1,771 matches
-
substanța eternă a creației și sentimentul nemărginirii cosmice. Poesis devine astfel arhetipul iubirii, o divinitate uraniană, o proiecție a spiritualizării însăși. Numele eroinei, care provine din greacă, unde poesis înseamnă „creație”, este în acest sens, ca și numele eroinei din Sărmanul Dionis, plin de semnificații. Firea voluntară, telurică, ascunsă sub chipul angelic al eroinei din Geniu pustiu (Poesis) capătă dimensiuni și nuanțe noi în Avatarii faraonului Tla și în Cezara. Cele două Cezare din operele citate se situează în planul feminității
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
astea eu sunt în viață și oaspete al curții Maestății voastre. În cuvintele tale există o umbră de regret; amărăciunea e un cariu nesuferit. Ai crezut cu adevărat că vei putea să sfidezi puterea unui împărat cu o ceată de sărmani? Cum ai putut să fii atât de naiv? N-am fost naiv; înainte de a da pe față intențiile și a le pune în practică, luasem legătura cu flota turcească și trimisesem prin sate și ținuturi oamenii mei de încredere pentru
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
bătrânii se opreau câteva clipe, după care oftau și vorbele lor alunecau spre tineret, spre lipsa locurilor de muncă, spre lipsa de încredere în viitor. Dar, în fine, afla și ceva nou despre ce-l aștepta pe fiul său, și sărmanul cismar simțea cum i se frânge inima. Ar fi vrut să ia la goană haita aceea de javre puturoase, dar munca lui depindea de oamenii din sat și, printre altele, nu-i stătea în caracter mojicia. Își ascundea bine ceea ce
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Naturii, dar dacă încep să studiez, nu mă pot abține. Da, dar nu treci cu vederea nimic: mai ales în ochii confraților noștri mai în vârstă tu ești un fel de enciclopedie fără de sfârșit. Ceea ce nu-i convenabil pentru ei, sărmanii, îi pune față-n față cu propria lor ignoranță. Ei trăiesc într-un fel de hârțoagă cu greu de descifrat, se hrănesc cu negură, cum să-ți spun? Pe când tu știi ce vrei și vezi limpede. Cu ei nici nu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
vina în public. Ar fi vrut să îngenucheze în fața călugărițelor, călugărilor, preoților și novicilor adunați în Catedrală, molipsiți de bigotism și ipocrizie. Făcu o plecăciune cu capul, convins că acum putea să se elibereze numai plănuind o răzmeriță cu acei sărmani de pe dealuri și din sate, pentru a alunga acele lipitori și pentru a face în sfârșit să triumfe dreptatea și egalitatea, Cristos care împarte pâinile și peștii... Oh, cât era de mieros acel Episcop în timp ce depăna parabola fiului risipitor referindu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
caprele, nu se amesteca în treburile altora și-și pierdea serile la lumina candelei răsfoind câteva cărți mari cât o cărămidă. Dar despre conjurația împotriva Împăratului? Împăratul? Cine-o mai fi și ăsta? El i-a ajutat mereu pe cei sărmani, pe cei asemeni lui, fără gânduri rele, ci cu scopul de a-i face să aibă o viață mai bună. Și cine l-a sprijinit în acțiunea asta? Eu, fratele lui, surorile și mama vitregă. Acest om minte, minte cu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
a trădat nici măcar o clipă, cred că e nebun cu adevărat. Să-l lăsăm în vizuina lui. Decizia a fost unanimă, asta și fiindcă Biserica nu avea vreo intenție de a face din el un martir și erou în ochii sărmanilor mereu gata să găsească felul de a i se adresa pentru sfaturi în felurite instanțe judecătorești, pentru fierturi, siropuri, leacuri, profeții, horoscoape. Toate astea sunt inacceptabile și va trebui să luăm măsuri serioase, de-acum pare că orice își poate
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
gardienii, femeile de serviciu, grădinarii, aflară că Cardinalul nu-i suporta pe cei înfumurați, pe vicleni, pe intriganți, cu toate astea era tolerant și, dorind să înțeleagă populația din Napoli, îi primea pe nobili și nu-i ocolea pe cei sărmani, atunci când aceștia mergeau să se căciulească având la ei o paporniță cu pește sau un coș cu ouă. Astea sunt vești vagi, trebuie aflat ce mănâncă, ce vin preferă, dacă-i plac femeile, dacă dedică un anumit timp cărților, dacă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
tensiuni spiritual-afective, constituită în factor perturbator al realului"68. E de la sine înțeles că "alegerea autoarei de a scrie povestiri fantastice (...) se înscrie în tradiția care, în contextul romantismului târziu, fusese inaugurată, în literatura româna, de Mihai Eminescu, cu nuvela Sărmanul Dionis (18721873), sub înrâurirea celor întâmplate mai înainte în Occident, mai cu seamă în literatura germană și în cea franceză"69, așa cum sesizează critica internațională, prin vocea aceluiași Marco Cugno. Eliminând însă orice impresie de Literatură evazionistă, indiferentă la problemele
