142,816 matches
-
simplificate operațiunile privind prezentarea trimiterilor poștaleărecomandate obișnuite și cu ramburs, scrisori cu valoare declarată și ramburs) prin introducerea la 1 februarie 1893 a “libretelor de recipise”, în care expeditorii își înscriau singuri datele de prezentare, personalului poștal revenindu-i numai sarcina verificării și a înscrierii numărului de prezentare, a taxelor încasate și semnătura. De asemenea, din 1 aprilie același an, au fost simplificate operațiunile efectuate la prezentarea mandatelor poștale internaționale, prin înlocuirea vechilor registre, introduse o dată cu acest serviciu, în aprilie 1879
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
pe șefii de gară să îndeplinească serviciul poștal și telegrafic, acolo unde Direcția Poștelor nu avea oficii proprii, adăugându-se pe lângă atribuțiunile arătate mai sus și executarea serviciului poștal rural. Pentru efectuarea serviciului poștal și telegrafic, cei care aveau această sarcină primeau o indemnizație stabilită în funcție de categoria gării. Serviciile poștale și telegrafice din gările HeciLespezi, Dolhasca și Verești erau, pe atunci, cele mai solicitate, urmate în ordine de gările Basarabi și Ruginoasa, apoi gara Liteni. În gările Pașcani și Burdujeni, funcționau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Pentru înființarea de linii și deschiderea de birouri telegrafice de către autoritățile județene și comunale”. Regulamentul stabilea condițiile impuse autorităților respective. Toate cheltuielile privind procurarea materialelor și aparatelor, întreținerea liniilor, localul și spezele de birou etc, precum și salariile personalului, cădeau în sarcina consiliilor județene sau comunale. De la început, la Oficiul Broșteni, s-au efectuat ambele servicii telegrafo-poștale, iar cu timpul, odată cu dezvoltarea traficului, cheltuielile au trecut în sarcina statului. Urmărindu-se în continuare, organizarea unui serviciu de poștă rurală, care să asigure
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
aparatelor, întreținerea liniilor, localul și spezele de birou etc, precum și salariile personalului, cădeau în sarcina consiliilor județene sau comunale. De la început, la Oficiul Broșteni, s-au efectuat ambele servicii telegrafo-poștale, iar cu timpul, odată cu dezvoltarea traficului, cheltuielile au trecut în sarcina statului. Urmărindu-se în continuare, organizarea unui serviciu de poștă rurală, care să asigure deservirea corespunzătoare a populației din mediul rural, în septembrie 1888, s-a solicitat tuturor diriginților de la oficiile reședințe de județ, să studieze și să înainteze Direcției
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
37 notari comunali, care îndeplineau atribuțiunile de agenți poștali ăagenți comunali), precum și sumele ocazionate de instalare. Pentru organizarea și întreținerea serviciului poștal rural, statul urma să vină în ajutorul județului cu o sumă fixă, diferența necesară acoperirii cheltuielilor rămânând în sarcina județului, care trebuia să o țină la dispoziția Direcției Generale, pentru luarea măsurilor ce se impuneau. Subprefecților de plasă li s-a cerut să pună în vedere primarilor comunelor, să trimită la casieria județului, până la data de 25 septembrie 1891
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fără unitate poștală, erau obligați să îndeplinească serviciul poștal în schimbul unei indemnizații. În județul Suceava, ei se aflau sub controlul și îndrumarea Oficiilor Fălticeni(19), Pașcani(10) și Broșteni(7). Sumele necesare pentru plata personaluluiăagenți și factori poștali) erau în sarcina județului, statul venind în ajutor cu 10.000 lei pe an. S-a prevăzut de asemenea, ca în cazul în care notarii comunelor nu vor putea efectua serviciul poștei rurale, să se înființeze agenții specialeămici oficii poștale). Acestea asigurau prezentarea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
pe ruta Fălticeni-Mălini-Broșteni-Dorna. Sumele rămase prin înlăturarea factorilor rurali, urmau a fi puse la dispoziția Direcției Generale. Cheltuielile însemnate, ce împovărau bugetul județului, a obligat Comitetul permanent să intervină, pe la începutul anului 1891, la Direcția Generală, pentru a lua în sarcina statului întreținerea liniei telegrafice și a Oficiului Telegrafo-Poștal Broșteni. Cererea nu a fost satisfăcută, întrucât Oficiul Broșteni nu a îndeplinit condiția de bază, realizarea în trei ani la rând a unui anumit venit și nici Direcția Generală nu dispunea de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1892-31 martie 1894, Oficiul Broșteni nerealizând venitul prevăzut, decât în proporție de 70%, sa solicitat județului completarea și depunerea deficitului la casieria generală a statului, în contul Direcției Generale. Și în anii următori Direcția Generală comunica sumele ce cădeau în sarcina județului, pentru întreținerea serviciului poștal rural, în vederea înscrierii în buget și depunerea la casieria generală a statului. Pentru a apropia cât mai mult serviciile poștale de populația rurală, s-au înființat oficiile: Drăgușeni la 24 noiembrie și Dorna la 15
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
