4,832 matches
-
se lipeau ca prenadezul de picior, altfel nu le-ar fi zis „colanți“), ba jachete scurte, din imitație de blugi, ba fuste trei sferturi, umflate ca un gogoșar furios, ba câte-un tricou de bumbac cu litere sclipicioase (adus de la sârbi), sub care stătea, cuminte și obligatoriu, sutienul, ba niște bentițe împletite, rotunde, strânse șmecherește în jurul părului. Gloria venise cu toate, mai puțin sutienul. Îi vedeam de departe sfârcurile, parcă ar fi tras de ele cu două minute înainte. L-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în mijlocul Mării Marmara, între Gallipoli și insula Prinkipos. Dar cele mai ciudate lucruri se petreceau la noi, în locul unde am fi așteptat să ne găsim strămoșii și patria lor fărâmată, dar vie: acolo nu mai mișca nimic! Dunărea curgea de la sârbi direct în Bulgaria; Lipsca, Tighina și Kamenița coborâseră până la malurile ei și se întâlneau acum, peste apă, cu Varna, Silistra și Ruse. Cât despre locul unde-ar fi trebuit să se afle Transylvania și „Despotatul“ Wallachiaei, cu tot cu „Bukereitul“ nostru drag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
papal, nu putea aprecia finețea bucătăriei autohtone. În primul rând, pentru că nu era autohtonă; în al doilea rând, pentru că n-avea nimic fin. Până la un punct, bucătăria populară arăta ca poporul însuși: groasă, primitivă, furând de la unii și-alții. Greci, sârbi și-otomani se pierdeau prin farfurii și castroane. Intrai să mănânci în „La Mama“, și-ți încărcai bateriile cu materia robustă din care fusesem alcătuiți de secole. Soliditatea culinară, stropită din belșug cu aromele imposturii, nu mă făcea să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
buzunarele, parcă ai băgat mâna într-o cană cu ulei. La fel cu dopurile. Două mii de ani se făcuseră din lemn și plută, și nimeni n-avusese vreun motiv să se plângă. Greci, romani, huni, tătari, nemți, flamanzi, ruși, italieni, sârbi, francezi - unul nu constatase vreun defect. Vinul se păstra proaspăt, parfumat, sigilat cu secolele în amfora, sticla sau damigeana lui. Nici o moleculă de aer nu pătrundea înăuntru, nici un spor de lumină. Dopul era de neclintit. Acum se găsiseră unii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
demni, am coborât în Westbanhof. Viena ne aștepta tăcută și rece, cum o știam, ca după o despărțire de o sută de ani. Un frig rău, nevrotic, îți spărgea respirația în particole de gheață. Gara atârna deasupra liniilor, invadată de sârbi, ruși, români și câteva patrule mixte ale poliției și jandarmeriei. Jurai că e un sfert din Gara de Nord, acum zece ani. Unde întorceai privirea, zăreai papornițe turcești și uniforme negre sau kaki scotocind prin ele. Am traversat peronul, apoi holul principal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
o mie de ani, cel mai cumplit vifor de năvăliri barbare așa cum nu s-a mai întâmplat cu alt popor din lume"; c) miracolul creștin, care a definit spiritualitatea românească "cu mult înainte de venirea și creștinarea vecinilor noștri: Ungurii, Bulgarii, Sârbii, Rușii și Polonii" (Constantinescu, 1928, pp. 5-6). În fine, natura miraculoasă a ființei istorice românești și epopeea sa dramatică de-a lungul timpului este evidențiată prin elaborarea unei poetici a națiuni, care pune în lumină excepționalismul românesc. Iată o mostră
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În schimb, În Regatul ungar (fără țările croato-slovene), recensământul din 1900 indică un total de 16.721.574 locuitori, dintre care 8.588.834 erau de naționalitate maghiară (51,4 la sută), în timp ce 8.132.740 erau români, germani, ruteni, sârbi, croați etc., adică 48,6 la sută. Dacă includem și țările croato-slovene, în Regatul ungar populația maghiară reprezenta doar 45,4 la sută (Goldiș, 1976, p. 89). 12 Exemplarul consultat, disponibil în colecția Bibliotecii de Litere a Universității Babeș-Bolyai, secția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Austria, antegarda Germaniei, are de pe acum preponderanța în Orient. Principalul obiectiv al politicei d-lui de Bismarck, de la Congresul din Berlin, stă în a întări în Peninsula Balcanilor influența rasei germane. Austria stăpânește Bosnia și Erțegovina, românii sunt vasalii Hohenzollernilor, sârbii știu că destinele lor se află în mîinele Curții de Viena. Cât despre Rumelia, Germania caută, a pune mâna pe dânsa nu prin violințe, ci printr-o invazie cu totul pacifică. Ea va vărsa în această bogată și productivă țară
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
