1,719 matches
-
pepite și tot felu’ de chestii. Crezi c-o s-ajungem pînĂ-n vest, Nickie? Nu știu, nu m-am gîndit Încă. — Tare mi-ar plăcea să-mi umplu păstrătoarea cu pepite de șaișpe dolari uncia. Nick curățĂ tigaia și băgĂ rucsacul În adăpost. O pătură era Întinsă peste patul de mlădițe, iar pe cealaltă o puse deasupra și Îi Înfășură marginile, pe partea de pat a lui Piticot. SpălĂ ibricul de tinichea În care făcuse ceaiul și-l umplu cu apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
CÎnd se-ntoarse de la izvor, soră-sa era deja În pat și adormise, cu capul pe perna pe care și-o făcuse Înfășurîndu-și blugii peste mocasini. O sărută, dar ea nu se trezi; Își puse haina groasă și cotrăbĂi prin rucsac pînĂ găsi sticla cu whisky. O deschise și o adulmecă: mirosea foarte bine. Umplu jumătate de ceașcă cu apa din ibric și turnă puțin whisky peste ea. Apoi se așeză și-l sorbi foarte Încet, plimbîndu-l prin gură Înainte să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
apele și delegatu’ Ăla pleacă și-și vede de treaba lui. Da’ trebuie să-i dau mai mult de mîncare. E aiurea că n-am putut să ne echipăm mai bine. Și totuși, avem o grămadă de chestii cu noi. Rucsacul era destul de greu. Da’ azi o să mergem după zmeură. Aș vrea să prind și vreo două potîrnichi dacă pot. Și putem găsi și ciuperci. Tre’ să fim atenți cu șunca, da’ dacă pun untură sau unt nu mai avem nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
prea i-ai dat să mănÎnce ieri. Mai bine o lași să mai doarmă, decît s-o trezești. Tu ai o grămadă de lucruri de făcut pînĂ cînd s-o trezi.“ Începu să scoată cu mare grijă cîte ceva din rucsac și soră-sa zîmbi În somn. CÎnd zîmbea i se Întindea pielea de pe obraji și atunci culoarea ei normală se vedea și mai bine sub bronz. Nu se trezi, și atunci el se apucă să pregătească focul pentru micul dejun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
dădu seama că n-aveau ce face cu ea, soră-sa o luase degeaba. După-amiaza trecută, cînd pregătiseră tabăra, pusese niște prune Într-un ibric cu apă ca să se Înmoaie și acum le puse la copt pe foc. Scoase din rucsac niște făină, o cratiță de email și un ibric ca să amestece făina cu apă și să facă un aluat. Mai avea niște untură Într-o cutie de tinichea și tăie puțin material dintr-un sac, pe care-l Înfășură la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
bună și, cum se Îndrepta spre tabărĂ cu carabina În mînĂ, era fericit, deși problemele sale erau ca un cîrlig de pescuit care i se agățase-n buzunar și care-l mai Înțepa din cînd În cînd În timp ce mergea. LĂsară rucsacul În adăpost. Nu prea erau șanse să dea vreun urs peste el, pentru că orice urs ar trebui să fie pe lîngă mlaștină, căutînd zmeură. Dar sticla de whisky o Îngropă. Piticot nu se Întorsese Încă, iar Nick stătea pe bușteanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mers pînĂ să dăm de niște oameni care să ne ajute să cărĂm colții? Cum Îți e, futangiu de porci și bun de nimic ce ești? Ai ceva rupt? Primind răspunsurile dorite, taică-său spuse: — Noi doi ne Întoarcem după rucsacuri. PÎnă atunci Juma, adună lemne și face focul. Am trusa medicală În rucsac. Trebuie să ajungem la ele pînĂ nu se face Întuneric. N-o să i se infecteze rănile. Nu-s ca alea de la gheare. Hai, să mergem. În seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
colții? Cum Îți e, futangiu de porci și bun de nimic ce ești? Ai ceva rupt? Primind răspunsurile dorite, taică-său spuse: — Noi doi ne Întoarcem după rucsacuri. PÎnă atunci Juma, adună lemne și face focul. Am trusa medicală În rucsac. Trebuie să ajungem la ele pînĂ nu se face Întuneric. N-o să i se infecteze rănile. Nu-s ca alea de la gheare. Hai, să mergem. În seara aia, În timp ce stătea la foc, David se uita la Juma, cum ședea acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
În ziua În care a murit și-a vizitat un vechi prieten“. David Își aduse aminte cum elefantul Își pierduse toată demnitatea În clipa În care privirea nu i-a mai fost vie și cum, atunci cînd se Întorseseră cu rucsacurile, animalul Începuse deja să se umfle, chiar dacă seara era răcoroasă. Nu se mai putea vorbi cu adevărat de un elefant - tot ce rămĂsese era corpul Ăla mort, gri și ridat care se umfla, și colții Ăia uriași, cu pete galbene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
