2,477 matches
-
plângea în același timp, fericit și înspăimîntat, năucit ca Abu-Hassan de puterea totală a neputinței lui. Victonța, hoața, angajată o vreme la o grădiniță, îi aducea rahat și biscuiți, dosite de ea pe sub fuste. Rahatul era moale, sticlos, verde și roz, pudrat cu zahăr. Nu era nimic mai bun pe lume. Nenea Nicu Bă, de câte ori îl vedea, îl lua-n brațe și, încruntîndu-se-n joacă, se răstea la el: "Ce mai faci, bă? Pasca ta de copil!" Apoi îl lua pe bicicletă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
trei ori. În săptămâna aceea de spitalizare am avut nenumărate vise. Unele foarte frumoase, altele foarte înspăimântătore. De două feluri. În cele frumoase, când închideam ochii, din ei îmi ieșeau nori. La început erau albi, apoi se colorau treptat în roz, galben și albastru. Apoi norii se dizolvau și acolo se întindea ținutul culorilor naturale. Eu pluteam pe ceva, treceam pe lângă o pădure deasă, de undeva apărea o insulă sau o mare, unde creșteau multe flori tropicale și erau păsări tropicale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
mi-am luat paltonul într-o zi atât de friguroasă. E cam devreme pentru așa ceva.» Regretam. Nu credeam că îmi era mie frig. Credeam că aerul era rece. Când am ieșit din cabina telefonică, drumul era colorat în nuanțe de roz sau maroniu-deschis, roșu pal. Mă refer la dunga albă de pe drum. Pe deasupra, îmi mai era și groaznic de frig. Dacă stau să mă gândesc acum, mi se pare ciudat că nu am făcut nici o legătură între oamenii căzuți din stație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
vedem ce efective avem și, în funcție de situație, ne jucăm cartea pe care am tras o din pachet, acolo la masa celor bogați, ne băgăm și noi coada în mijlocul mahărilor, corect? — Cînd o spui acuma așa în doi peri totul arată roz, i se pare Părințelului, dar pînă la urmă ce vină am avut noi că nu ți-a ieșit totul așa cum ai plănuit? — Nu totul, nu mi-a ieșit nimic, spune Roja, prinzîndu-și un colț al bărbiei între degete. Deși știați
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
biroul lui Jeschonnek erau din mahon lustruit, pe care era prinsă o plăcuță cu litere aurii: „GERT JESCHONNEK. COMERCIANT DE PIETRE PREȚIOASE“. În spatele acestor uși era un birou În formă de L cu pereții zugrăviți Într-o nuanță plăcută de roz, pe care atârnau mai multe fotografii Înrămate reprezentând diamante, rubine și alte asemenea pietricele care ar fi putut stimula lăcomia unui Solomon sau doi. Am luat loc și am așteptat ca tânărul anemic din spatele mașinii de scris să termine de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
și descoperi trupul mai mult sau mai puțin Îmbrăcat, obținând astfel efecte vizuale deosebite, uneori creând adevărate iluzii optice. . Plantă erbacee din familia Geranium, cu tulpina dreaptă, păroasă, cu frunze mari, palmate, și cu flori viu colorate În roșu, galben, roz sau alb. . Sau brânză Tilsit - un tip de cașcaval poros, cu găuri sau crăpături neregulate, având o culoare gălbuie, creat la mijlocul secolului XIX de imigranții elvețieni stabiliți În orașul Tilsit din Prusia, care nu aveau acolo la dispoziție ingrediente identice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
pas. Ai o înțelegere adevărată a maoismului. Ești un lider înnăscut. Îmi place să-l urmăresc pe Kuai Da-fu atunci când le vorbește colegilor săi studenți. O parte din atractivitatea sa vine din stânjeneala lui. Fața i se schimbă din roz pal în roșu și apoi în vinețiu. Nu știe îndeajuns de multe, dar încearcă din greu să fie luat în serios. A împlinit optsprezece ani astăzi. Pentru a pune gaz pe focul ego-ului său, Kang Sheng nu-i stă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
facă asta pentru mine. Nu vrea să-mi mai pronunțe numele. Tăcerea lui a devenit permisiunea pentru alții de a mă forța să dispar, de a mă omorî cu sânge rece. Oricât de mult aș încerca să vopsesc negrul în roz, adevărul vorbește răspicat de la sine. Mao e ferm hotărât să-și ducă la bun sfârșit trădarea. Vrea să mă pedepsească pentru că sunt cine sunt. Vrea să dea vina pe mine pentru moartea amantei lui, Shang-guan Yun-zhu. M-a însemnat drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
