1,763 matches
-
pris Autre onu surtout pour n'être plus confondu avec le Roi Poète", (am fost atât de nefericit, sub numele de Arouet pe care am au luat o altă, în primul rând, astfel încât să înceteze să fie confundat cu poetul Roi.) Aceasta se referă probabil la Adenes le Roi, iar diftongul "oi" a fost apoi pronunțat la fel ca "ouai" moderne, astfel încât asemănarea cu "Arouet "este clar, si, astfel, s-ar putea să fi fost o parte din raționamentul sau. Într-
Voltaire () [Corola-website/Science/296879_a_298208]
-
echilibru fragil. Sub efectul unei perturbații exterioare acest echilibru se poate rupe. În acest caz o parte din nor se prăbușește în sine sub propria sa greutate, iar materia sa începe să se contracte. Apoi norul se fragmentează în mici roiuri de materie. Părțile rezultate din fragmentarea norului molecular se transformă treptat în globuri mai mari, întunecate, numite globule. O globulă tipică este de mărimea sistemului solar și are o masă de cel puțin 200 de ori mai mare decât cea
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
Ei sunt pești iuți răpitori, hrana lor fiind constituită în special din sardele (Sardina pilchardus), scrumbii (Scomber scombrus) și cefalopode (Cephalopoda). Rolul spadei n-a fost până în prezent clarificat, s-ar putea să o folosească la vânarea peștilor aflati în roiuri (bancuri), la scufundare în caz de pericol în mâl, sau le ajută la o deplasare mai rapidă în apă. Istorisirile mai vechi, că ar fi străpuns cu spada fundul navelor și că ar fi rănit oameni, aparțin de domeniul ficțiunii
Xiphiidae () [Corola-website/Science/317728_a_319057]
-
Inteligența "roi" (din engleză: "Swarm Intelligence"), numită și inteligență colectivă sau de grup, reprezintă o abordare a inteligenței artificiale asemenea rețelelor neuronale. În acest caz programatorii studiază și modelează comportarea inteligentă la sisteme naturale ca de exemplu la roiurile de albine sau
Inteligență „roi” () [Corola-website/Science/319714_a_321043]
-
Inteligența "roi" (din engleză: "Swarm Intelligence"), numită și inteligență colectivă sau de grup, reprezintă o abordare a inteligenței artificiale asemenea rețelelor neuronale. În acest caz programatorii studiază și modelează comportarea inteligentă la sisteme naturale ca de exemplu la roiurile de albine sau coloniile de furnici, chiar dacă, la nivel individual, fiecare insectă în parte nu e neapărat "inteligentă", ci doar urmează reguli simple. Se urmăresc și se analizează relații din mediul natural, cum ar fi relația pradă-prădător. În acest fel
Inteligență „roi” () [Corola-website/Science/319714_a_321043]
-
de pe alte lumi. "The Druid King" (2003) prezintă povestea lui Vercingetorix din timpul invaziei lui Iulius Cezar în Galia, în anul 54 î.Hr.. Romanul "The Druid King" s-a inspirat din filmul "Druids" (original intitulat "Vercingétorix, la Légende du Druide Roi" în Franța) cu Christopher Lambert în rolul principal. Norman Spinrad a fost co-autor al scenariului alături de Rospo Pallenberg, filmul a fost realizat după o istorie de Jacques Dorfmann și Anne de Leseleuc. Spinrad a scris scenariul pentru episodul din serialul
Norman Spinrad () [Corola-website/Science/318570_a_319899]
-
în 1951, M.S., în 1952 și Ph.D., în 1957 la California Institute of Technology. Și-a început cariera de astronom în calitate de ghid de vizite la observatorul Griffith din Los Angeles. În calitate de astronom, George O. Abell este cunoscut pentru catalogul roiurilor de galaxii pe care l-a întocmit în timpul muncii sale de observator la Palomar Observatory Sky Survey. Analiza acestor roiuri de galaxii, pe care a făcut-o, a contribuit la înțelegerea mai bună a formării și evoluției lor. A demonstrat
