1,766 matches
-
Dornei, în perioada 12-28 noiembrie 1996, turul doi al alegerilor prezidențiale m-a prins în această stațiune balneară. Eram cazat într-o vilă, având tovarăș de cameră un invalid ca și mine, tot la mâna stângă, originar din Brăila. El, sărmanul, avea brațul stâng amputat de lângă umăr. Îl cunoscusem anterior, din vedere, din vizitele mele la Brăila, având un chioșc de vânzarea ziarelor și țigărilor. Acum am conviețuit pe timpul sejurului amintit. Amândoi ne-am împrietenit imediat. Participasem la război și plătisem
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
acest sens o telegrama de la tov. Postelnicu, prin care eram solicitat sa-l expediez urgent la București "pentru cursuri de perfecționare", urmând ca la o săptămână după confirmarea întoarcerii "in patrie" să plece și familia soția și doua fetite mici. Sărmanii de ei, i-am ajutat cum am putut, rămânând în bune relații și "după"). Le-am mulțumit încă o dată pentru primire, i-am asigurat de bunele mele intenții privind colaborarea, i-am informat asupra discuțiilor avute acasă cu diverși "factori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în Australia și Mexic, de care presa națională s-a ocupat cu picanterie recent. (Apropo de blonde și de Norvegia, o altă Walkirie națională avea să afle într-o emisiune Tv în direct că Norvegia are Rege și, ca atare, sărmanii, n-au președinte. Ce păcat!) Misiunea mea ca director avea să se încheie la 22 noiembrie 1998, când eram trimis într-o nouă misiune în exterior. 1999-2005 URUGUAY Pais de los pajaros pintados Țara păsărilor colorate La 22 noiembrie, plecam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de Fata Morgana, un fel de eminență cenușie a unui Prezidiu Permanent comunist inventat de noi. De aici exploda muzical tot absurdul și ilogicul delirant justificat de situația textului. Zborul vesel al imaginației triumfa odată cu explozia portocalelor. Ne gândeam la sărmanul Prokofiev, ce destin bizar a avut, să revină din exil În Rusia de bunăvoie, crezând naiv că numai „acasă“ se putea Împlini ca artist! În realitate, și-a dat seama curând că a nimerit În cea mai cruntă perioadă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
În ambasada germană. Petersburg-ul a decăzut, devenind Petrograd Împotriva oricăror reguli de prioritate a denumirilor. Beethoven s-a dovedit a fi olandez. Jurnalele cinematografice arătau explozii fotogenice, convulsiile unui tun, pe Poincaré În nădragii lui de piele, băltoace de noroi, sărmanul țarevici atât de mititel, În uniformă cercheză cu pumnal și cartușieră, surorile lui lungane Îmbrăcate șleampăt, trenuri lungi Înțesate cu trupe. Mama a Înființat un spital pentru soldații răniți. Mi-o amintesc În uniforma modernă de infirmieră, gri cu alb
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de șaisprezece luni În Crimeea, am plănuit atâta timp să mă Înrolez În armata lui Denikin, nu atât În intenția de a năvăli În zăngănit de arme pe cai cu măști de oțel În mahalalele pietruite ale St. Petersburg-ului (visul sărmanului meu Iuri), ci pentru a ajunge În satul ucrainean unde se refugiase Tamara, Încât armata Încetase să existe când eu În sfârșit m-am hotărât. În martie 1919, Roșii au pătruns În nordul Crimeii și a Început o grabnică evacuare
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și minte scurtă!" Nu-i așa? clipește Țamblac. Pierzania lumii! Diavolițe! Ispita ispitelor! Numai ele sunt de vină! Niște ticăloase! Umblă cu farmece! Vă fac cu ulcica! Vă prostesc! Și voi, proștii, vă robiți unei fuste! Așa-așa! Ispită diavolească! Sărmanii de noi!... Cum să reziști! Peste poate! Robi vă suntem! Cârpă suntem la picioarele voastre tulburătoare! M-am pocăit. Mi-a dat popa canon o sută de mătănii; m-am ales cu o ruptoare. Suntem blăstămați s-avem parte d-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Milă? Pentru cine? Pentru ticăloși? Fac umbră pământului numai pentru rele. Îngăduința față de ticăloșie te face părtaș la mișelie! Buruienile trebuie smulse din rădăcină, fără milă! Unii și alții mă ponegresc cum c-aș fi crud și neîndurător. Pe cei sărmani, fără putere, năpăstuiți, pe fătucile necinstite, pe cei cu rogojina aprinsă-n cap, pe ei, cine-i apără? Să aștepte dreptate pe "Lumea Cealaltă"? Nădăjduiesc să fac dreptate, ca nimeni să nu mai tremure în dosul ușilor ferecate. Când am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ai greșit, Isaio! "Cârpă" aista... dacă, dacă vorbește?! spune Alexa alarmat. Au chiar așa prost mă crezi, Alexo? Ar trebui să-mi săruți mâinile, spune și un zâmbet cinic, drăcesc îi schimonosește gura. Au n-ați aflat ce-a pățit sărmanul Cupcici în noaptea aiasta chiar? Alexa și Negrilă îl privesc uluiți. N-ați aflat?! Chiar n-ați aflat?! Ce?!... Ce?!... Sărmanul boier Cupcici... îngână Isaia jalnic, neconsolat. În noaptea aiasta chiar, în puterea nopții, l-au călcat tâlharii! L-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