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
numai cînd se trimite singură... sau nu se duce deloc. Mona: Pe mine, în orice caz, să nu mă trimiți. Octav: Nici nu mă gîndesc. Mona: Adică speri să mă trimit singură... Octav: Ei, toate speranțele au o limită... Oh, sărman Hamlet! El o trimitea pe Ofelia la mănăstire ca s-o salveze de mediocritate... de feminitatea aceea împotmolită în sucuri glandulare... în suavele noroaie erotice... Și-acolo rămîne... Pe veci! Ha! El voia s-o ridice de la "mă iubește, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Mare pișicher! Strajnic prefect ar fi ăsta! (iese aruncând priviri furișe de admirație cătră Cațavencu.) SCENA VIII Cațavencu: (singur) În sfârșit, capitulează! Se putea altfel?... Iubitul, scumpul, venerabilul nenea Zaharia (râde) parcă-l auz deseară proclamându-mă candidat al colegiului. Sărmanul Farfuridi!... (grav.) Scopul scuză mijloacele, a zis nemuritorul Gambetta!... Amabilul Fănică trebuie să facă venin de moarte... atât mai bine pentru mine! Își pierde mințile, atât mai rău pentru el! Mă arestează, atât mai bine pentru mine! Coana Joițica, mai
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
aci nu de dragul rimei, ci pentru a schița uriașa disproporție între vanitățile și posibilitățile umane. „Dorințele nemărginite”, marile planuri egoiste sînt subminate de nimicnicie. E un contrast la care nu se poate cugeta decît cu sarcasm. Așa procedează Dan din „Sărmanul Dionis”. La începutul călătoriei sale spre lună, el se oprește „pe coastele unui nour” pentru a mai contempla o dată pămîntul: „Luă cartea lui Zoroastru, deschise una din file și începu a citi județul pămîntului, și fiecare literă era un an
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
negru”: „Și ea luă ghitara neagră și începu, cu o voce stinsă, poema corbului din Edgar Poe. Refrenul «Niciodată, niciodată» se pierdea abia șoptit, și ghitara tăcu...” 5) Citit în original, cu Romances sans paroles, Sagesse, Les Fêtes Galantes, Verlaine („Sărmanul Lelian”) e gustat de posteminescieni, pentru simplitatea și muzicalitatea sa. El trece, cum e și firesc, ca fruntaș al simbolismului și ca exemplu de „suprem poet”, neobosit șlefuitor al versului. Ștefan Petică îl așază în „marea treime” poetică franceză a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
oleacă de scriitor. Pe lîngă articolele din „Secerea”, a publicat evocări din timpul Războiului Mondial, în „Bacăul”, sub titlul „Pagini din dosul frontului”: „O execuție” (25 februarie 1931), „Tranșeele din Bacău” (9 martie 1931), „Eu...la Pretorat” (23 martie 1931), „Sărmanul murg’’ (30 martie 1931), „Patinajul...” (6 aprilie 1931). înainte de a ieși cu acestea, s a numărat printer colaboratorii „Ateneului cultural”, ceea ce denotă că întreținea bune relații cu directorii revistei, foștii săi elevi Gr. Tabacaru și G. Bacovia. Amănunt interesant: pentru
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
care „vrea să pasioneze publicul”. Alte caracteristici: „posedă un fel de erotomanie larvată”, poartă pumnal, voiajează „prin Orient”, are idei politice care îi agită pe admiratorii săi1). Aproape sigur, ideea referitoare la „călugărul poet” i-a venit lui Bacovia din „Sărmanul Dionis”. Dar vor fi contribuit și alte sugestii. Bacovia însuși, prin viața retrasă, se va fi considerat, în forul său intim, călugăr. Frămîntările sale morale sînt, în mare, asemănătoare cu ale unuia dintre aceștia: se luptă cu gîndurile, mai ales
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sucumb”. (Ibidem, p. 243) Și: „Căci plumbu-n veci nu-i aur...” (Idem, „Icoană și privaz”, loc. cit., p. 274. Și: „-Eu, zise umbra încet, simt întunecîndu-se și pierind conștiința eternității mele; simt îngreuindu-se ca sub plumb cugetările mele...” (Idem, „Sărmanul Dionis”, în Geniu pustiu, ediție citată, p. 56). 4. Iată un fragment din poemul „Ce cer de plumb”, de Mihail Săulescu, expresie a unei stări de spirit care îi încerca pe mai mulți: „Ce cer de plumb și ce tăceri
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Tip retras, n-o fi fost solicitat de inițiatorii altora. Limitîndu-mă să fiu „punctual”, am ignorat că trebuie să vorbesc despre solidarizările sale prin poezie cu anonimii: cu cei decepționați, ajunși să plîngă „cu frunțile pe masă”, cu cei triști, sărmani, bolnavi, nefericiți, - bărbați și femei. Deși esențiale, aceste gesturi nu aduc publicitate directă. Contează însă în comentariile asupra omului și a operei. în fața mea sînt, veniți la reexaminare, trei studenți (două fete și un băiat) din anul IV, ultimul pentru