George Abell () [Corola-website/Science/318635_a_319964]
-
astronom în calitate de ghid de vizite la observatorul Griffith din Los Angeles. În calitate de astronom, George O. Abell este cunoscut pentru catalogul roiurilor de galaxii pe care l-a întocmit în timpul muncii sale de observator la Palomar Observatory Sky Survey. Analiza acestor roiuri de galaxii, pe care a făcut-o, a contribuit la înțelegerea mai bună a formării și evoluției lor. A demonstrat că roiurile de al doilea nivel existau, respingând, fără drept de apel, modelul ierarhic emis de Carl Charlier. A arătat
George Abell () [Corola-website/Science/318635_a_319964]
-
galaxii pe care l-a întocmit în timpul muncii sale de observator la Palomar Observatory Sky Survey. Analiza acestor roiuri de galaxii, pe care a făcut-o, a contribuit la înțelegerea mai bună a formării și evoluției lor. A demonstrat că roiurile de al doilea nivel existau, respingând, fără drept de apel, modelul ierarhic emis de Carl Charlier. A arătat și faptul că luminozitatea roiurilor putea fi utilizată drept scară de distanță. Catalogul Abell este o listă aproape completă de peste 4.000
George Abell () [Corola-website/Science/318635_a_319964]
-
a făcut-o, a contribuit la înțelegerea mai bună a formării și evoluției lor. A demonstrat că roiurile de al doilea nivel existau, respingând, fără drept de apel, modelul ierarhic emis de Carl Charlier. A arătat și faptul că luminozitatea roiurilor putea fi utilizată drept scară de distanță. Catalogul Abell este o listă aproape completă de peste 4.000 de roiuri conținând fiecare cel puțin treizeci de membri până la un redshift de "z" = 0,2 (Vezi Lista roiurilor de galaxii). Catalogul inițial
George Abell () [Corola-website/Science/318635_a_319964]
-
al doilea nivel existau, respingând, fără drept de apel, modelul ierarhic emis de Carl Charlier. A arătat și faptul că luminozitatea roiurilor putea fi utilizată drept scară de distanță. Catalogul Abell este o listă aproape completă de peste 4.000 de roiuri conținând fiecare cel puțin treizeci de membri până la un redshift de "z" = 0,2 (Vezi Lista roiurilor de galaxii). Catalogul inițial al roiurilor din Emisfera nordică a fost publicat în 1958. Catalogul extins, care include și roiurile din Emisfera sudică
George Abell () [Corola-website/Science/318635_a_319964]
-
și faptul că luminozitatea roiurilor putea fi utilizată drept scară de distanță. Catalogul Abell este o listă aproape completă de peste 4.000 de roiuri conținând fiecare cel puțin treizeci de membri până la un redshift de "z" = 0,2 (Vezi Lista roiurilor de galaxii). Catalogul inițial al roiurilor din Emisfera nordică a fost publicat în 1958. Catalogul extins, care include și roiurile din Emisfera sudică, a fost publicat postum, în 1989, în colaborare cu Harold G. Corwin și Ronald P. Olowin. Abell
George Abell () [Corola-website/Science/318635_a_319964]
-
fi utilizată drept scară de distanță. Catalogul Abell este o listă aproape completă de peste 4.000 de roiuri conținând fiecare cel puțin treizeci de membri până la un redshift de "z" = 0,2 (Vezi Lista roiurilor de galaxii). Catalogul inițial al roiurilor din Emisfera nordică a fost publicat în 1958. Catalogul extins, care include și roiurile din Emisfera sudică, a fost publicat postum, în 1989, în colaborare cu Harold G. Corwin și Ronald P. Olowin. Abell, împreună cu Robert G. Harrington, a descoperit
George Abell () [Corola-website/Science/318635_a_319964]