gata. Unde mergem? — Departe. — Unde? — În Canada. — O s-ajungem și pe-acolo, spuse tata. Ne-am dus În bucătĂrie. Obloanele erau Închise și pe masă era aprinsă o veioză. În mijlocul camerei erau o valiză, un sac de pînză și două rucsacuri. — Așază-te la masă, spuse tata. Luă o tigaie și ibricul cu cafea de pe plită și le aduse la masă. S-a așezat lîngă mine, am mîncat ouă cu șuncă și am băut cafea cu lapte praf. — MĂnîncă pînĂ te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
stăpânii acestora de la Șorogari. Și pe aceste dealuri sunt vii întinse nu șagă! Ajunși în Târgu Cucului, ne luăm rămas bun, cu promisiunea ca mâine dimineață să ne revedem la Bariera Socolei. * Soarele abia a făcut ochi. Mi-am luat rucsacul și bastonul - fiindcă astăzi avem oarece cale de străbătut - și am pornit la drum. Merg cu ochii în zare, să-l dibui pe ieșean cocoțat pe spinarea pasarelei Buciumului, dar nu se vede nici umbră. Te pomenești că “a adormit
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Nimic mai fals... Și - a se reține - semăna cu scriitorul torturat de coșmaruri. Semăna atât de mult încât nici nu vom săvârși vreo greșeală dacă vom spune că era chiar el. Bărbatul nu era echipat corespunzător, nu avea nici măcar nelipsitul rucsac. De fapt și de drept, rămăsese fără benzină - cu toate că alimentase chiar după ce plecase de-acasă! - și, fiindcă știa că între cele două benzinării din ținut nu erau mai mult de patru kilometri, se decisese să pornească pe jos. Acum regreta
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
timp, la naiba, poți face orice. Cei de la The New Yorker or să-ți bată chiar ei la ușă. Sper să ai dreptate, din toată inima sper. Am sărit În picioare și m-am apucat să Îndes diverse lucruri În rucsac. — Pot să mai Îmi Împrumuți o dată mașina? Cu cât ajung mai repede acasă, cu atât mai repede mă Întorc. De fapt, nici nu mai contează, doar mă mut la New York. E chestie oficială! Întrucât Alex meargea acasă la ai lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
pe canapea, În fața televizorului. Ce anume poartă cineva În prima zi de muncă pentru cel mai la modă redactor al celei mai la modă reviste de modă din lume? Auzisem de Prada (de la puținele japoneze care purtau marca asta de rucsac la Brownă și de Louis Vuitton (pentru că ambelor mele bunici le plăcea să poarte pe genți faimoasa semnătură, fără a realiza Însă cât sunt astfel de șică și poate chiar de Gucci (cine nu auzise de Gucci?ă. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
de mărfuri - nu vorbim de prețurile lor - era incredibilă. Stilouri. Bijuterii. Așternuturi. Mănuși, manșoane și glugi de schi. Pijamale. Cape. Șaluri. Birotică. Flori de mătase. Pălării, așa de multe pălării. Și genți. Gențile! Erau acolo sacoșe și genți de bowling, rucsacuri și poșetuțe cu bratelă scurtă, genți de umăr, unele enorme, altele miniaturale, poșete-plic și genți de voiaj, fiecare cu marca ei și având un preț mai mare decât ipoteca lunară a americanului de mijloc. Și mai erau rafturi peste rafturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
străzile agitate ale Parisului. Femeile păreau mult mai Înalte, iar bărbații mult mai plăcuți la Înfățișare și aproape toți trecătorii păreau bine Îmbrăcați, supli și cu o alură regală. Fusesem o singură dată la Paris până atunci, dar venisem cu rucsacul În spinare și stătusem la un motel ieftin În partea cealaltă a orașului, și ceea ce văzusem atunci nu se compara nici de departe cu buticurile șic de confecții și cu aceste cafenele adorabile cu măsuțe la stradă, văzute acum de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
din este În a fost. Textul scris mi-a ucis dragostea. Acum scriu din nou ca s-o reînviu, dar simt că scriu mai ales pentru că altfel nu mă regăsesc. (duminică) Pleacă la gară, ca În orice sâmbătă, echipată complet: rucsac, piolet, frânghie etc., se Întoarce după o jumătate de oră; „Ah bine că n-ai plecat, mi-a venit brusc poftă de tine, mă primești?“. În aer e un flux de senzualitate ce pune lucrurile În alertă; a adus vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