născut pe Liviu. Liviu s-o luat cu .... Hai, hai și iar hai Pe din gios pe lângă rai Și urci În noapte peste dealuri și treci prin păduri, În mână cu o coroană Împodobită cu flori de hârtie ceruită mov, roz, și albastre, „să nu aduceți flori din alea de grădiniță, să aduceți flori domnești!”, așa au spus la telefon. A murit bunica, bătrâna ta bunică, și odată cu ea s-a dus și o fărâmă a veacului trecut. Ochii și mintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Oricum, când ajungeai să-ți dai seama de asta, nu mai conta. Proiectase atâta încredere în tine încât devenise atractivă prin pura forță a voinței. Și scotea în evidență tot ce era mai bun din ea. Avea un costum Chanel roz, decorat cu lanțuri aurite și o grămadă de bijuterii din aur masiv, inclusiv o verighetă lată. Părul ei șaten închis fusese tuns scurt și elegant, fapt ce-i conferea înălțime, ca și tocurile de zece centimetri pe care le purta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
ușă. S-a despicat de la mijloc, deschizându-se. Impresionant. Recepția avea dimensiunile unui teren de fotbal, pavat cu și mai mulți metri pătrați de marmură roz. Un birou enorm în formă de semicerc lua curba în mijlocul camerei, ca un val roz imens care s-a spart de perete și s-a întărit acolo. în spatele lui stătea o femeie cu părul prins într-o perfectă coafură franțuzească. Nu avea cum să-mi fi văzut gaura din dresuri, dar se uita în jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
ale cărui ferestre întunecate cădea ploaia, alunecând în jos pe arcele gotice de deasupra ușii. Un taxi a apărut după colț. Luminița portocalie cu „liber“ era stinsă, dar nu avea nici un pasager în spate. A parcat exact în fața castelului în roz și negru. Șoferul aștepta cu motorul aprins. Am răsucit cheia în contact fără să aprind farurile. Ploaia cădea sacadat pe parbriz. Ușile din sticlă neagră s-au deschis și Laura Archer a ieșit înfășurată într-o haină din piele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
nu părea împiedicat de lipsa mea de răspuns. —Ești nouă aici? a întrebat. Părea în jur de treizeci de ani, înalt și mai degrabă slab. Hainele îi picau pe statura osoasă ca pe un umeraș; jeanși negri decolorați, o cămașă roz pal și un sacou albastru vechi sub o geacă de blugi la fel de spălăcită. Arăta de parcă în dimineața aia le-ar fi adunat pe toate de pe jos la întâmplare. îmi place genul de bărbați neîngrijiți, dar ăsta depășea limita înspre jerpelit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
o fată care purta acea bentiță omniprezentă, o haină galbenă de stofă, o cămașă albastră cu dungi și jeanși. Gulerul cămășii era ridicat în sus și susținut cu un colier de perle. Pe buze purta o nuanță mai deschisă de roz decât cea de pe față. Era singurul ei efort de a coordona culorile. Fata a replicat instantaneu: —Johnny, eu cred că tu glumești. Nu-ți amintești excursia de anul trecut la schi? S-a întors și a continuat să povestească unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
aștepta și fusese dusă la castelul de marmură roz unde lucra. Laurei Archer îi plăceau taxiurile. Din fericire mă oprisem înainte să-mi cumpăr un pateu cu brânză și un espresso, așa că eram bine înarmată ca să o aștept în fața castelului roz să iasă din nou. Mă hotărâsem să stau acolo să o aștept fără termen limită. Nu știam ce altceva să fac. Până nu aveam scrisorile nu puteam să fac presiuni asupra ei ca să o determin să îmi spună ce mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
impunea în mod sincer. Era hotărât să-i convingă prin atitudinea lui pe unchii săi, înțelepții Cantacuzini, că nu este momentul unor dispute pentru moșteniri, oricât de însemnate ar fi acestea. Se uita la cei doi piersici înfloriți nefiresc de roz, în peisajul încă trist al grădinii potopite de frunzele moarte și înnegrite de gerul și de zăpada iernii care abia se sfârșise. Se uita la piersici și nu-i mai zărea, vedea piciorușul durduliu al lui Ștefan așa cum ieșea de sub