-
4.000 de roiuri conținând fiecare cel puțin treizeci de membri până la un redshift de "z" = 0,2 (Vezi Lista roiurilor de galaxii). Catalogul inițial al roiurilor din Emisfera nordică a fost publicat în 1958. Catalogul extins, care include și roiurile din Emisfera sudică, a fost publicat postum, în 1989, în colaborare cu Harold G. Corwin și Ronald P. Olowin. Abell, împreună cu Robert G. Harrington, a descoperit cometa periodică cunoscută sub denumirea 52P/Harrington-Abell. Împreună cu Peter Goldreich, el a stabilit, în
George Abell () [Corola-website/Science/318635_a_319964]
-
primul membru cunoscut al Norului lui Hills (denumit și "Norul lui Oort interior"). Alți astronomi cred că Sedna ar fi putut fi deplasat spre orbita actuală de către o stea aflată în trecere în proximitatea Soarelui, și anume o stea din roiul originar al Soarelui, sau ar fi fost capturat într-un al Sistem planetar. O altă ipoteză este că orbita sa ar putea fi o dovadă a existenței unei planete sau a unei mici stele aflate dincolo de Neptun. Sedna (denumit în
Sedna () [Corola-website/Science/316078_a_317407]
-
anilor `60 ai secolului al XX-lea, cea mai mare parte a coastei situate la vest de Rhon era aproape complet neamenajată, ceea ce constituia un handicap pentru dezvoltarea turismului în regiune. Existau numai sate pescărești mici, iar în sezonul estival roiurile de țânțari erau o adevărată plagă, din cauza mlaștinilor locale întinse. Din 1965, a început drenarea sistematică a acestor terenuri. Au fost construite noi șosele, care au facilitat accesul la această atrăgătoare regiune de odihnă. Midi - cum numesc francezii fâșia lor
Golful Lion () [Corola-website/Science/316322_a_317651]
-
Imhotep devine muritor, iar Rick îl înjunghie. Descompunându-se rapid, Imhotep părăsește lumea vie, promițând răzbunare cu aceleași cuvinte pe care le sculptase pe sarcofag: "Moartea este doar începutul". Beni declanșează accidental o capcană antică și este prins de un roi de scarabei devoratori de carne în timp ce Hamunaptra începe să se prăbușească în nisip. Eroii scăpa și se plimbă în apus de soare pe o pereche de cămile încărcate cu comori. De asemenea, Oded Fehr l-a interpretat pe Ardeth Bei
Mumia (film din 1999) () [Corola-website/Science/321176_a_322505]
-
timpului. La unele specii femelele iau culoarea masculilor în timp. În mod normal libelula dragonfly zboară cu 10 mp/h iar cele mai rapide ating 25-30mp/h. Libelule damselfly zboară în general mai lent. Unele specii de libelulă zboară în roiuri iar unele specii migrează. Cele mai multe libelule pur și simplu își lasă să cadă ouăle pe suprafața apei, le atașează de tulpinile plantelor acvatice sau le depun în noroi. Libelulele damselfly și câteva libelule dragonfly își depun ouăle într-o fantă
Libelulă () [Corola-website/Science/317444_a_318773]
-
peșteri sau în alte locuri ferite de vânt, ploaie sau arșița soarelui. În aceste locuri omul a descoperit bogăția strânsă de albine și a recoltat mierea distrugând familia. Odată cu noua îndeletnicire omul s-a perfecționat continuu, mai întâi prin protejarea roilor găsiți în pădure, iar mai apoi a construit adăposturi primitive numite coșnițe-buduroaie, știubeie, etc. În aceste adăpostruri albinele își construiesc cuibul din faguri de ceară, situați la distanțe egale unul față de altul, fixați de pereții adăpostului la fel ca în
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
