2,161 matches
-
o formă de respingere a tot ce atinge naturalul uman, un protest contra ipocriziei civilizației. Nu numai „autenticul” nu ne-a preocupat În primul rând, dar, stupoare, nici „adevărul”! În urma unui Dostoievski, maestru absolut, m-a „interesat” În compozițiile mele romanești mai ales expresivitatea și, dacă era vorba de adevăr, atunci m-a atras, În urma unui D.H. Lawrence sau C.G. Jung, adevărul „de fund” al omului, nu cel zonal sau „specific”, ci „cel abisal și universal. Deși admirator al uriașei unicei
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Contemporanul. Ideea Europeană". MARELE ZID, IAȘI, EDITURA JUNIMEA, 1981 Ioan HOLBAN Debuturi la "Junimea" (II) La o cu totul altă formulă narativă face apel Theodor Codreanu în romanul Marele zid: aici primează epicul, nu o dată spectaculos, depășind deseori granițele verosimilului romanesc. Această carte are două secțiuni distincte, cu "fabule" diferite: prima, relatează avatarurile tânărului savant (filosof și medic), Daniel Durban, care, în urma unei drame erotice, poposește în satul Opăriți, ascunzându-și adevărata identitate sub masca unui anonim profesor suplinitor. Venirea lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
un "orfan", singur în fața neantului. "Orfan" se pomenește, în cele din urmă, și Grigore Vieru, o dată cu moartea mamei. Până aici ne-am posta pe terenul psihanalizei clasice. Marthe Robert a studiat cele două ipostaze centrale ale orfanului care marchează imaginarul romanesc: "copilul găsit", sub semnul unui narcisism pre-oedipian, care ne propulsează în plin romantism, orfanul imaginar respingându-și părinții reali în favoarea unora mai "buni", utopici, un asemenea erou sau artist visând la schimbarea lumii reale "urâte" în una mai bună. În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
clișeele psihanalizei clasice, ceea ce se poate discuta. Amândoi se simt orfani, primul în fața neantului, celălalt la dispariția efectivă a mamei. Brusc, Theodor Codreanu introduce în discuție un nume de referință, Marthe Robert, pentru a susține ipostazele orfanului în spațiul atenție! romanesc. Un atare viraj intempestiv și derutant ține de specialitatea criticului și se înscrie în strategiile sale curente de argumentare și persuasiune. Aparent, suntem martorii unei duble inadecvări: Marthe Robert n-a citit nici pe Bacovia, nici pe Vieru; Considerațiile teoretice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
acoladele retorice pe efectul de surpriză și perplexitate. Am simplificat lucrurile pentru a indica laconic în ce constă tehnica montajului critic: o sugestie comparatistă privind doi poeți, urmată de apropieri și disocieri psihanalitice, încheiată cu o plonjare subită în imaginarul romanesc. Procedeul argumentelor cumulative, culese din varii domenii pentru a articula o idee centrală, atinge virtuozitatea în Complexul Bacovia. Theodor Codreanu practică obstinant o critică a adâncimilor. Are în vedere, de altfel, programatic, complexele de profunzime (Complexul Bacovia). Dorește întotdeauna să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu celelalte tipuri de romane. El nu are ca precursor Neamul Comăneștenilor, ci mai degrabă romanele lui Camil Petrescu, cel ce a văzut idei și, în mod sigur Din zilele Revoluției a lui C. Stere și mai aproape de noi decalogul romanesc al lui Paul Anghel, Zăpezile de-acum un veac. La o privire atentă, doar ultimul se apropie de ceea ce numim familia de spirite, ținând seama de amploare și mai ales de compendiile teoretice substanțiale ce însoțesc epica istorică. Mihail Dragomirescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și se impune prin calitatea demersului de critică literară în care acribia se împletește cu eleganța stilistică. "Biblioteca Bucureștilor", nr. 7, iulie 2006 A.I. BRUMARU "Epica Magna" Domnului Theodor Codreanu (critic, eseist, istoric literar, monografist, prozator el însuși), impozanta lucrare romanescă a lui Mihail Diaconescu (vezi Mihail Diaconescu. Fenomenologia epica a Istoriei românești) îi confirmă nu doar vocația; mai exact, spre a folosi totuși termenul îi confirmă ideologia (dacă înțelegem prin aceasta, cum ar spune Adrian Marino, critica ideilor literare, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Postmodernitatea, 2005), Spre deosebire de postmodernism (ne încredințează, iată, un Ziauddin Sardar), transmodernismul trece (firește!) deasupra aceluia; transmodernismul va deveni adică, regăsindu-se pe sine, într-o altă stare de existență. Acum (va conchide Theodor Codreanu), Mihail Diaconescu și impresionanta sa serie romanescă (o realitate literară, cu alte cuvinte, ce învinge, în sfârșit, dimpreună absorbția conceptuală și vidul ce, de regulă, ar îndrăgi-o), vor putea spune fără de nici o reticență: transmodernismul și tradiția nu sunt viziuni opuse ale lumii, ci o sinteză a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ordine, o probă, ea cuprinzând și o masivă fără exagerare listă bibliografică, de la p. 204 la p. 318) că seria de romane a lui Mihail Diaconescu se constituie ca o fenomenologie narativă, mai exact ca o fenomenologie epică a spiritualității romanești, a ființei noastre, cum s-ar spune, etnice și istorice. Înainte de a-și expune fundamentele fenomenologiei epice, Theodor Codreanu reține din prolegomenele teoretice ale romancierului (op. cit.) preferința acestuia pentru varianta hegeliana aceea, cu vorba lui C. Noica, a narativității; sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
romanul istoric vine din tradiționalismul său programatic, pe de o parte, iar pe de alta din viziunea fenomenologică a autorului, îndatorată nu atât celei moderne a lui Husserl și Heidegger, cât mai degrabă celei monumental istorizante a lui Hegel". Opera romanescă a lui Mihail Diaconescu nu ar fi, totuși, nici în felul acesta mulțumită; o recunoaște chiar monografistul. El scrie: "Direcționarea către roman vine, paradoxal, dintr-o inaptitudine pentru miniatural, pentru simpla metodă reducționistă a fenomenologiei husserliene, care, punând lumea între
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Graalului, pocal con-ținînd sîngele lui Hristos. Prin faptul că recurge la imaginar, prin arta sa de a lega o intrigă și de a-și pune în scenă personajele cu o psihologie complexă, Chrétien de Troyes este adevăratul fondator al tradiției romanești care începe să se afirme în Europa și chiar dincolo de frontierele sale. Prin eleganța și limpezimea stilului său, Chrétien de Troyes contribuie, în plus, la triumful francianei dialect din Ile-de-France asupra altor graiuri din regat. La începutul secolului al XIII
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Transilvania, doar după 1868 (cu ocazia legii educației emise de guvernul maghiar), care specifica faptul că istoria trebuia studiată ca materie separată. Al doilea abecedar apărut în 1861 purta semnătura lui Vasile Petri, fiind intitulat Elementariu seu Abecedariu pentru școlele romanesci. Acesta avea să fie interzis de autoritățile maghiare, ulterior intrării în vigoare a legii din 1868, pe motivul că atenta la coeziunea statului maghiar. Revizuit, abecedarul lui V. Petri avea să apară în 1878 sub numele de Noul Abecedar românesc
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu dragă inimă pentru domnii lor, căci altfel îi va ajunge pedeapsa lui Dumnezeu!" (Ghibu, 1975, p. 179). Ideea centrală a mesajului este întărită prin publicarea în 1783, la Sibiu, a cărții intitulată ABC séu Bucavna spre folosul scolelor niamului romanesc, scrisă în întregime cu litere latinești, unde se relatează copiilor că: Pe Lumea lui Dumnezeu sînt multe fèliuri de staturi, ádeque, sînt hòmeni quárii áltorá poruncesc, si hòmeni, quárii trabue se ásculte de áltii. Áceiá, quárii poruncesc, se chiáma Parinti