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fag, că, cine știe, poate o să aibă cândva răgaz să vină și iarna pe aci. Cafele, narghilele, șerbeturi și dulcețuri fură pe loc aduse. Apoi, chisele de cleștar, a căror transparență lăsa vederii culorile de ambră ale dulceților de caise, rozul șerbeturilor de zmeură și trandafir, precum și întunericul bobițelor mărunte de cireșe negre zaharisite în siropuri parfumate. Înserarea lumina cerul în cele mai nefirești culori, albastru deschis, verde de peruzea, și nori albi cu trupuri de balauri din basme, cu contururi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe Iisus coborând în inima mea. La Mogoșoaia Primăvara târzie a fost scurtă, mai degrabă o părere. De Paști încă mai fulguise la București. Dându-și drumul toate pometurile, în inflorescențele alb strălucitor ale cireșilor, alb palid verzui ale prunilor, roz și alb rozaceu ale merilor și gutuilor, se lăsară scuturate deodată de prima boare caldă ce bătea dinspre raialele de la Dunăre. Livezile prinseră verdele lor strălucitor iar lanurile mătăsoase se lăsară năpădite pe margini de galbenul florilor de rapiță. Porumbul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu terminație trilobată în partea superioară, soarele de mai lumina incandescent roca prețioasă pusă în valoare de încăperea ce se desfășura vastă, nici un fel de mobilier nesupărând desăvârșirea ornamentală a pardoselii și a pereților pictați cu motive florale pe fond roz auriu. Trecând pe sub arcade boltite și prin uși mici arcuite cu lemnul aurit, au ieșit în cerdacul de răsărit. Dintr-o aruncătură de ochi spre dreapta spătarul văzu, dincolo de grădina de trandafiri, ținută de grădinarul francez anume adus, și care
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
anume adus, și care acum erau toți înfloriți într-o explozie de culori, pridvorul bisericii în care stătea preotul cu barba-i albă îngălbenită, căscând de plictiseală. Coborî în spatele domniței scara largă, de marmură albă cu ușoare vine cenușii și roz, și ieșind afară în curtea cu alei pietruite se întoarse să privească inscripția de deasupra intrării: „Am ridicat acest frumos și luminos palat pentru fiul meu Ștefan”. Privirea îmbrățișă încă o dată fațada de răsărit tencuită cu îngrijire și zugrăvită cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Mogoșoaiei. Duminica Floriilor fusese o zi însorită și foarte caldă; speriați să nu le-o ia alți pomi înainte, caișii și piersicii de prin livezi și vii s-au grăbit și au înflorit toți deodată în mulțime de nuanțe de roz, așa că drumul de la Târgoviște până la București fusese o adevărată desfătare. Mai ales că prințul considera că obținuse o mare victorie: îl făcuse pe ieromonahul Gherasim să-i promită că-l va vizita după Paști la Mogoșoaia. La curte era așteptat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Mama nu putea să ajungă acolo și eu nu puteam să aștept o săptămână până îmi va scrie tanti Mae. Nici nu puteai să aștepți o săptămână până să înmormântezi pe cineva. Se făcea, în sfârșit, lumină. Întâi subțire și roz, apoi roșie și puternică. M-am ridicat și am coborât pentru că-mi era foame. Erau câteva ouă în bucătărie, așa că am prăjit unul și l-am mâncat, dar îl lăsasem prea mult în tigaie și se făcuse maroniu și crocant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
lipsită de sens. MINISTRUL: Atunci m-am hotărît. Vreau cafea. Adu-mi cafeaua aia roz, inefabilă. JENI: Aș vrea să fac cu mult mai mult pentru dumneavoastră. MINISTRUL: Poți face mai mult. Dar numai dacă ai ceva roz. Îmi place rozul. Simbolul vinovăției, parcă? JENI: Al nevinovăției. Priviți domnule ministru. Ia uitați-vă ce roz inefabil! Vreau să vă dăruiesc și eu ceva de ziua Europei. MINISTRUL: Ce e Europa? O biată peninsulă în capul Asiei! Pe cînd tu... Ai continente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
roz, inefabilă. JENI: Aș vrea să fac cu mult mai mult pentru dumneavoastră. MINISTRUL: Poți face mai mult. Dar numai dacă ai ceva roz. Îmi place rozul. Simbolul vinovăției, parcă? JENI: Al nevinovăției. Priviți domnule ministru. Ia uitați-vă ce roz inefabil! Vreau să vă dăruiesc și eu ceva de ziua Europei. MINISTRUL: Ce e Europa? O biată peninsulă în capul Asiei! Pe cînd tu... Ai continente întregi de geografie politică, de roz inefabil. De geometrie politologică. Mă simt cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
nevinovăției. Priviți domnule ministru. Ia uitați-vă ce roz inefabil! Vreau să vă dăruiesc și eu ceva de ziua Europei. MINISTRUL: Ce e Europa? O biată peninsulă în capul Asiei! Pe cînd tu... Ai continente întregi de geografie politică, de roz inefabil. De geometrie politologică. Mă simt cu adevărat european și universal. Politica e arta posibilului. Cu tine aproape orice devine posibil. JENI: O, nu mă flatați! Fiți sincer ca un adevărat diplomat. Diplomația e arta de a spune sincer lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]