3,759 matches
-
spune-le: Hotărîți-vă cum v-am poruncit prin Moise, cetăți de scăpare, 3. unde să poată fugi ucigașul care va omorî pe cineva fără voie, fără să aibă de gînd să-l omoare; ele să vă fie un loc de scăpare împotriva răzbunătorului sîngelui. 4. Ucigașul să fugă într-una din aceste cetăți, să se oprească la intrarea porții cetății, și să spună întîmplarea lui bătrînilor cetății aceleia; ei să-l primească la ei în cetate, și să-i dea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
Chiriat-Arba, sau Hebronul, în muntele lui Iuda, și locul dimprejur: Arba era tatăl lui Anac. 12. Cîmpia cetății și satele ei au fost date în stăpînire lui Caleb, fiul lui Iefune. 13. Au dat deci fiilor preotului Aaron: cetatea de scăpare pentru ucigași, Hebronul și împrejurimile lui Libna și împrejurimile ei, 14. Iatirul și împrejurimile lui, Eștemoa și împrejurimile ei, 15. Holonul și împrejurimile lui, Debirul și împrejurimile lui, 16. Ainul și împrejurimile lui, Iuta și împrejurimile ei, și Bet-Șemeșul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
patru cetăți. 19. Toate cetățile preoților, fiii lui Aaron au fost treisprezece cetăți și împrejurimile lor. 20. Leviții din familiile celorlalți fii ai lui Chehat au avut prin sorț cetăți din seminția lui Efraim. 21. Le-au dat cetatea de scăpare pentru ucigași, Sihemul și împrejurimile lui, în muntele lui Efraim, Ghezerul și împrejurimile lui, 22. Chibțaim și împrejurimile lui, și Bet-Horon și împrejurimile lui, patru cetăți; 23. din seminția lui Dan: Elteche, și împrejurimile ei, Ghibeton și împrejurimile lui, 24
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
și Gat-Rimon și împrejurimile lui, două cetăți. 26. Toate cetățile erau zece, și împrejurimile lor, pentru familiile celorlalți fii ai lui Chehat. 27. Au dat fiilor lui Gherșon, dintre familiile Leviților: din cealaltă jumătate a seminției lui Manase cetatea de scăpare pentru ucigași Golan din Basan și împrejurimile ei, și Beeștra și împrejurimile ei, două cetăți; 28. din seminția lui Isahar: Chișion și împrejurimile lui, Dabrat și împrejurimile lui, 29. Iarmutul și împrejurimile lui și En-Ganim și împrejurimile lui, patru cetăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
și En-Ganim și împrejurimile lui, patru cetăți; 30. din seminția lui Așer: Mișeal și împrejurimile lui, Abdonul și împrejurimile lui, 31. Helcat și împrejurimile lui, și Rehob și împrejurimile lui, patru cetăți; 32. și din seminția lui Neftali: cetatea de scăpare pentru ucigași Chedeș din Galilea și împrejurimile ei, Hamot-Dor și împrejurimile lui, și Cartanul și împrejurimile lui, trei cetăți. 33. Toate cetățile Gherșoniților, după familiile lor, erau treisprezece cetăți și împrejurimile lor. 34. Celorlalți Leviți, care făceau parte din familiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
și Nahalal, și împrejurimile lui, patru cetăți; 36. din seminția lui Ruben: Bețerul și împrejurimile lui, Iahța și împrejurimile ei, 37. Chedemot și împrejurimile lui, și Mefaat și împrejurimile lui, patru cetăți; 38. și din seminția lui Gad: cetatea de scăpare pentru ucigași, Ramot din Galaad și împrejurimile lui, Mahanaim și împrejurimile lui, 39. Hesbonul și împrejurimile lui, și Iaezerul și împrejurimile lui, de toate: patru cetăți. 40. Toate cetățile care au căzut la sorți fiilor lui Merari, după familiile lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
zestre ca la nunți; bijuteriile comorii râdeau în guri de rai, pe munți... Imaginare-n ritm construcții, semănătoare de confuzii deschizând ușa la deducții ce nu au fost decât iluzii!... 2013 Vremuri impure Omul are dreptul să spere la o scăpare din cușcă la tot pasu-ntâlnești hahalere care te provoacă și mușcă. Orice-am face, orice-am spune, ne-nvârtim între sârme ghimpate, așteptăm să s-ntâmple-o minune, dormim pe furiș, mâncăm pe-apucate. Stăm ceasuri la cozi, pentru-o
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
întărit nădejdea în inimi încercate de valurile vieții. Câte ar putea povesti o astfel de icoană !? Câte rugăciuni fierbinți au fost așezate în fața ei, câte lacrimi au udat-o și câte suflete i-au îngenuncheat înainte ca la o ultima scăpare, numai Dumnezeu știe, căci El le-a și primit. A ascultat nenumărate șoapte, a văzut credința arzătoare a închinătorilor și ar putea depăna întâmplări ce le știm, poate, doar din paginile istoriei sau din experiența vieții fiecăruia. E drept că
