o brută reală , nu avea pic de rafinament . Cel puțin din umanism politic nu trebuia să terorizeze un om stilat ca Prutianu . Sau , mai știi? Dublura imaginară a domnului Spiridon și-a potrivit ținuta de rigoare să-și impresioneze rivalul !. Se găsea doar în imbrânceala pentru locul întâi pe podium pentru FPR . Oricum, ultima lectură a cărții inainte de publicare a făcut-o Casian . El a hotărât ce se numește sau nu revoluție . El a decis aportul eroic în confruntarea
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
de informații, ceea ce Îi determină să fie foarte deschiși față de grupurile de lobby pentru a putea evalua efectele pe care deciziile Comisiei și Consiliului le au asupra alegătorilor. „Comisia și Parlamentul nu mai sunt aliați ce reprezintă interesele europene. Sunt rivali În Încercarea lor de a dobândi legitimitate și reprezentare democratică.” (Westlake, apud Kohler-Koch, 1997) F) Introducând În discuție și variabila „grupuri de interese private”, după cum am precizat În cazul celuilalt tip de argumente, tendința grupurilor de interese de a abandona
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
evaluarea strategiei, legând-o de comportamentul firmei și Înțelegând sursele avantajului competitiv. Aceasta cu atât mai mult cu cât strategia nu mai este doar o optică generală, ci acea configurație particulară a activităților pe care o adoptă firma comparativ cu rivalii săi. Fiecare strategie trebuie să se Încadreze În regulile comportamentului convențional dezirabil din punct de vedere social, reguli care au la bază normele de etică și politică publică. Regulile nu pot produce efectul dorit dacă nu anticipează corect modul În
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
față de oferta de referință. Este zona evoluției normale a oricărei activități provocate de ameliorări tehnice progresive și de sporuri de productivitate. Aproape insensibilă, ea nu provoacă bulversări ale pozițiilor concurenților și nu este niciodată rezultatul unei strategii elaborate de vreun rival. c) Zona „rupturilor strategice” corespunde situației În care valoarea ofertei pieței este sensibil superioară ofertei de referință. Aceasta antrenează un preț mai redus. Rupturile strategice sunt rezultatul inovațiilor tehnologice majore introduse de firme În afara domeniului de activitate. Este cazul introducerii
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
semnificativ, motiv pentru care prețul ofertei este mai scăzut. Strategia rupturii nu este propriu-zis o strategie convențională deoarece, odată ce ruptura a fost creată, firma trebuie să adopte o strategie clasică (dominarea prin costuri; diferențierea sau concentrarea) pentru a rezista În fața rivalilor, exceptând posibilitatea provocării unei rupturi strategice succesive ce-i vor permite firmei să-și asigure importante avantaje concurențiale. d) Zona „strategiilor diferențierii În sus”. Oferta sa se distinge de oferta de referință mai ales prin valoarea superioară și prețul ridicat
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
avantaje concurențiale. d) Zona „strategiilor diferențierii În sus”. Oferta sa se distinge de oferta de referință mai ales prin valoarea superioară și prețul ridicat. Este esențial ca, În condițiile costurilor echivalente, specificitatea ofertei diferențiate să nu poată fi imitată de către rivali. e) Zona „strategiilor diferențierii În jos”, În care firma produce o ofertă pe care piața o percepe ca inferioară ofertei de referință, dar este propusă la un preț sensibil mai redus. Pentru ca o asemenea strategie să fie viabilă, firma trebuie
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
câteva luni. Fără o strategie și o linie de acțiune globală, firma se va chinui ineficient să genereze un răspuns coerent la situațiile și problemele cu care se confruntă. În plus, ea are nevoie de strategii pentru a-și depăși rivalii, pentru a manevra În situațiile periculoase și pentru a-și concentra eforturile. Etapele reflecției strategice sunt prezentate În figura 5. În general, marea firmă diversificată, numită și corporație, are trei niveluri de elaborare și implementare a strategiei (fig. 6) (Wheelen
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
activități funcționale ale companiei și apoi utilizarea acestor competențe În deschiderea unui avantaj concurențial. Fig. 5 - Etapele reflecției strategice Fig. 6 - Modelul gestiunii strategice Sursa: Cadiou, (1990, p. 156). O competență distinctivă reprezintă ceva ce firma face foarte bine În comparație cu rivalii săi. Această competență se poate referi la cercetare-dezvoltare, know-how, capacitate de producție, distribuție, service sau orice alt aspect important În crearea, producerea și vânzarea produselor firmei. Din alt punct de vedere, strategia afacerii trebuie să coordoneze diferitele activități funcționale astfel Încât
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]