1,925 matches
-
foarte curați, chiar și un "om de afaceri" ne -a pricopsit cu un kitch-monstru de un bicolor violent, care mai apoi a locuit mai mult în pușcărie decât în opera lui sinistră, acum vândută, probabil, unei persoane distinse și destul de sărmane. O prezență benefică a fost și sperăm să fie, în continuare, a unor persoane de bună condiție, cu sentimente nobile, care s-au implicat în preocupările satului și au venit cu disponibilitatea de a contribui la binele general. Așa s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
tresări pe obrazul fetei: "Tatăl meu a fost dat dispărut la începutul războiului. Nu s-a mai întors." "Și mama?" "Și ea e sub tutelă." În spatele lentilelor încercuite cu aur, ochii mari, cenușii ai doamnei Dunin clipiră: "E cumva bolnavă sărmana dumitale mamă?" " Nu, e perfect sănătoasă." Pince-nezul coborî pudic: femeile nu știu s-o ia totdeauna pe calea cea dreaptă, trebuie să azvârli în ele cu pietre. "Are probabil nevoie să fie protejată mama dumitale..." " Ar avea nevoie să fie
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
romanele care îl fac celebru și bogat: „ Război și Pace”, „Anna Karenina”. Îi cunoaște pe Ceaikovski, Rimski-Korsakov, Turgheniev, Repin. Tolstoi nu va deveni însă un creator pentru elite. Talentul și energia sa, le dedică mai cu seamă celor mulți și sărmani. În 1871 termină „Război și Pace” și imediat după aceea, în 1872, redactează „Abecedarul”, care va cunoaște ediții de milioane de exemplare. Inițiază colecte publice pentru ajutorarea înfometaților din Samara (1873), gubernia Riazan (1891) și gubernia Tula (1898). Ia parte
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
continua noi. În ziua în care am primit consacrarea preoțească și atunci când am depus profesiunea religioasă, ne-am abandonat fără nici o reținere în mâinile lui Dumnezeu și am spus în inima noastră: - Doamne, ce vrei să faci cu un simplu sărman ca mine? Ce vrei să faci dintr-un persecutor al Tău?... Însă, dacă Te-ai învrednicit să-mi dai o vocație, spune-mi, o, Doamne, ceea ce vrei, vorbește-mi prin gura superiorilor mei, cărora le promit ascultare și respect, și
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
aparența sărăcăcioasă a pâinii se află atotputernicul Om-Dumnezeu, Care de dragul tău S-a înjosit în fața ochilor tăi! Tu te preocupi de personalitatea ta, iar El ca să ți-o salveze pe a ta și-a lăsat propria Persoană în dezonoarea Golgotei. Sărmane om, cât ești de redus! Cât ești de orb! Amintește-ți: odinioară, o știi prea bine, « Cuvântul S-a făcut trup» (In 1,14) și, pentru a ajunge la asta, a unit persoana Sa de Unic-Născut din Dumnezeu umanității lui
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
mai supune omului ci autorității lui Dumnezeu, chiar și întrupat într-un Om, și, tot din ziua aceea, personalitatea umană a fost salvată de Cel care, pentru a o sustrage din sclavia satanei, și-a dat Sângele și viața dumnezeiască. Sărmane om, deschide-ți ochii, ieși din mocirla meschinăriei, a opiniilor josnice și false, și respiră-ți aerul măreț de demnitate divină, o, fiule al iubirii lui Dumnezeu! Preotule, călugărule, ascultă cu toată generozitatea de superiorii tăi. Mergi unde te trimit
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
sine, să fie capabili să ajungă până la trăirea respingătoare a unui număr imens de săraci deziluzionați și înșelați de maxime perverse, înzorzonate de libertate și de revendicări. Preotul trebuie să iasă din parohie și să meargă în căutarea atâtor suflete sărmane care, altfel, nu vor veni niciodată la el. Aceasta e foarte incomod, plin de dificultăți și implică adesea o imensitate totală de abnegație și de umiliri, pentru că este vorba de a ieși în întâmpinarea unei lumi pline de prejudecăți împotriva
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
rugat totdeauna și îndelung: nopți nedormite, ore prelungite de suspine și de meditație, cererea insistentă de îndurare și de lumină; și atâta au insistat până ce Dumnezeu le-a ascultat rugăciunea perseverentă și arzătoare; dar, din păcate, așa suntem făcuți, noi sărmana lume modernă, că uneori ne impresionează mai mult cuvântul unui laic, decât cel al Domnului. 42. Necesitatea vieții interioare pentru atingerea spiritului rugăciunii Prin urmare, să continuăm să-l ascultăm pe profesorul nostru. Ascultați: „Rugăciunea este semnul creștinului: vorbesc despre
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
