3,958 matches
-
la Periprava, că acolo era lagărul, iar dormitorul era de fapt în cală cu paturi pe trei, patru rânduri suprapuse. Nu aveam baie. C. I.: Și nevoile unde vi le făceați? S. Ț.: Era o groapă pe mal cu două scânduri, că bacul era ancorat la mal. Stăteam pe closetul ăla ca niște păsări pe niște crengi de copac, fără jenă, toată lumea dezbrăcată. Dispăruse orice fel de pudoare. Noi, grupa noastră, eram considerați nebuni de către ceilalți deținuți. Eram însă o grupă
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
celălalt. Domnule, norocul meu! La capătul de unde fugise câinele era o scară care urca la podul șurii. Am urcat repede scara și în pod la capătul celalalt era niște fân. M-am ascuns în fân și am privit prin crăpăturile scândurilor care închideau podul. Câinele lătra și mai agresiv și am înțeles că venise cineva în zonă. Când am privit prin crăpături, poliția! Veniseră imediat după mine! Parcă văd și astăzi, că nu am cum să uit, cum unul dintre polițiști
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
replicat: "domnule, am avut vreo 3 hambare, coșere, un șopron mare, un hangar care adăpostea batoza!" Am demolat hambarul și am adus lemnele la Bârlad de le-am pus pe foc. Pentru că mi-am zis că decât să-l ia scândură cu scândură, am preferat să-l aduc acasă. Fratele meu nici n-a vrut să audă, se temea că or să mă aresteze dar i-am zis: "am fost deportat 12 ani pentru proprietatea asta a lui tata. Cum să
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am avut vreo 3 hambare, coșere, un șopron mare, un hangar care adăpostea batoza!" Am demolat hambarul și am adus lemnele la Bârlad de le-am pus pe foc. Pentru că mi-am zis că decât să-l ia scândură cu scândură, am preferat să-l aduc acasă. Fratele meu nici n-a vrut să audă, se temea că or să mă aresteze dar i-am zis: "am fost deportat 12 ani pentru proprietatea asta a lui tata. Cum să las pe
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am născut și am locuit, casa părinților mei!" Erau furate geamurile, ușile, dușumelele, tot. Rămăseseră numai pereții: "Cine o păzește?" La care secretarul zice: "Noi". M-am înfuriat și am aruncat cu securea așa de tare că a trecut prin scândurile hambarului. Venise cu încă unul care mi-a zis că n-am autorizație de demolare. "Domnu' secretar, mie nu-mi trebuie autorizație, eu sunt proprietarul de drept! La oraș se cere autorizație de demolare, nu la țară, unde vrei să
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
trezit și el mi-a zis așa, după ce-am coborât din tren: "N-am ce mă face, trebuie să-ți pun cătușele!" iar eu n-am avut ce obiecta. M-am dus cu el la un debit făcut din scânduri, o bărăcuță, și el mi-a pus cătușele la mână. Am plecat pe jos la Securitatea Galați. Pe drum mi-a zis: "Am să-ți spun ceva dar să nu mă spui!" Cum să spun domnule, eu nu mai sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
el dacă vreți, că stă pe undeva în cartier Deal în Bârlad, îl văd din când în când prin piață. Și îmi spune: "Am o rugăminte la dumneata, vino diseară la mine la magazie", că făcuseră niște încăperi așa din scândură, unde depozitau zahărul, făina. "Să-mi faci etichete și cutare, dar mai vii cu încă un prieten!" Eu am zis: "Nu! Eu vin doar eu, că nu-mi asum răspunderea pentru altul". Și, într-adevăr, a adus un cetățean de pe la
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în patul de lângă mine. Au rămas două fete fără tată. Eu am luat o cămașă de la el. Știți cum erau îngropați morții? Morții de la Grind, de la Periprava, toți cei care mureau se puneau în sicrie de stuf: o bucată de scândură dedesubt, iar lateral și deasupra mortului era stuf țesut cu sârmă. Așa a fost și cu Gherman: a fost luat cu căruța de la Grind și a fost îngropat la Periprava. Am și dosarul lui aici, la Asociație, că are două
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
scoși la cosit pe lângă Chiriași, un sat din apropiere de Grind. Farcaș, un militar, escorta noastră de atunci, a rămas în căruță. Noi am deshămat caii și i-am legat unul în stânga, celălalt în dreapta căruței. Escorta stătea în căruță, pe scândură, cu automatul în mână și ne păzea în timp ce noi coseam iarba. La un moment dat, cât coseam noi acolo, a venit un roi de bondari mari, bărzăuni, gărgăuni negri și pe unul dintre cai, pe cel legat în dreapta căruții, s-
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
