5,379 matches
-
fotbal doar de distracție. „Ei se adună, dar nu sunt posibilități de finanțare. primăria a promis, dar nu sunt bani. Echipament li s-a dat de la Alianță cu ocazia alegerilor. Mingii mai cumpără ei” (femeie, 19 ani, casnică). După opinia sătenilor, singura sărbătoare care a persistat este hramul bisericii (de Sf. Dumitru), dar „nu de mare anvergură, nu se face cu mâncare...” (femeie, 63 de ani, pensionară) ca în alte părți. Este o sărbătoare obișnuită la care vin aproximativ 30-40 de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sfătuiește pe enoriași să vină pentru probleme sufletești, de boală. Există inițiativa ca pe viitor, cu acest prilej, să fie invitați primarul, doctorul, directorul de școală și toți liderii locali în felul acesta putându-se afla mai mult despre problemele sătenilor. Târgul organizat săptămânal reunește comercianți locali din satele vecine, precum și din județele limitrofe Iașului, și are, pe lângă funcțiile sale comercială și economică, și rolul de a aduna oamenii la un loc și de a prilejui apropierea și comunicarea. La nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
pas în încercarea de a explica locuitorilor comunei, într-un cadru formal, o serie de reglementări, l-au făcut cei de la Fundația Corona, din Iași, care au semnat cu primăria un contract de colaborare prin care se obligă să prezinte sătenilor condițiile de aderare, prin organizarea de adunări la sfârșit de săptămână. Tot în funcție de gradul de cunoaștere a stadiului în care se află România din perspectiva aderării, temele de interes în dezbaterea publică locală diferă foarte mult. Astfel, persoanele interesate de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
agricultor) și la încălcarea legii. Necinstea, hoția sunt văzute drept caracteristici fundamentale ale românilor: „Că eu cât de prost sunt, cât de înapoiat sunt tot aș căuta să te fraieresc pe matale să trăiesc eu bine, nu matale” (idem). Reprezentarea sătenilor este că românii sunt mai puțin optimiști („Nu știu, nu sunt deloc optimiști, sunt foarte pesimiști ș...ț a, intrăm în Europa ș...ț și ei cred, în concepția lor, mai ales bătrânii, că o să trăim mult mai rău dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ș...ț Rar să găsești un om hotărât. Nu îi interesează de bani. Lasă că are mama, are tata, are bunica. Lasă că îi dă de la Sfat” - bărbat, agricultor), la responsabilizarea individului („Comisia de împăciuire din care făcea parte și săteanul îl făcea mândru pe acesta că este implicat. Acum el nu mai are nici o responsabilitate” - lider local, 54 de ani), lucruri cunoscute ca factori de succes care au stat la baza dezvoltării țărilor vest-europene. Colaborarea și cooperarea la nivel local
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
informată pare să dezvolte sentimente de optimism și de susținere a schimbărilor așteptate a avea loc, în timp ce lipsa de informare generează scepticism, teamă și inerție. Deși pentru marea majoritatea a populației cunoștințele despre Uniunea Europeană sunt destul de reduse, se pare că sătenii au imagini destul de clare despre cum ar trebui să fie un sat european, precizând care sunt elementele ce trebuie îmbunătățite pentru ca satul lor să devină un astfel de sat. Dacă ne referim la performanța instituțională, constatăm că, pe de o
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de gropi, câteva sute de metri de asfalt te anunță că ai ajuns în Hănești. Fondurile europene, deloc generoase cu zona, nu au ajuns decât până în centrul comunei. Ulițele laterale sunt înecate, la fiecare ploaie, de noroiul răscolit de căruțele sătenilor. Centrul comunei este ușor de identificat de prezența unui bloc de locuințe relativ nou. Peste drum, fostul magazin al cooperativei a lăsat locul unei cârciumi având parcă rolul de a îndulci greutățile tranziției. Deși spațiul de servire este generos, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Peste drum, fostul magazin al cooperativei a lăsat locul unei cârciumi având parcă rolul de a îndulci greutățile tranziției. Deși spațiul de servire este generos, iar prețurile ridicol de mici, la mese nu se află mai mult de trei, patru săteni. Concurența dură a celor alte patru baruri din imediata apropiere au subțiat clientela fidelă a acesteia. În zonă se află primăria și școala principală. Adăpostite de clădiri vechi și semnalizate de steaguri decolorate, acestea amintesc sătenilor că momentul integrării în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mult de trei, patru săteni. Concurența dură a celor alte patru baruri din imediata apropiere au subțiat clientela fidelă a acesteia. În zonă se află primăria și școala principală. Adăpostite de clădiri vechi și semnalizate de steaguri decolorate, acestea amintesc sătenilor că momentul integrării în UE se apropie. Peisajul este