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
toti? Numái unii áu loc pe dênsul, ceiálálti sed pe áldoilea, áltreilea, si mái înderapt. Rânduiàlá ácèstá o há facut Dumnezeul cel prea întiellept. Quaruiá êi pláce vîrtutea, êi pláce rânduiálá lui Dumnezeu (ABC séu Bucavna pre folosul scolelor niamului romanesc, ediția 1797, pp. 84, 86; vezi și Ghibu, 1975, p. 58). Nu credem că este deloc exagerat ca aceste mesaje să fie descrise ca alcătuind o "pedagogie a obedienței" propovăduită de autoritățile statale și justificată prin recursul la o teologie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ce scrie în Tomul al IV-lea al magnum opus-ului său, care tratează Istoriia besericească a episcopiei românești din Ardeal: "Credința creștinească de la propăvăduirea apostolilor în toate țerile, provințiile și cetățile Împărăției Romanilor au străbătut, încă și între ostații romanești, precum în toate alte ceale, foarte mulți, încă în veacul dintâiu și al doilea al besearicii creștinești" (Micu, 1995b, p. 189). Încă dinainte de "turnura constantiniană", prin care creștinismul a fost mai întâi legalizată prin Edictul de la Milano din 313 și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pot fi degajate mai multe elemente chintesențiale ale conștiinței românești, Moldovan afirmă că "Dein Romanii, ce n'au voitu a se despartî de Daci'a Traiana, ne amu prasitu Romanii, ce ésta-di ne aflàm in Ardealu, Moldov'a, Tier'a romanesca, Banatulu Temesianu, in Crisian'a, Maramuresiu sî Bucovin'a" (Moldovan, 1866, p. 16). Originea pur latină, identitatea romano-română, continuitatea la nord de Dunăre după retragerea aureliană, unitatea etnică a tuturor românilor, precum și unitatea geografică a spațiului românesc, toate acestea sunt
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cursul de istoria românilor. București: Tipografia "Antonescu". Zeletin, Ș. (1925). Burghezia română: originea și rolul ei istoric. București: Editura "Cultura Națională". Ariergarda consensului societal. Literatură didactică Abecedare, cărți de citire, prime cunoștințe 1797. ABC sáu Bucavna spe folosul scolelor niamului Romanesc. ABC oder Namenbüchlein zum Gebrauche der Nazional-Schulen in dem Königreiche Ungarn. Buda [Text în limbile română și germană în paralel]. 1828. Pleșoianu, Grigore. Abecedar înlesnitor pentru învățătura copiilor [Text cu alfabet chirilic]. 1829. Nicola, Iancu. Manual de patriotism. Iași [Text
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
puține, dar calde și din inimă rânduri, îi reamintesc PROFESORULUI și OMULUI, întregul meu respect și mare prețuire pentru strădania de a sărbători în sala Senatului Universității de la Iași, cu onoruri academice, doi iluștrii formatori de școală, simboluri ale oceanografiei romanești, pe ambii în aceeași zi, la 15 februarie 1997. Cele două personalități, academicianul prof.dr.doc.Mihai BĂCESCU și profesorul emerit dr.doc. Sergiu CĂRĂUȘU, au fost buni prieteni, formați ambii în preajma marelui profesor Ioan BORCEA, iar gestul simbolic al evenimentului din 1997
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
chiar dacă nu până la capăt. Acum, manuscrisele primeau aprobarea finală de la Consiliul Culturii, București. Unde le-am găsit, pe post de lectori, pe cine credeți? Pe tovarășele Cici, Mimi, Jeni, Didi, Fifi, Pepi... * M arin Preda a intuit imediat încărcătura de romanesc (sper să n-apară românesc) ce-o poseda, latentă, destinul cărturarului bucovinean Traian Chelariu. Și i-a conferit rang de personaj în romanul "Cel mai iubit dintre pământeni", plasându-l în echipa ce trudea la ecarisaj. Chiar așa a și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul transporturilor, Traian Basescu Anexa 1 CRITERIILE DE COMPETENTA ȘI DE ACOPERIRE GEOGRAFICĂ ȘI PROCEDURA PENTRU AGREAREA SOCIETĂȚILOR DE CLASIFICARE CARE POT ACORDA CLASA PENTRU CORP, MAȘINI ȘI INSTALAȚII NAVELOR SUB PAVILION ROMANESC CARE APARȚIN COMPANIILOR DE NAVIGAȚIE ÎNREGISTRATE ÎN REGIMUL SPECIAL MARITIM Pentru a fi agreată o societate de clasificare trebuie să îndeplinească următoarele criterii: A. Criteriile de competența și de acoperire geografică 1. Criterii generale: 1.1. să fie persoana juridică