veninul secretat de lucrătoarele mai multor specii de albine. Apitoxina este substanța care rămâne după ce partea volatilă a veninului de albine dispare în contact cu aerul. Apitoxina este folosită ca mijloc de apărare împotriva prădătorilor și în luptele interne din roi. Veninul de albină este o substanță complexă. Elementul cel mai activ este o substanță alcalină formată dintr-un amestec de proteine: polipeptid citotoxic melitina(formula chimică: CHNO) Tratamentul prin înțepături de albină, sau infiltrații cu apitoxină, cum le spun specialiștii
Apitoxină () [Corola-website/Science/321414_a_322743]
-
Ipoteza venirii oltenilor în Banat, în această perioadă, este susținută de cronicarul Niculae Tincu Velia (1816-1867) și de scriitorul Damian Izverniceanu (1883-1935), ultimul afirmând că: "Oltenii, judecând după întemeierea satelor, după portul lor, n-au venit toți deodată, formarea primului roi a luat naștere pe la 1646, pe timpul ocupației turcești și s-au așezat în localitățile unde erau mine vechi. Din acest an au sosit mereu în decursul timpului și ceilalți întemeind sate noi." Nicolae Tincu Velia apreciază chiar și numărul imigranților
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
de Tenerife, Chasselas de Teneriffe, Chasselas de Thomeri, Chasselas de Toulaud, Chasselas de Vaud, Chasselas di Fountanbleau, Chasselas di Thomery, Chasselas dorada, Chasselas dorato, Chasselas Doré, Chasselas Doré hâtif, Chasselas doré Salomon, Chasselas du Doubs, Chasselas du Portugal, Chasselas du Roi, Chasselas du Serial, Chasselas du Thor, Chasselas Dugommier, Chasselas dur, Chasselas fendant, Chasselas hâtif de Tenerife, Chasselas haute séléction, Chasselas Jalabert, Chasselas jaune ciré, Chasselas Piros, Chasselas plant droit, Chasselas Queen Victoria, Chasselas Reine Victoria, Chasseals Salsa, Chasselas Tokay Angevine
Chasselas (struguri) () [Corola-website/Science/328996_a_330325]
-
Inginerii lumii inelare"” - Editură Teora Niven, L. - „"Lumea inelara"” - Editură Teora Rice, A. - „"Regina damnaților"” - Editură RAO Rice, A. - „"Vampirul Lestat"” - Editură RAO Sadoul, J. - „Istoria SF-ului modern” - Editură Vremea, antologie Saul, J. - „"Pedeapsă păcătoșilor"” - Editură RAO Saul, J. - „"Roiul"” - Editură RAO Saul, J. - „"Vlăstarul minții"” - Editură RAO Shute, N. - „"Ultimul țărm"” - Editură Pygmalion Simak, C.D. - „"Calea eternității"” - Editură Infotronic Spinrad, N. - „"Copiii din Hamelin"” - Editură Nemira Spinrad, N. - „"Deus ex"” - Editură Nemira Tolkien, J.R.R. - „"Povestea unui Hobbit"” - Editură Elit
Lista cărților științifico-fantastice publicate în România după 1989 () [Corola-website/Science/327439_a_328768]
-
ei descoperă că noua sursă de hrană a rasei Iuda este omul, iar acum insectele au ajuns sa fie la fel de mari ca și oamenii. Insectele pot imita aspectul și comportamentul oamenilor cu o precizie stranie. Susan si Peter realizează că roiuri uriașe din rasa lui Iuda trăiesc sub oraș în sistemul de tuneluri de metrou, și cu ajutorul lui Leonard (Charles S. Dutton), un ofițer de politie, ei caută insectele, a căror evoluție rapidă (un mascul fertil și hoardele de femele), de
Mimic () [Corola-website/Science/323875_a_325204]
-
începând cu nr. 65, el a început să scrie propriile sale povestiri. Numerele 65-69, 73, 75-77, 81-106 și 111-178 au fost scrise în întregime de Jean Ray. Numerele 70-72, 74, 78-80 și 107-110 sunt reeditări ale seriei "Dossiers secrets du roi des détectives", apărute în 1907. Integrala Harry Dickson a apărut la Néo în 21 volume. Aventurile lui Harry Dickson și a mai tânărului său asistent, Tom Wills, au încântat mai multe generații de cititori francezi. Deoarece au fost scrise de
Harry Dickson () [Corola-website/Science/323276_a_324605]