primirea avizelor și mesajelor telefonice sosite, deservirea tuturor convorbirilor de plecare, tranzit și sosire etc., era asigurată de către 7 operatoare de trafic(telefoniste). Se lucra în trei schimburi, după programul: 06-14; 14-21 și 21-06. Oficiul nu avea operatoare de bonuri, sarcinile respective erau îndeplinite de către șefa unității, care coordona și răspundea de întreaga activitate. Pentru distribuirrea avizelor telefonice exista un “avizier”, care mai executa și alte sarcini de ordin administrativ. Oficiul Telefonic Fălticeni avea în total 10 angajați. Toți erau interesați
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
trei schimburi, după programul: 06-14; 14-21 și 21-06. Oficiul nu avea operatoare de bonuri, sarcinile respective erau îndeplinite de către șefa unității, care coordona și răspundea de întreaga activitate. Pentru distribuirrea avizelor telefonice exista un “avizier”, care mai executa și alte sarcini de ordin administrativ. Oficiul Telefonic Fălticeni avea în total 10 angajați. Toți erau interesați, lucrau cu plăcere și puneau mult suflet în ceea ce făceau. Sistemul de retribuire și stimulentele acordate recompensau din plin eforturile salariaților, obligându-i totodată să presteze
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
telegrafici, șefii vagoanelor poștale, mânuitorii de valori si factorii poștali care lucrau pe vagoanele poștale. Din rândul personalului administrativ au beneficiat numai paznicii. Scopul sistemului premial a fost acela de creștere a cointeresării materiale a salariaților pentru realizarea și depășirea sarcinilor cantitative și calitative stabilite prin plan, dar și pentru economii de materiale, economii de forță de muncă și alte realizări deosebite. Fondul de premiere se constituia prin aplicarea unei cote asupra beneficiului total realizat. Criteriile pentru care se acordau premiile
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Poieni Racova și Știrbăț, precum și circumscripțiile poștale rurale: nr. 70.506, Liteni-Rotunda-Corni și nr. 70.508, Ruși Mânăstioara Luncșoara, aparțineau de OPRM Suceava, datorită distanțelor convenabile schimburilor de expediții. Volumul activității de poștă și telecomunicații În economia socialistă, planificată, realizarea sarcinilor din planul de prestații și venituri era obligatorie pentru fiecare Oficiu PTTR. Cifrele de plan primite erau defalcate și repartizate salariaților în vederea realizării lor. Pierderea dreptului la premiere era consecința nerealizării planului de venituri. De aceea salariații foloseau deseori abuziv
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
populare”, și-a desfășurat activitatea sub conducerea politică a Partidului Comunist Român. Considerându-se că prin rețeaua poștală se poate organiza și asigura difuzarea presei, Comitetul Central al PMR și Consiliul de Miniștri, au hotărât în anul 1952, ca această sarcină importantă să fie încredințată Direcției generale a poștelor și telecomunicațiilor. Au stat la baza organizării difuzării presei de către organele PTTR, următoarele prevederi ale hotărârii respective: “difuzarea presei este o muncă politică de mare importanță pentru educarea maselor; sprijinirea activității de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
trebuia să se facă la cererea cititorilor, folosindu-se metoda recomandării publicațiilor, fără încălcarea liberului consimțământ în alegerea dorită, totuși factorii poștali erau nevoiți să apeleze și la alte procedee pentru ca numărul abonaților să fie permanent în creștere. Era o sarcină importantă nu numai pentru personalul poștal, ci și pentru organele locale ale puterii de stat și alți conducători de instituții, mai ales pentru directorii școlilor care au avut întotdeauna obligația de a raporta la inspectorat numărul abonamentelor realizate. Cele mai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Control Cernăuți. Cele zece Inspectorate PTT, în care a fost împărțit teritoriul țării, aveau și alte competențe: de angajare a personalului, de control și exploatare, ordonanțarea cheltuielilor, concesionarea serviciului de diligențe etc., mai puțin centralizarea veniturilor, care a rămas în sarcina oficiilor de reședință. Descentralizarea pe județe, deși a prezentat un mare avantaj, rapiditate în rezolvarea tuturor problemelor, totuși nu a dat rezultate, lipsind pe atunci personalul calificat. Pentru a se aduce unele îmbunătățiri legislației existente, în ce privește organizarea și desfășurarea activității
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
să înlocuiască directoratele cu inspectorate regionale de control. Atribuțiunile ce erau în competența directoratelor regionale, au fost atribuite, după caz, fie asupra centrului, fie asupra oficiilor de reședință, cu excepția celor de inspecție, control, cercetare și anchete, care au trecut în sarcina noilor inspectorate. Oficiul reședință Fălticeni, a trecut în subordinea Inspectoratului Bacău. Până atunci însă, printr-o lege, din anul 1929, s-a creat Regia Autonomă a Poștelor Telegrafelor și Telefoanelor, care urma să fie condusă “după principiile comerciale, cu observarea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din anul 1929, s-a creat Regia Autonomă a Poștelor Telegrafelor și Telefoanelor, care urma să fie condusă “după principiile comerciale, cu observarea intereselor superioare ale economiei naționale și ale statului”. Cu toate că prin legea pentru crearea Regiei Autonome PTTăart. 48), sarcina verificării și arhivării conturilor lunare ale oficiilor revenea direcțiilor regionale, totuși acest procedeu nu a fost pus în aplicare. Oficiile de reședință, au continuat să centralizeze contabilitatea oficiilor din județ și să corespondeze direct cu Direcția Generală. Toate oficiile de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