ORDIN nr. 343 din 28 iunie 1999 privind aprobarea criteriilor de competenţa şi a procedurilor de agreare a organizaţiilor pentru clasificarea, emiterea de certificate de conformitate cu acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte şi pentru audit financiar, care acţionează în numele Ministerului TranSporturilor, în cadrul regimului special pentru activitatea de tranSport maritim internaţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126171_a_127500]
-
liberate, seu recunoscute de Guvernu, precum și funcționării civili seu militari retrași din serviciu, carii voru justifica să primescu o pensiune anuală de 2,000 lei celu putinu. Articolul 26 Israeliții pamenteni, pînă ce voru areta că au simtimentile și moravurile romanesci și pînă la o modificare a legei de fatie, nu voru pute esercita drepturile comunale de catu în condițiunile urmatore: a) Dacă servindu în armată Rămînă au dobanditu rangulu de sub-oficeru. ... b) Dacă a seversitu cursulu de colegiu seu de
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
Articolul 1 Se aprobă acordarea unui sprijin financiar în suma de 2.000 milioane lei Fundației Atletismul Romanesc (Fundația Română de Atletism) pentru plata lucrărilor de acoperire cu material sintetic a pistei de atletism a Stadionului municipal din Sfîntu Gheorghe, județul Covasna, executate de firma Polytan din Germania. Articolul 2 Suma prevăzută la art. 1 se aloca din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 174 din 5 noiembrie 1999 privind acordarea unui sprijin financiar Fundaţiei Atletismul Romanesc (Fundaţia Română de Atletism). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125862_a_127191]
-
Articolul 1 Se aprobă Programul de restructurare a Societății Naționale "Tutunul Romanesc" - S.A., prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Personalul disponibilizat prin aplicarea programului de restructurare beneficiază de prevederile Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 98/1999 privind protecția socială a persoanelor ale căror contracte individuale
ORDIN nr. 137 din 11 noiembrie 1999 pentru aprobarea Programului de restructurare a Societăţii Naţionale "Tutunul Romanesc" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126004_a_127333]
-
privind protecția socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective. Articolul 3 Direcția management, resurse umane din cadrul Ministerului Agriculturii și Alimentației, precum și administratorul unic și conducerea executivă ale Societății Naționale "Tutunul Romanesc" - S.A. vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Articolul 4 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. --------------
ORDIN nr. 137 din 11 noiembrie 1999 pentru aprobarea Programului de restructurare a Societăţii Naţionale "Tutunul Romanesc" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126004_a_127333]
-
Articolul 1 Se înființează Societatea Comercială "Editura Scrisul Romanesc" - S.A., persoana juridică română cu capital integral de stat, având sediul în municipiul Craiova, str. Mihai Viteazul nr. 4, județul Dolj, prin reorganizarea Editurii "Scrisul Romanesc", instituție publică din subordinea Ministerului Culturii, care se desființează. Articolul 2 Societatea Comercială "Editura
HOTĂRÂRE nr. 324 din 22 iunie 1998 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale "Editura Scrisul Romanesc" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121126_a_122455]