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
desperat. Mi se rupea inima de milă, unde-l vedeam cum umblă de destrămat și flămînd, în periodul ultim, că mai înainte nu știm pe unde a stat și cum a trăit. Nu ți-a mai rămas ceva?" îmi zicea sărmanul, cu o față palidă, demnă de compătimit... Venea seara, cina și se suia în podul grajdului de la seminar"95. Cînd i-au sosit de la părinți 5 galbeni, și-a cumpărat un sac de grîu, l-a dus la moară, l-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nu l-au înțeles pe poet și s-au arătat nedemne de iubirea sa. Floare-albastră reprezintă cea mai puternică și cea mai curată iubire din toată viața lui Eminescu. La 1 sept. 1872, Eminescu a citit în ședința Junimii nuvela Sărmanul Dionis și Egipetul, iar la 7 septembrie, poeziile Înger și demon și Floare albastră. Întrucît el se afla pentru prima dată printre junimiști, prezența sa a stîrnit entuziasm. După ce a fost sfătuit să urmeze studiile la Berlin, unde le urmase
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și alte precizări: "Luni 15/27 august 1883. Am fost la Sanatorul Soutzo să vad pe Eminescu. Deliriu necontenit. Nu m-a cunoscut. Trist aspect. Venise fratele său la mine a profitat de ocazie ca să iee ceasornicul de aur a sărmanului nebun. Și tată-său a venit la mine"253. Punem la rînd și informația dată de Victor Eminescu, fiul lui Matei, tot în legătură cu acest ceasornic: "Pe la începutul lui iulie 1881 Gh. Eminovici, tatăl poetului, a venit la București, ca să vadă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din motive dogmatice. Însă Infernul e temelia. Hölderlin: ce patos, ce Ellada, ce, în final, Scardanelli. Eminescu al nostru: s-a lăsat în voia "fantasiei" dar, pe dedesubt, și-a ras toate iluziile, și-a tivit manta cu ața cugetărilor Sărmanului Dionis, și-a autoadresat rechizitorii în Icoană și privaz, a constatat că organele-s sfărmate, a abdicat, bând "păharul poeziei înfocate" ca pe o cupă de otravă. A abdicat în poezie, iată trista învățătură. Nici Ionel nu stă vecinic pe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
al culturii române, Editura Cronica, Iași, 2002; Cultura română în dialog cu universalitatea, Editura Cronica, Iași, 2005. Volume de interviuri: Francofonia o punte a sincerității, Editura Cronica, Iași, 1996; Cămașa lui Hristos și apocalipsa roșie, Editura Vasiliana, Iași, 2010; Balada sărmanului pescar (poveste din mările sudului) (în colaborare cu Traian Mocanu), Editura Cronica, Iași, 2010. Însemnări de călătorie: Mexicul tărâmul de basm al poeziei, Editura Dacia, Cluj, 2003; Trei Râuri și un ocean de poezie, Institutul European, Iași, 2007; Mexicul tărâmul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ASM): În timp ce micropropozițiile pd. ASM (2.1.) dezvoltă (nivelul 2) izotopia lui "făcută cu de toate" (nivelul 1) prin derivarea caschetei într-o serie de cinci obiecte de același rang lexical, micropropoziția pd. ASM (2.2.) pare să dezvolte în jurul "sărmanului" și "mută urîțenie" o izotopie a nimicului care nu este străină, cu siguranță, de personaj, dar mai ales de proiectul flaubertian de a scrie o carte "despre nimic" (Corespondența din 16-1-1852). Cu alte cuvinte, P2 regizează proliferarea compozită a lumii
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
nouri. Scări înalte coborau printre coaste prăbușite, printre bucăți de pădure ponorâte în fundul râpelor până într-o vale întinsă tăiată de un fluviu măreț care părea a-și purta insulele sale ca pe niște corăbii acoperite de dumbrăvi. (M. Eminescu, Sărmanul Dionis) 1. Precizează sinonimele termenilor: încet, măreț. 2. Notează doi termeni din câmpul semantic al spațiului celest. 3. Motivează folosirea liniilor de pauză. 4. Notează două teme/ motive literare existente în fragment. 5. Transcrie două pasaje în care apar coordonate
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
de I. Slavici) sau stereotip (în basme: Povestea lui HarapAlb de I. Creangă). - Incipitul modern apelează la semnale metatextuale care reliefează convenția ficțiunii/convenția producerii textului. Incipitul de tipul ex abrupto prezintă elemente textuale ca și când ar fi deja cunoscute lectorului (Sărmanul Dionis de M. Eminescu, O scri soare pierdută de I.L. Caragiale). Punerea în abis schițează un „desen“ emblematic care esențializează structurile textuale ( Dimineața pierdută de Gabriela Adameșteanu). Incipitul de tipul „prefeței pragmatice“ „negociază“ convenția narațiunii, oferind cititorului un cod de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]