tipsia cu jar. Numai pielea și ciolanele. (M. Sadoveanu) Antifraza, figură de stil cu caracter ironic, constă în utilizarea unui cuvânt, a unei lo cuțiuni sau sintagme, cu un sens opus celui denotativ: Răsplata prea frumoasă: un giulgi și patru scânduri. (M. Eminescu); TRAHANACHE: Bravos! Fănică trădător! Frumos!... (I.L. Caragiale) 2.9.4. Figuri de gândire/de nivelul viziunii artistice (metalogisme) Spre deosebire de tropi (metasememe), care vizează numai spațiul interior al limbajului, metalogismele se definesc prin raportarea discursului la referentul real, operând
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Cahiers linguistiques”, tratând despre paralelisme în structura dramei shakespeariene și despre relevanța semantică a rimei. Simptomatic pentru orientarea sa din această perioadă este debutul în volumul colectiv al cercului, Studii de stilistică și poetică (1966), cu analiza poeziei Pe o scândură cu actinii de Mihai Beniuc. În același context, întâia carte personală, Structuralismul (1967), este un gest de legitimare cu semnificații mai curând sociale decât intelectuale. În anii imediat următori N. totuși nu ocolește viața literară, risipindu-se chiar între subiecte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
stare de spirit: a. Anotimpurile obsedante crează stări nevrotice: Și toamna și iarna/ Coboară amândouă/ Și plouă și ninge/ Și ninge și plouă" (Moină) ; b. Apa nu este un simbol al vieții, ci unul care degradează: "Și parcă dorm pe scânduri ude/ În spate mă izbește-un val" (Lacustră); c. Zăpezi apocaliptice acoperă existența umană: "Ninge grozav pe câmp la abator/ Și sânge cald se scurge pe canal" (Tablou de iarnă); d. Primăvara bacoviană provoacă nevroze: "Dar iar rămâne totul o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și cetăți, gândirea omului și meditează la problemele omenirii. În unele schițe de portret satiric sunt prezentate câteva "figuri": imaginea unui tânăr ce "caută-n oglindă de-și buclează al său păr", sau cea a negustorului care "-mparte lumea de pe scândura tarăbii", iar, prin contrast cu acestea, se conturează imaginea "bătrânului dascăl", savantul, omul de geniu, care încearcă să descopere tainele universului. E un portret fizic și moral memorabil: "Uscățiv așa cum este, gârbovit și de nimic/ Universul fără margini e în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
curată ca floarea de cireș și albă ca o albeață prin care numai din când în când străbate, abia văzut, un fel de rumeneală, iar Veta nici că era frumoasă, cam înaltă, ciolănoasă și deșirată cu bustul, cum se zice, scândură cu fața gâlguie, cam gâlfadă și colțurată, cu umerii obrajilor ieșiti și cu fălcile late, cam mustăcioasă, cu vocea cam groasă un fel de stârpitură de băiat. Pe lângă toate acestea o mai chema și Veta. Femeiești îi erau numai ochii
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ceea ce privește detecția de componente spectrale foarte apropiate. Utilizând același exemplu al fortăreței, se poate ilustra mecanismul zero padding la algoritmul DFT (FFT), prin alungirea imaginii fortăreței pe axa f (Figura 6.2b) și observarea acesteia printr-un gard cu scândurile aflate la aceeași distanțe dar mai numeroase, în comparație cu exemplul anterior (Figura 6.2a). De această dată pot fi observate mai multe detalii și chiar o porțiune a steagului este acum vizibilă (Figura 6.2c). În continuare, atât fortăreața cât și
Amprenta consumatorilor electrici by Andrei Sebastian Ardeleanu, Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/83090_a_84415]
-
până la 100 de stânjeni de lemne. în pădure predomina fagulu și carpinu. Lemnul din aceste păduri era și este folosit la construcții de locuințe pentru oameni și pentru animale pentru furci, nuiele, grinzi, căpriori, tocuri de geamuri și de uși scânduri pentru garduri și pentru anumite dependințe, pentru traversele de cale ferată, iar în unele situații chiar și pentru producerea mangalului necesar fierăriilor de unde și denumirea locului din pădurile Albei - La Măngălărie. Se mai folosea și se mai folosește și pentru
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