e asta, băiete?”, „Iuliu Maniu, domnule!” a răcnit complice prietenul meu. „Trăiască!”, a pus punctul pe i studentul țărănist. Aflând de isprăvile mele electorale, tata, om cu vederi de stânga, m-a mustrat, m-a „prelucrat” îndelung (fără să bănuiască, sărmanul, că în curând va fi dat afară din partid și că așa va rămâne, exclus, toată viața). „Învățăturile” sale au dat probabil ceva roade din moment ce, în 1953, la moartea lui Stalin (tocmai împlinisem 16 ani) așa mă țin minte: dârz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
geniale, chiar și d. Scurtu” (Opere, 9, București, 1980, p. 112 ; așadar nu i-au scăpat „scânteierile geniale”, cum bine le numește, prezente în această încercare imatură și practic desființată de autor prin trecerea unor întinse pasagii din ea în Sărmanul Dionis). Ne dăm seama acum că „a ști pe de rost” nu înseamnă negreșit și „a cunoaște foarte bine”. Obiectiv, nu putea fi cunoscut foarte bine Eminescu, atâta vreme cât totalitatea manuscriselor nu fusese parcursă, necum cercetată. E drept că Iorga a
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
părere. Încheierea mea e mai modestă : din scrisorile către Boicescu, citite cum trebuie, putem vedea, dacă nu suntem robiți de prejudecăți, că dracul nu e totdeauna chiar așa de negru cum îl bănuiește lumea. Așadar nici mult hulitul Gorică Pirgu, sărmanul. Rugați-vă pentru el ! De la Matei cetire... (Patru note) 1. „...un vals care era una din slăbiciunile lui Pantazi, un vals domol, voluptuos și trist, aproape funebru. În legănarea lui molatecă, pâlpâia, nostalgică și sumbră fără sfârșit, o patimă așa
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de obicei, am văzut zăcând în șanț un bărbat. M-am apropiat cu teamă ca ar putea fi mort și cu uimire am recunoscut pe fiorosul, temutul tovarăș Negru, care zăcea aproape fără cunoștință cu fața căzută în propria vomă. „Sărmanul, s-a lăcomit la vinul acela special descântat de 98 coana Rucsanda”. Cum de-a ajuns acolo avea să rămână un mister, pe care nu am avut curiozitatea să-l aflu niciodată. Nu peste mult timp a venit Aro-ul
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
acest sens o telegramă de la tov. Postelnicu, prin care eram solicitat să-l expediez urgent la București "pentru cursuri de perfecționare", urmând ca la o săptămână după confirmarea întoarcerii "în patrie" să plece și familia soția și două fetițe mici. Sărmanii de ei, i-am ajutat cum am putut, rămânând în bune relații și "după"). Le-am mulțumit încă o dată pentru primire, i-am asigurat de bunele mele intenții privind colaborarea, i-am informat asupra discuțiilor avute acasă cu diverși "factori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
domnișoară, bucuroasă, evident că are cu cine schimba vorbă, se miră de dorința mea de a cumpăra ceva care pa cu totul special, cerneală Pelikan neagră. "Nu mai cumpără nimeni cerneala asta de când a murit săracul domnul doct R." Tresar. "Sărmanul doctor R." a fost un foarte bun prieten al meu pe care voiam să-l chem la telefon chiar mâine nemaiîntâlnindu-ne de vreo trei ani. Nu fac nici un comentariu, dar vânzătoarea, vorbăreață, îl caracterizează, așa cum îl știam și eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Câți dintre marii practicieni ai psihiatriei contemporane ar putea descrie aventurile unei existențe psihastenice, într-un mod comparabil cu "psihiatrul" nepsihiatru? * În fine, Gorki, Vagabondul, autodidactul, este autorul unei nuvele cu care și-ar fi putut trece doctoratul în psihiatrie: "Sărmanul Konavalov". Nu cunosc, nici în literatură, nici în descrierea psihiatrică (din tratate didactice), un mai elocvent caz de dipsomanie, boală relativ frecventă, caracterizată prin crize de beție de durată (o săptămână, o lună), crize ireprimabile, urmate de perioade lungi ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
minute se pierdea". Abia peste vreo două săptămâni prietenul meu a apărut în salon. Între timp, fusese la reanimare; nu se permitea elevilor accesul acolo. L-am pus în același pat; nu știam ce să-i spun; era foarte schimbat, sărmanul de el, foarte palid; era și tuns "zero" și în locul piciorului rămăsese un crac gol de izmană de spital, înfășurată cu un cordon de halat. Nu găseam nici cuvântul potrivit, nici tăcerea potrivită... Burcea mi-a strâns mâna: "Scăpai cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Uneori se înfățișa cu o istorioară curioasă ori le punea la încercare cu ghicitori și replici inocente, ca aceasta: «N-ați auzit, surorilor, ce i s-a întâmplat lui don Antonio B.?». În fața privirilor interogative ale femeilor uimite, continua: «Eh, sărmanul, și-a scos haina [reverenda]!». O soră care îl cunoștea bine și îl stima pe acel preot, răvășită exclamă: «O, Doamne, nici măcar sfinții nu se mai simt în siguranță!». Iar don Calabria, cu un zâmbet tăinuit: «Păi ce credeți, chiar