un gând la Sf. Liturghie celebrată dimineața, pentru a intra în comuniune cu Oaspetele divin, a Cărui prezență morală ar trebui să o percepem cu atâta facilitate? 5) Și, chiar dacă nenorociri neprevăzute și tragice s-ar abate asupra vieții noastre sărmane, gândul că Dumnezeu știe toate, că vede totul și că ne iubește, așa cum numai Dumnezeu poate să iubească, nu ar trebui să ne ajute să ne resemnăm și să-L simțim aproape? Atunci când Sfântului Ioan Gură de Aur (+407) i
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
țigara ținută ostentativ între degete. Dacă preoții s-ar gândi, ce vrea să însemne lipsa de sfințenie în administrarea sacramentelor! Un preot tânăr, dar sfânt, va invita inimile cele mai împietrite ca să le arate cu toată sinceritatea misterele unei conștiințe sărmane; un preot superficial va asista la niște spovezi reci, mutilate, mohorâte. Noi, preoții, ori suntem sfinți și vom putea mântui lumea întreagă; ori suntem răi și putem să o distrugem pentru multe veacuri. Cine a dăruit creștinismul pământului? Eroismul Papilor
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
nu lipsește de la Sfânta Liturghie și nici de la îndatoririle sale pascale; e bine să fie ireproșabil din punct de vedere al observării moravurilor; dar nu trebuie nicidecum să-l considerăm un creștin exemplar atunci când lasă de dorit în înțelegerea lumii sărmane și se arată contrar revendicărilor legitime ale claselor muncitoare, așa cum sunt ele propuse de enciclicele pontificale. Din păcate, anumite amvoane au întrecut măsura invectivelor, chiar și legitime, împotriva socialismului, ținând sub tăcere însă acel «non possumus» al Bisericii, chiar și
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
atât de puternică, încât nimeni nu le poate opri, și, când nici nu ne așteptăm, ne aflăm în fața unei situații teribile, pe care nu o putem depăși. Ne-o spune pe tonuri apocaliptice, ceea ce s-a întâmplat în lumea noastră sărmană. Chiar și în materie strict religioasă, trebuie să fim mai mult decât atenți la pașii greșiți. Într-un climat de naționalism exasperat, conviețuirea Bisericii cu Statul devine dificilă și încordată. „O autoritate străină și superioară statului, o societate care se
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
omenesc. Biserica, oricât a fost de conștientă de responsabilitățile autentice ale celor mai mari exponenți evrei, în domeniul activității anticatolice, nu a ezitat să ia, în numele carității creștine, apărarea celor persecutați, lucru ce a fost recunoscut, chiar în public, de sărmanele victime. Și totuși, este ceva singular că, într-o așa de mare furtună dezlănțuită asupra casei lui Israel, nu s-a găsit din rândurile sale un glas autoritar, care să-și invite confrații să-și reexamineze propria situație religioasă; să
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
impecabil, la ultima modă, în locul săracului peticit; că salutăm îndelung, scoțându-ne pălăria în fața enoriașului bogat, în timp ce îl salutăm distrat ori nu-l salutăm deloc pe cel sărac; că tunăm împotriva beției, a vorbelor murdare, a balului, a păcatelor oamenilor sărmani în general, dar suntem indulgenți ori poate ne prefacem că nu vedem sau nu auzim dezordinile, destrăbălările, modul de a vorbi și de a se comporta al categoriilor înstărite? Nu este adevărat că textul Scrisorii Sfântului Iacob (2,1-9) fotografiază
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
purificării noastre. Pe acel trup preacurat a ridicat și a ispășit nelegiuirile noastre și este bine dacă ne unim acestui Izvor de puritate ca să ne simțim purificați; cu acel Trup îndumnezeit ne hrănește și își substituie viața Sa vieții noastre sărmane“. Dacă aceste adevăruri suverane și cerești vor străluci în celibatul preoțesc, lumea depravată va striga minunea, va crede și se va converti. 118. Sărăcia Ceea ce s-a spus în Capitolul IX, pare să fie suficient pentru a înțelege necesitatea reîntoarcerii
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
să dea crezare celor puțini. O, dezolare! Dumnezeule puternic, Dumnezeule iubitor, asta e prea mult! Vederea mizeriei umane a frânt Inima Fiului Tău preaiubit, Isus. Din cauza asta a murit El, nu pentru altceva, ci pentru asta. Și noi suferim, după sărmanele noastre puteri: [Inima lui Isus] privind-o câtuși de puțin, ne dor ochii, inima ne sângerează și mintea nu înțelege. Și, când vei dori să-i pui capăt, o, Inimă preaiubită a lui Isus, acestui morman de mizerie și de
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
apă limpede, intră, se scufundă, scrie, bea, mănâncă și fumează, timp de 5 minute. Care era „trucul“ acestui scufundător care a izbutit să fumeze în apă, nimeni nu a putut afla. La teatrul de vară Guichard joacă Pascaly în drama Sărmanul artist. îndată după formarea noului minister, Mihail Kogălniceanu trimite prefecților o foarte lungă circulară, în care începe prin a le spune că ministerul cel nou nu este un minister de coalițiune, ci un minister obținut din fuziunea mai multor elemente