îngrijire și exploatare sistematică a pădurilor, de învățămînt agricol și tecnic, de ridicarea din întuneric a adevăratului și singurului popor românesc, a țăranului. Cine vrea să cunoască natura poporului nostru ar trebui să se uite în țara turcească. Greci, bulgari, sârbi, toate naționalitățile se simțeau maltratate de turci; singuri românii petreceau minunat pe pământul turcului, și fugeau acolo de fericirile Rusiei, ale României și ale Austro-Ungariei. De ce? Pentru că turcul n-avea guvern, n-avea cod, n-avea advocați și românului nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din Câmpul Mierlei, într-o robie de cinci sute de ani aproape sub domnia egalizatoare a unei rase străine, care ea însăși n-are aristocrație și care totdeuna a fost domnită de despotismul obicinuit în statele Orientului asiatic, bulgarii și sârbii n-au putut păstra o instituție proprie popoarelor celor mai libere și epocelor celor mai libere. Prin urmare cu totul altul este rolul manarhului în Bulgaria, cu totul alte condiții de organizare socială cere un stat fără trecut și unul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Deși în prima linie macedoromânul gândește la folosul lui, totuși el împărtășește ura contra regimului turcesc comună tuturor popoarelor creștine din Turcia. Astfel istoria luptei de eliberare a Serbiei îl mărește pe voievodul macedoromân Iancu, care a condus adeseori pe sârbii din Craina la victorie în contra musulmanilor; un curaj plin de sacrificii au dovedit macedoromânii și cu ocazia răscoalei sârbești de la 1862 în Belgrad. Cu puțini ani înainte orășenii macedoromâni aveau simpatii pentru Grecia, de la care-și așteptau eliberarea și cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cavaleri de industrie, maghiarizați de curând, evrei, slovaci, nemți ș. a. pentru a supune unui tratament barbar și nelegiuit popoarele Coroanei Ungariei, popoare în genere mai vechi pe acele teritorii decât rasa maghiară însăși. Și, când aceste popoare, fie români, fie sârbi, fie alții, nu vor să se lase a li jupi pielea și a li se stâlci organele graiului cu nodurile dulcei limbi ungurești, atunci țipete și vaiete că se prăpădește patria lui Arpad, că e înaintea unui abiz. Dar fie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și nedisciplinați ai Landverului sârbesc fură totdauna bătuți de către veteranii lui Ahmed Eiub, și prințul Milan s-a ținut cu prudență de-o parte de la câmpul războiului. În urma acestor împrejurări nenorocite, pompoasa proclamațiune a Iui Cernaeff nu făcu, chiar la sârbi, decât puțin efect. Ajunsă la cunoștința puterilor europene, majoritatea lor o considera poate în tăcere ca un eveniment comic, iar pe față o dezproba. Diplomaților din Belgrad li se dete de către guvernele lor poruncă de-a face cunoscut prințului Milan
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
smerit mijlocirea Europei pentru a scăpa de soarta cu care-l amenința dreapta mânie a suzeraniului său. Când victorioasele trupe turcești se îndreptară spre capitală, gonind înainte-le ca lupul o turmă de oi cetele pline de spaimă ale țăranilor sârbi înarmați, Milan Obrenovici dovedi calitatea lăudabilă de a fi recunoscător pentru grațiare și se obligă îndată a fi liniștit pe viitor dacă i s-ar obținea de la sultan să-i acorde păstrarea rangului său princiar și permisiunea de a-și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
însă mai bogată în experiență și prin urmare mai băgătoare de seamă. Se feriră așadar de participarea la războiul ruso-turc, care izbucnise puțin după încheiarea păcii între Serbia și Poartă, și abia la 12 decembre 1877 se făcu proclamația către sârbi, chemîndu-i la liberarea patriei, și se declară război Turciei. Răspunsul sultanului la această declarațiune a fost destituirea principelui, acuma însă împrejurările erau mult mai favorabile. Principele Milan, care se făcu acuma el însuși comandant suprem al armatei, întîlni pe calea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că nu se mai hazardează nimica, se alie și el cu rușii și românii, iar în "lupta de liberare" ce a urmat de atuncea nu și-au pierdut viața nici măcar o sută de fii ai principatului crescător de râmători. Când sârbii au fost dotați de areopagul de la Berlin cu un mare adaos de pământ mănos se putea zice: Ei seceră unde n-au semănat. Aceasta au uitat-o însă sârbii în pornirea lor spre vază și însemnătate. Ei sunt hotărâți a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nici măcar o sută de fii ai principatului crescător de râmători. Când sârbii au fost dotați de areopagul de la Berlin cu un mare adaos de pământ mănos se putea zice: Ei seceră unde n-au semănat. Aceasta au uitat-o însă sârbii în pornirea lor spre vază și însemnătate. Ei sunt hotărâți a imita exemplul care li l-a dat de curând România și este probabil că li se va face pe voie. Se pare că este privit ca indiferent daca, în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