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
publice beneficiile primite. În ziua înmormântării sale acel furnicar uman a rămas pietrificat în durere și în plâns. Nenumăratele forțe de ordine și autoritățile civile și religioase au rămas uimite în fața sincerității și spontaneității de iubire a acelei mulțimi de sărmani față de preotul lor. Cortegiul funebru s-a desfășurat de la biserica parohială până la Garbatella. Bărbați, femei, tineri și copii erau cu toții mișcați. Șoferul serviciului funebru i-a mărturisit preotului care îl însoțea: «În atâția ani de serviciu la pompele funebre, nu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
său don Giovanni. Ultima etapă dureroasă a Operei Slujitorilor Săraci ai Divinei Providențe, care a provocat un Vizitator Apostolic, a fost o nouă probă evidentă, lampantă, strălucitoare și peremptorie cât de mult este iubit cu o iubire preferențială de Isus, sărmanul Fondator al Slujitorilor Săraci ai Divinei Providențe și prin urmare Opera înseși, pentru că mari lucruri va înfăptui în Biserica Catolică. Dar, dragă don Giovanni în Cristos, Ego quos amo arguo et castigo, pentru aceasta trebuie să afirmi constant și cu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
acum. Bunul Isus să mă facă să văd și să-mi arate marea sa milostivire divină și să-mi dea să fac, cu prețul oricărei încercări și suferințe, voința sa divină. Ce se va întâmpla cu mine, Isuse? Ce de sărman sunt...». 6 mai 1954: «Azi sunt destul de liniștit. Câteva zile în urmă am trăit zile de încercări sufletești greu de definit». 7 mai 1954: «Trăiesc zile atât de dureroase...». 9 mai 1954: «Mă încredințez doar îndurării nemărginite a lui Dumnezeu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
major a crezut de cuviință să inventeze documentele ce puteau fi prezentate fără vreun pericol în fața tribunalului, folosind în acest scop pe îndoielnicul Esterhazy, agent obișnuit cu astfel de treburi murdare, și făcîndu-l să cauționeze această operă de falsificare pe sărmanul Henry, ofițer provenit din trupă, imagine a supușeniei oarbe, fără reacții... Studiind această versiune, nu putem neglija faptul că la revizuirea procesului, la Rennes, fostul atașat militar de pe lîngă ambasada Rusiei, generalul Frederichs (fratele Marelui maestru de ceremonii a Curții
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
vii. Dar în tragismul acestei viziuni era și o notă de intermezzo comic. La sosirea noastră, satul era pe trei sferturi distrus fiindcă era "grec". Colegul nostru, Coromilas, foarte excitat în fruntea coloanei, vorbea tot drumul despre soarta îngrozitoare a sărmanilor eleni asasinați necontenit de bulgari. În piața centrală din Gradobor așteptau cei care mai supraviețuiseră, în genunchi, cu brațele ridicate spre cer, jeluind și bocind în hohote. Din șea, Coromilas adresează frumoase cuvinte de condoleanțe și îmbărbătare în grecește acestei
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
religioase: cea a spălării picioarelor, cînd într-una din sălile de la Hofburg puteau fi văzuți Suveranul și arhiducii desemnați pentru acest serviciu, așezați în genunchi, simulînd prin cîteva mișcări de prosop, căni și lighene de argint, săpunirea extremităților celor doisprezece sărmani deghizați pentru această ocazie în figuranți de teatru manta neagră și tricorn. Pentru Sărbătoarea Domnului, Corpus Domini, Franz Iosif, înconjurat de mai mulți arhiduci, mergeau pe jos în urma Sfintei Cuminecături, în spatele baldachinului Arhiepiscopului, pînă la Domul Sfîntului Ștefan, fără a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
metafizic. Geniu pustiu, roman liric neterminat, este în fond un jurnal interior de tipul Werther, caracterizat prin urâtul negru, fantomatic. Eroul e neliniștit, caută iubiri dureroase, emoțiile crunte ale revoluției, spre a se pierde apoi pe patine în imensitatea polară. Sărmanul Dionis închide filozofia teoretică a lui Eminescu și se bazează foarte superficial pe teoria apriorismului. Metafizica poetului e panteistic spiritualistă, amestec de leibnizianism, idealism german și schopenhauerism. Universul e o sferă spirituală cu o infinitate de spițe ce sunt spețele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]