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
lacrimile îi curg din ochi, balele îi curg din gură. Aiurită, sufocată, iese pe ușă, urmată de râsul zgomotos care țâșnește de sub toate plapomele! Cititorul a înțeles despre ce e vorba. Cititorul ghicește cu ce fel de lichid fusese adăpată sărmana bătrână lacomă. în urma războiului din 1877-1878, studențimea trăia bine în societatea tuturor femeilor pe care invazia rusă le înțolise. Îmi amintesc de o oarecare tinerețe castanie care se întorsese în Capitală după o lungă peregrinație prin Rusia și prin Bulgaria
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
moment dat se desprinde un militar și se îndreaptă spre noi, era fratele meu de care nu mai știam de doi ani. A descrie așa ceva în cuvinte este de prisos. Acel moment miraculos, avea o explicație: de ani de zile sărmana noastră mamă se ruga la Dumnezeu zi și noapte “să-l mai vadă măcar o dată”. Acum dorința ei se înfăptuise. Acel militar, fratele meu, după ani și ani, a devenit o persoană cunoscută în Bacău, era “cunoscutul ceasornicar Popovici”. După
ÎN REFUGIU AM FOST MEREU ALĂTURI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Tamara Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1672]
-
și Ștefania etc m-au primit mereu cu voie bună în casa lor. În același timp, am observat și atitudini distante, care m-au determinat să fiu mai tolerantă, mai înțelegătoare cu unii săteni. Binevoitori trebuie să fim cu cei sărmani sau infirmi. Nu puține au fost cazurile când sătenii noștri au venit în ajutorul persoanelor cu nevoi speciale. Părinții mei l-au ajutat pe vecinul Ion (Ciubotarul) care a orbit în noapte de Înviere, curățându-și pușca de vânătoare. E
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și vânturile. Bre, eu stau În celalalt colț, mi-a răspuns arătându-mi cuibul său. Din pricina multei umezeli a chiliei, a vârstei sale Înaintate, precum și a obișnuinței lui de a mânca tot felul de buruieni pe care le găsea primprejur, sărmanul bătrânel avea probleme de sănătate. Cu toate acestea, atletul lui Hristos, Trifon, Întru toate prăznuia și astfel simțea bucuria ce o simțeau Sfinții Mucenici. Pântecele, intestinele sale, toate Îi erau distruse, afară de sufletul său cel sănătos și strălucitor. Avea și
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Îi lăsa să aștepte ceasuri, zile Întregi, fie că erau de viță nobilă sau oameni de rând. Auzind toată povestea, bătrânul duce trimise după el. Eremitul răspunse Încruntat, scărmănându-și barba cu degetele lui scheletice, că nu-și poate lăsa sărmanele oițe fără păstor. Cine voia să-l vadă, să se ostenească până la el. Răspunsul Îi fu repetat stăpânului cu frică mare și cu multe cuvinte ocolite, căci furiile lui loveau ca trăsnetul. Spre mirarea tuturor, Bertold ridică din umeri și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
momentele de extraordinară liniște interioară, de armonie cu natura lucrurilor înconjurătoare, tot ceea ce am simțit stând în preajma surorii mele, Silvia...! Vizavi de casa în care locuiam noi, într-o locuință la fel ca a noastră, își găsise adăpost o femeie sărmană care avea un singur copil: o fetiță pe nume Lili. După ce pleca Silvia la școală, dimineața, mergeam și mă jucam cu Lili într-un hambar părăsit în interiorul căruia ne improvizaserăm o colibă. Și mama și bapțea știau unde sunt și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ridicat bățul deasupra capului și l-a repezit cu toată forța în capul câinelui. Din reflex, într-o fracțiune de secundă, Haiduc s-a tras înapoi, lanțul a dezechilibrat-o pe bunica, iar lovitura năprasnică a transformat în așchii botul sărmanului câine din care țâșnise un val de sânge cu spumă în același timp cu un urlet înfiorător. Câinele făcea eforturi disperate și neputincioase pentru a scăpa. Chiar în starea în care se afla, năucit și cu botul complet sfărâmat, încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
a avut măreția, grandoarea, fastul și amploarea ritualurilor funebre prilejuite de trecerea la cele veșnice a vreunei celebrități din aristocrația creștină. Dar au fost îndeplinite două cerințe fundamentale: înhumarea și prohodul lapidar și sinistru al bunicii. Odihnește-te în pace, sărmane Haiduc! Opto sit tibi terra levis Doresc să-ți fie țărâna ușoară. În cea ce mă privește: "Plâng pe zarea dorului Cu lacrima norului Mi-au secat pleoapele Și-n inimă apele." (L. Blaga) Și-a luat unealta ucigașă, apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]