apropiată, au Început să ne ochească cu pietre. Citadela lor a rezistat la propriu și la figurat, spune tradiția, chiar și turcilor. (luni) Aura ne-a invitat pe munte pe mine și pe Dinu. A venit la gară cu un rucsac plin de instrumente de alpinism. Ne amuzăm, dar toate acele fiare, scoabe, frânghii sunt atât de grele, că vrem s-o ajutăm să le poarte. E orgolioasă; nu acceptă și observ cum se face și mai pitică, trasă În jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
imagina când Îl vedeam bătându-se pe spate În fiecare seară cu tot felul de baștani și baștani-În-devenire, la Bungalow 8. Păru să se gândească o clipă la asta, În timp ce deschise o cutie de Cola pe care o scosese din rucsac și-mi oferi o gură Înainte să bea și el. —Apropiați? Nu știu dacă aș putea spune asta. Cred că Îmi poartă pică pentru că am plecat de acasă ca să mă duc la facultate când ea făcuse deja un copil și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
particulari, avem conturi nelimitate de cheltuială și tu te iei după Lonely Planet? Uimitor. — De ce, mai exact, e așa de uluitor? Poate că vreau să văd câteva lucruri care nu sunt incluse În circuitul cosmetică-malul-mării-cinăclub-privat. Clătină din cap, trase fermoarul rucsacului și Începu să scotocească Înăuntru. Uite de ce e așa uimitor, spuse el, scoțând propriul lui exemplar din aceeași carte. Vino, hai să găsim standul ăla. Ne-am instalat pe două scaune miniaturale de la o masă minusculă și am cerut prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
cortul prin vreun loc cu verdeață, fac picnicuri pe malul vreunui râu, străbat drumurile Franței cu bicicleta sau tandemul. Tinerii, cazați în tabere de tineret care apar ca ciupercile după ploaie, sunt și ei liberi să hălăduiască în voie. Cu rucsacul în spate, pleacă fredonând "S-o luăm-naintea vieții, s-o luăm-naintea dimineții"117. Se dezvoltă astfel o nouă sensibilitate, pe care o exprimă perfect "nebunul care cântă" "înveșmântat în soare", Charles Trenet. Interpretul cunoaște primele succese abia spre
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pulverulente; pe aceea de a-și Îmbăta privirea cu rusticele Împrejurimi. Turistului, oarecum obligat la conduită austeră de autoritatea monumentului, i se poate face totuși foame și se vede nevoit să-și asume gestul decojirii gălbuielor portocale de vară din rucsac, În chiar plin teatru de la Epidaur. Antichitatea, despre care a citit sau auzit, Îl dezamăgește prin ceea ce constată c-a mai rămas din ea: printre frînturi de coloane, arheologii ascultă muzică la radio. Noi, civilizațiile, știm acum că sîntem muritoare
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
frumoasa Li Qi, pe cale să facă dragoste, Îmbrățișările se suspendă datorită sunetului asurzitor al telefonului mobil din compartimentul părăsit: „Am simțit telefonul răsunînd În afara toaletei, am Înțeles imediat că era telefonul mobil care Îmi fusese oferit și care suna din rucsacul meu și am simțit cum inima Îmi bate foarte tare, am resimțit teroarea, un amestec de panică, de vinovăție și de rușine.” A scăpa din strînsoarea momentului nu Înseamnă a nu mai trăi, a nu mai avea reacții, a te
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de 19 inch și cu multe codec-uri instalate, putea să vadă orice film), în mână avea sticla de apă plată și lesa lui Lady (o femelă cocker superbă, în călduri, în spatele căreia se aliniaseră toți maidanezii din cartier); mai ducea rucsacul cu dosarele firmei și o înghețată cumpărată pe drum, că-i era cald... Încărcată cu toate acestea, a cumpărat și ea, ca gospodina, un sac de sfeclă roșie... O săptămână a trebuit să aștept ca să-mi explice de ce: îi plăcuse
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Noul elev care sosește într-una dintre enormele școli suprapopulate din centrele orașelor este întâmpinat de un baraj de cititoare de cărți de identitate, de detectoare de metal, de camere cu circuit închis, de aparate cu raze X (pentru inspectarea rucsacurilor), precum și de țârâitul stațiilor walkie-talkie ale supraveghetorilor, de încuietorile magnetice și de o întreagă serie de produse ale unei tehnologii așa-zis "de securitate"". Devine, 1996, p. 26. În fine, Devine prezintă cel mai ambițios proiect dintre toate aceste eforturi
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]