dominat, din aproape orice punct al zonei, de o biserica înaltă, mândria satului. Situat în partea de est a județului Botoșani la o distanță de 11 kilometri de orașul Săveni și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Basarab). În urma unui control al Direcției de Sănătate Publică din Botoșani s-a constatat că doar apa de la trei fântâni din sat poate fi folosită pentru consumul populației, celelalte surse de apă fiind contaminate. Aceasta nu-i împiedică însă pe săteni să le folosească în consumul zilnic. Comunicarea telefonică este asigurată de o centrală automată cu un număr de 180 de abonați. Deși unii localnici dețin și telefoane mobile, utilizarea acestora este dificilă din cauza ariei de acoperire redusă în zona comunei
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
la un capăt de drum, în urmă cu câteva zeci de ani. Singura construcție nouă și cu adevărat impunătoare este biserica din sat (numită de preot și „Voroneț de Botoșani”). Dar, cu toate că preotul a menționat că este ridicată prin contribuția sătenilor (bani și forță de muncă), nici unul dintre subiecții intervievați - localnici sau autorități - nu a făcut vreo referire la aceasta. De altfel, preotul a prezentat construcția bisericii mai degrabă ca o realizare personală decât ca pe una colectivă. Cele 1.100
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
1.314 786 479 29 20 pășuni 1.269 519 314 393 14 29 fânețe 122 61 24 17 9 11 vii 23 18 1 2 1 1 livezi 4 1 3 Efectivul de animale asigură gospodăriilor necesarul pentru autoconsum, sătenii fiind puțin interesați de creșterea animalelor pentru comercializarea produselor obținute. Reducerea continuă a suprafeței cultivate, impozitele pe animale, obligativitatea instalării cipurilor (în cazul cabalinelor contra cost), lipsa furajelor și veniturile foarte mici obținute prin comercializarea produselor îi fac pe oameni
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
om gospodar cel ce n-are cinci-șase oi în ogradă. Ei, mie nu-mi mai trebuie. Mai bine cumpăr decât să dau bani la primărie și la ciobani” (femeie, 67 de ani). Să notăm, pe de altă parte, și pesimismul sătenilor în ceea ce privește posibilitatea de a câștiga din alte activități decât din cele agricole. Lipsa calificărilor pentru alte meserii, dar și potențialul economic redus al zonei contribuie la acest lucru. Tabelul 2. Efective de animale în comuna Hănești Efective de animale, din
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
1.560 300 260 Agricultura este principala sursă de venit a majorității locuitorilor, însă produsele obținute în gospodărie sunt destinate preponderent autoconsumului. În unele cazuri, surplusul este destinat vânzării. Produsele sunt comercializate prin intermediari. Prețul de vânzare este apreciat de către săteni ca fiind foarte mic: 2.000 de lei pentru un kilogram de porumb. Pentru produsele lactate există un centru de colectare într-o comună învecinată și, deși prețul de achiziționare a laptelui este mai ridicat, el este de asemenea considerat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
care localnicii nu au mare încredere. Falimentarea celei mai mari asociații agricole familiale care a funcționat până de curând în sat (fostul proprietar are și în prezent de achitat împrumuturile din bănci) a descurajat orice inițiativă în acest sens. Majoritatea sătenilor, mai ales cei în vârstă, își doresc înființarea unor asociații agricole unde să-și dea pământul în arendă conștienți fiind că ei nu-l pot munci dar nici nu-l pot lăsa necultivat. Însă, nu este nimeni dispus să inițieze
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
care au lucrat în administrație, învățământ, comerț - locuitorii sunt pensionari ai CAP cu o pensie care variază între 400-600.000 de lei/lună. Situația economică a celor care au rude plecate la muncă în străinătate este diferită de a celorlalți săteni: „Acolo unde vedeți o casă mai acătării, sigur au copii plecați la muncă afară sau au pensii mai bune” (femeia, 40 de ani). De asemenea, așteptările față de cei care sunt plecați sunt și de altă natură decât materială: „Mentalitatea se
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
proprii colectate sunt insuficiente chiar și pentru menținerea activității curente a principalelor servicii publice. Contribuția comunității constă în asigurarea forței de muncă. Informații despre aceste proiecte dețin cei care au fost implicați într-un fel sau altul în ele. Ceilalți săteni afirmă că nu au auzit nimic în acest sens. Situația este generalizată în rândul persoanelor mai în vârstă („Nu știu nimic de nici un proiect” - bărbat, 67 de ani; „După știința mea, nu sunt, sau dacă sunt, nu au fost aduse
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