decontări. Unitățile de poștă și telecomunicații continuau să fie finanțate de către departament. În curând în structura organizatorică a MTT a rămas numai un singur departamentăal Căilor Ferate), mai multe direcții și o Direcție generală a poștelor și telecomunicațiilor, cu aceleași sarcini și răspunderi anterioare. La sfârșitul anului 1976, în structura MTT, se menține denumirea “Direcția generală a poștelor și telecomunicațiilor. Din anul următor s-a numit “Departamentul Poștelor și Telecomunicațiilor”. Ca urmare a evenimentelor din decembrie 1989, poșta și telecomunicațiile, implicate
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
trebuit apoi să-și spele reputația față de unul (sau unii) dintre patrini ei spirituali, vechi adversar a tot ceea ce înseamnă Nae Ionescu. Cum nu putem da crezare unor zvonuri care ar putea fi simple bănuieli sau calomnii, lăsăm istoriei literare sarcina de a lămuri această parte ascunsă a problemei. Nu putem totuși să nu constatăm aici că, de îndată ce Nae Ionescu și discipolii săi au început a fi reeditați în România postcomunistă, vechii adversari ai acestora sau ai pozițiilor lor (filozofice, existențiale
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
internațională, iar părerile autorilor sunt suficient de împărțite pentru a complica problema. Orice încercare de a găsi un pământ ferm în teoria plagiatului ne-ar fi dus cu mult dincolo de chestiunea în dezbatere. Ne-am mărginit prin urmare la o sarcină mai apropiată de ea: teoria creației și a originalității după Nae Ionescu. Felul în care Nae a reacționat la chestiunea originalității filozofilor și la acuzațiile de plagiat aduse unora dintre ei prezintă un interes major pentru a înțelege cum a
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
asemenea, având În vedere contextul reglementării, este evident că obligația de restituire se naște În legătură cu desfășurarea raporturilor de muncă’’. 3. Formele răspunderii patrimoniale ale salariaților. 3.1. Răspunderea unipersonală. Răspunderea patrimonială este de regulă una individuală. Aceasta se stabilește În sarcina unui singur salariat care este vinovat de producerea pagubei prin fapta sa proprie. Aceasta este forma tipică a răspunderii patrimoniale. 3.2. Răspunderea conjunctă este răspunderea patrimonială În care un singur prejudiciu este cauzat din vina mai multor salariați. Codul
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
fi obligate să presteze o astfel de muncă (art.128); m) Încălcarea de către angajator a obligației prevăzute la art. 27 și 119, cu amendă de la 1. 500 lei la 3.000 lei. Art. 27 din Codul muncii, republicat, prevede În sarcina angajatorului obligația de a Încadra o persoană numai pe baza certificatului medical, care constată că este aptă pentru prestarea acelei munci, (alin. 1), precum și interdciția de a solicita teste de sarcină la angajare, (alin. 4). Potrivit art. 119 angajatorul are
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
lei. Art. 27 din Codul muncii, republicat, prevede În sarcina angajatorului obligația de a Încadra o persoană numai pe baza certificatului medical, care constată că este aptă pentru prestarea acelei munci, (alin. 1), precum și interdciția de a solicita teste de sarcină la angajare, (alin. 4). Potrivit art. 119 angajatorul are obligația de a ține evidența orelor de muncă prestate de fiecare salariat și de a supune controlului inspecției muncii această evidență ori de câte ori este solicitat. n) nerespectarea prevederilor legale privind Înregistrarea de către
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
normative speciale a unor fapte penale justifică, pe plan teoretic, existența unui drept penal al muncii. De asemenea trebuie precizat că o serie de infracțiuni sunt strâns legate de locul de muncă sau În legătură cu serviciul, cu Îndeplinirea defectuoasă sau neîndeplinirea sarcinilor de serviciu. Răspunderea penală din domeniul muncii prezintă unele aspecte specifice ce privesc fapta ilicită, subiectele conținutul și obiectul raportului juridic de răspundere penală. Codul muncii și celelalte acte normative specifice reglementează răspunderea penală a angajatorului, care, de regulă, este
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
din Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 129/1969 privind inspecția muncii În agricultură, ambele ratificate și de țara noastră. Astfel, potrivit prevederilor art. 3 alin. 1 din Convenția nr. 81/1947, sistemul de inspecție a muncii va avea următoarele sarcini: a) să asigure aplicarea dispozițiilor legale referitoare la condițiile de muncă și la protecția lucrătorilor În exercitarea profesiei lor, cum sunt dispozițiile privind durata muncii, salarizarea, securitatea și igiena muncii, condițiile de trai, folosirea copiilor și a tinerilor și altele
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]