drept în ultimul timp tot mai puține . Cine intra într-o casă țărănească cu vreo 40-50 de ani în urmă,vedea că mai tot ce era în casă ca mobilier, era din lemn. Patul alcătuit din două capre și câteva scânduri acoperit cu o saltea din paie de ovăz și apoi cu un lăicer, masa rotundă, joasă, sprijinită pe picioare scurte, scăunașele și ele joase, lavița(laița), blidarul, furca de tors, fusele, leagănul, războiul de țesut și toate celelalte ustensile necesare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cameră și tinda. Familiile care locuiau în asemenea case erau numeroase și aveau 5-6 copii și chiar mai mulți. Acoperișul era înalt din paie de secară sau mai rar din stuf, prispele mari și late, ușa de la intrare era din scânduri cu încuietori din lemn, ferestrele cu ochiuri mici de sticlă prinse direct în lut. în odaia de locuit se găsea vatra de pământ, cuptorul unde se făcea focul și o laiță de scânduri acoperită cu un lăincer. Focul se făcea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și late, ușa de la intrare era din scânduri cu încuietori din lemn, ferestrele cu ochiuri mici de sticlă prinse direct în lut. în odaia de locuit se găsea vatra de pământ, cuptorul unde se făcea focul și o laiță de scânduri acoperită cu un lăincer. Focul se făcea cu paie, ciocani de la strujeni, bețe de răsărită, tezic și ieșea prin cahlă în podul casei sau în tindă, iar în zilele cu moloșag, fumul se lăsa în jos, umplea tinda de fum
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
despre moara de apă de la Calul Alb.. De obicei, la capătul de jos al iezăturii se făceau una sau două mori,apa venind la ele printrun jgheab,numit lăptoc. Când se ridica stăvilarul, apa cădea peste o roată mare din scânduri ce se învârtea și punea în mișcare pietrele de moară care măcinau boabele de porumb sau de grâu. Când se termina de măcinat se punea stăvilarul la loc. Acest lucru explică de ce iazurile se înșirau la rând pe cursul aceleiași
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Ioan Gafencu, s-au adus chitanțiere și membrii din comitetul propus au început să umble prin sat pentru colectarea de fonduri necesare construirii noului local de punct sanitar. Când se colecta o sumă mai mare îndată se cumpărau materiale ca: scânduri, lemne, ciment etc. S-a constituit o echipă de constructori în frunte cu Ursu Gheorghe, om harnic și respectuos, cu demnitate de adevărat român. S-au făcut chirpici, sau adus lemne de la pădure, s-au săpat șanțurile pentru fundație. Punctul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu var și chiar cu humă, în fața casei se îndrepta cu lut și apoi se dădea cu negru. Ornamentarea a început să apară când unii oameni mai înstăriți acopereau casele cu șindrilă și când pe coamele caselor era câte o scândură cu flori și cu păsărele. Ornamente mai simple au apărut mai apoi la cerdac, sus la streașină sau chiar la stâlpi. Considerăm necesar să arătăm câteva lucruri și în legătură cu ornamentarea gardurilor. La început când sărăcia era la ea acasă gardurile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
căldurii. De altfel casele se fac numai din BCA, BCU sau cărămidă. La fântâni în trecut nu exista nici un fel de ornamente. Fântânile, de altfel puține, erau pietruite de maiștrii fântânari de pe la Cristinești. La nivelul solului erau ghizdele (grilaj de scândură). Nu exista capac, iar vrăbiile își făceau cuiburi printre pietre în interiorul fântânii. Adăpatul animalelor se făcea direct la fântână deoarece nu existau treuci. Așa că ne putem da seama de condițiile de igienă la aceste fântâni. Mai recent fântânile se construiesc
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
circularelor în comună a făcut să apară și gardurile din ostrețe, la început mai brute, cioplite din topor apoi trase prin circular, geluite și cu vârfuri tăiate, mai apoi și ornamentate. După aceste garduri a venit rândul celor făcute din scândură geluită cu stâlpi de beton sau de țeavă din fier și coama acoperită cu tablă ornamentate destul de bogat. Mai deosebite apar acum gardurile din piatră brută și din scândură bogat ornamentată. Aceste lucruri sunt posibile și datorită creșterii puterii economice
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și ornamentate. După aceste garduri a venit rândul celor făcute din scândură geluită cu stâlpi de beton sau de țeavă din fier și coama acoperită cu tablă ornamentate destul de bogat. Mai deosebite apar acum gardurile din piatră brută și din scândură bogat ornamentată. Aceste lucruri sunt posibile și datorită creșterii puterii economice a cetățenilor din comuna noastră. Mai mult decât atât, în ultima vreme s-a trecut la garduri din plase de sârmă sudate care nu țin umbră, sunt durabile și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]