felicitat de opinia publică a Europei ca vecinul său mai viteaz și mai isteț din josul Dunării. Putem însă să pronunțăm speranța ca coroana regală să nu-i prea mărească ambiția, să nu-l lase a se privi ca "regele sârbilor " în sensul cum [î]l înțelege Omladina, pe care însă Austro-Ungaria nu-l poate recunoaște. Nu este în realitate nici un motiv pentru care ospodarul Milan să fie titulat de acu înainte rege. Dar fiindcă se pare că nici o putere mare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se leagă mii de speranțe, dar și mii de nemulțămiri înlăuntru ca și-n afară. În momentul în care s-a șoptit despre o asemenea întîlnire se face un mare tărăboi de absolută autonomie în Camera provincială croată din Agram; sârbii catolizați ai celor trei regate de la sud ar vrea să anexeze jumătate Peninsula Balcanică și să înființeze sub auspiciile Habsburgilor o împărăție de miazăzi; cehii se propun a însoți pe împăratul în călătorie și a se prezenta și ei țarului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
viță bună. Crezul și cele zece porunci s-au răstălmăcit de către român și s-au potrivit neamului; despre bulgari există asemenea o lungă povestire a lui Hagi Ivat craiul, care a vrut să ia Țarigradul înarmat c-un praz; despre sârbi asemenea, c-un cuvânt despre toți. Un obiect predilect al ironiei populare e popa și călugărul. Mulțimea cea mare de călugări și lipsa de cultură a clerului laic și monastic vor fi fost în mare parte cauza acestei ironii. Din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
1818, cât a ținut domnia lui Caragea și de la 1812 până la 1821, când a murit Alexandru Suțu, amândouă Principatele s-au umplut cu greci ca niciodată, pe lângă cari au intrat și o mulțime de bulgari, arnăuți. armeni și mulțime de sârbi din oștirile lui Caragheorghe. Toți aceștia se numeau arnăuți și jefuiau pe față cu armele încărcate și cu iataganele la brâu... Dintr - aceștia se compunea pe atunci toată oștirea Domnilor fanarioți. Marele spătar, șeful oștirilor, nu se făcea niciodată dintre
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și o administrație deosebit de costisitoare, cu o birocrație rapace ce avea să accentueze sărăcirea și scăderea populației. Situația creeată a favorizat imigrarea masivă din nord și din est, ca și din sud a unor etnii (Îndeosebi evrei, greci, bulgari și sârbi) care au acaparat repede meșteșugurile și comerțul, creindu-și structuri proprii, ce le-au permis o dezvoltare din ce În ce mai favorabilă, realizând un contrast economic izbitor față de populația autohtonă, și cu tendință evidentă de izolare a acesteia. Cifrele statistice ale acelor vremuri sunt
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
obținerea de calific]ri, competiția trebuie s] devin] corect]. În America, obiecția este deseori ridicat] în sensul în care pesoanele de culoare merit] sau nu compensare pentru discriminarea suferit]; același lucru ar trebui s] se întâmple cu italienii, evreii, irlandezii, sârbii, croații, asiaticii și, practic, fiecare grup etnic din America din moment ce fiecare dintre acestea a suferit discrimin]ri. Din moment ce societatea nu poate acoperi toate aceste compensații necesare, nu are nici un motiv s] acopere compensațiile pentru persoanele de culoare neagr]. Nu g
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
memoriei monarhiei (glorificarea sa) a Încercat să fie pusă În antiteză cu imaginea dictaturii partidului stat. În Serbia procesul a fost, de asemenea, complicat mai ales că memoria recentă asupra monarhiei era congruentă cu crearea regatului Iugoslaviei care anulase autonomia sârbilor, croaților și slovenilor, devenind involuntar un precursor monoideatic al planurilor lui Tito . Cazul Albaniei a demonstrat totuși că actualitatea memoriei monarhiei nu depinde neapărat de tradiția dinastică , memorializările identitare și patrimoniale din mica republică au beneficiat de un aport deloc
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
spre indignarea și consternarea mamei), bunicul Traian a Îndemnat-o pe fiica sa la moderație și i-a reamintit exemplul acelor Înaintași ai săi, din neamul Bărbuleștilor, care s-au Încuscrit de-a lungul vremii cu unguri, cu ruși, cu sârbi sau cu evrei. Cam așa s-a petrecut despărțirea mea de naționalism, care m-a făcut să-mi reevaluez și moștenirea transilvană. Dintr-un naționalist român tipic, „practicant” și primordialist, am ajuns un adept al teoriilor constructiviste În materie de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]