derularea proiectelor. Adesea, inițiativa aparține unui lider din afara grupului direct interesat de beneficiile proiectului, problema fiind întotdeauna mobilizarea celorlalți: „Oamenii așteaptă ca altcineva să aibă inițiativă și să-i lămurească dacă e bine sau nu” (cadru didactic). Comunicarea deficitară cu sătenii și insuficienta informare despre proiectele derulate de autoritatea locală stau la baza conflictului dintre intențiile acesteia și nevoile exprimate de localnici. Autoritățile declară că nu întotdeauna proiectele derulate au răspuns celor mai importante priorități ale momentului, însă au țintit beneficiile
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
despre proiectele derulate de autoritatea locală stau la baza conflictului dintre intențiile acesteia și nevoile exprimate de localnici. Autoritățile declară că nu întotdeauna proiectele derulate au răspuns celor mai importante priorități ale momentului, însă au țintit beneficiile pe termen lung: „Sătenii noștri trăiesc cu grija zilei de mâine, astfel încât nu-i prea interesează probleme de perspectivă” (ales local). Dotarea cu calculatoare a școlilor, renovarea acestora sau crearea unui spațiu de joacă pentru copii se înscriu în categoria investițiilor utile, însă nu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
zilei de mâine, astfel încât nu-i prea interesează probleme de perspectivă” (ales local). Dotarea cu calculatoare a școlilor, renovarea acestora sau crearea unui spațiu de joacă pentru copii se înscriu în categoria investițiilor utile, însă nu atât de importante pentru săteni ca refacerea drumurilor. De cealaltă parte, sătenii motivează lipsa de inițiativă și implicare prin neîncrederea în autorități și demersurile acestora. Trenarea unor proiecte considerate de către săteni ca fiind prioritare pentru localitate a dus la erodarea încrederii în autoritățile locale: „Oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
interesează probleme de perspectivă” (ales local). Dotarea cu calculatoare a școlilor, renovarea acestora sau crearea unui spațiu de joacă pentru copii se înscriu în categoria investițiilor utile, însă nu atât de importante pentru săteni ca refacerea drumurilor. De cealaltă parte, sătenii motivează lipsa de inițiativă și implicare prin neîncrederea în autorități și demersurile acestora. Trenarea unor proiecte considerate de către săteni ca fiind prioritare pentru localitate a dus la erodarea încrederii în autoritățile locale: „Oamenii au așteptări puține, dar concrete, care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
pentru copii se înscriu în categoria investițiilor utile, însă nu atât de importante pentru săteni ca refacerea drumurilor. De cealaltă parte, sătenii motivează lipsa de inițiativă și implicare prin neîncrederea în autorități și demersurile acestora. Trenarea unor proiecte considerate de către săteni ca fiind prioritare pentru localitate a dus la erodarea încrederii în autoritățile locale: „Oamenii au așteptări puține, dar concrete, care nu s-au pus în aplicare, și atunci nu mai au încredere (director școală); „Sunt patru ani de când fac cinci
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de drum și nu l-au terminat. Se poate așa ceva?” (bărbat, 56 de ani, fost ales local). Sărăcia, preocuparea permanentă pentru problemele cotidiene sau lipsa exercițiului de comunicare sunt utilizate de către liderii locali pentru a explica, în cele mai multe cazuri, dezinteresul sătenilor pentru proiecte comune sau evenimente majore ale comunității: „...un timp, soția șmeaț a fost directoarea școlii și a declanșat o șezătoare la care au venit oamenii (...) cu recital de muzică, poezie. Oamenii așteaptă să aibă cineva inițiativă, să-i organizeze
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
încrederea anterior căpătată în activități colective: „Știți, ei au instinctul ăsta de turmă...” (bărbat, cadru didactic, 35 de ani); „Oamenii știu, pentru că li se spune și sunt încântați, dar nu cred; atunci când văd sau vor vedea...” (cadru didactic). Potrivit declarațiilor sătenilor intervievați, oamenii se arată disponibili să muncească în folosul comunității. Autoritățile spun însă că este nevoie de multă putere de convingere pentru a-i mobiliza pe oameni să facă ceva pentru sat, iar din observațiile noastre directe din teren am
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Rețelele de suport sunt formate din grupuri mici de vecini sau rude. În cadrul aceluiași grup, sprijinul acordat celuilalt este rareori recompensat cu bunuri sau bani, însă „datoria” este returnată cu o formă de suport similară. În afara grupului, cel mai frecvent, sătenii se ajută la muncile agricole care cer un volum mare de lucru într-o perioadă redusă de timp. Recoltarea unor produse, prășitul sau irigarea se realizează cu ajutorul vecinilor sau a cunoscuților care vor primi, la rândul lor, o cantitate de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]