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
iconostase o rugăciune sau un suspin adânc adus de departe ... Întregul complex monahal din chinovia mai sus amintită are aspectul unei cetăți medievale. Cronicarii spun că aceste ziduri au adăpostit în vremuri de restriște mulțime de oameni ce găseau aici scăpare de iataganul cel rece și greu al cotropitorilor. Multe lacrimi, multe taine ar șopti aceste ziduri pentru inimile aplecate să le asculte. Locul are o frumusețe aparte prezentând în orice anotimp aceeași atracție, atât pentru cei ce iubesc frumosul, cât
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
este moartea. În amintirea fratelui său BENJAMIN HARRISON WOLFE și a scurtei sale vieți mîndre și pline de amărăciune l7 octombrie 1892 - 20 octombrie l9l8 Sus pe culme, jos În vale, adînc În inima dealului, Ben, rece, rece, rece. Fără scăpare E minunat să vezi cu cîtă căldură și cu cît entuziasm te fericesc pentru binefacerile singurătății cei ocrotiți, cei care n-au fost niciodată singuri. Știți cît se poate de bine ce vreau să spun. Am fost singur o mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
o vîrstă fantastică și Înspăimîntătoare a senzațiilor, care n-a cunoscut tinerețea și și-a uitat copilăria și care-ți naște În suflet impresia că te Îneci Într-o mare de groază, o mare de timp orb, omogen, imemorial. Fără scăpare. Dar acum amfitrionul, cu zîmbetul său ușor ironic și amar, și-a mai turnat un pahar de băutură bună și tare, din secară curată, Într-un pahar Înalt și subțire În care mai este puțină gheață, și-a lipit buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
decît să-mi zdrobesc viața și creierii de asfalt, cum făcuse omul acela, sau să Înnebunesc cumplit către o moarte mînioasă printre atîția alți atomi fără nume, fără chip, ai furnicarului uman de pe fața pămîntului. Am văzut-o, Încătușată fără scăpare de viața imensă, complexă și coruptă a orașului - o viață ucigătoare, perversă și sterilă, ce sălășluiește lent În uriașele Încăperi ale nopții strălucind de finețea vătămătoare a mîndriei și urii, acolo unde răsună doar cuvinte frumoase și curtenitoare, iar ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ne iei cu matale! Cum mă, cretinilor, palavragiilor?! Vedea-v-aș pe toți În iad! Cum dracu’ credeți că mai pot să fac ceva În ultima clipă! țipă el, cuprins de furia celui care nu-și găsește astîmpăr și nici scăpare, pășind de colo-colo ca o ființă Înnebunită de spaima exasperării și disperării. Se repede În mijlocul grupului de negri bolnavi și amărîți ca un tăuraș furios. Răcnește la ei, Îi Înjură și-i blestemă trivial, o clipă e gata parcă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
noi, toți cei care am cunoscut tinerețea și foamea pe acest pămînt, toți cei care am așteptat istoviți și nebuni și singuri În noapte, toți cei care nu și-au găsit un țel, un zid, un adăpost, o cale de scăpare! Anii curg mai departe ca apa și Într-o zi vine iarăși primăvara. Oare vom mai ieși vreodată pe porțile răsăritului așa cum am făcut cîndva, Într-o dimineață, și vom mai căuta, așa cum am făcut atunci, tărîmuri noi, promisiunea războiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
o jale de nesuportat, Încă suferind de o sete de nepotolit - oare unde să căutăm? Căci furtuna sălbatică se dezlănțuie deasupra noastră, furia sălbatică se abate asupra noastră, foamea sălbatică se hrănește din trupurile noastre... și sîntem fără adăpost, fără scăpare, fără mîngîiere și veșnic hăituiți, iar mintea noastră e tulburată, inima noastră este pustie și fără grai, și nu putem rosti nici un cuvînt. Gulliver CÎndva, cineva va scrie o carte despre un om care era prea Înalt, care trăia veșnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și-acuma se țin de capul meu și nevestele și copiii și neamurile lor, ca să-i scap“ - zice - „și zău că nu mai știu ce să fac, Will“ - zice. „Mi-am bătut capul În fel și chip să găsesc o scăpare“ - zice - „și, după cîte văd, or să ajungă-n ștreang. Să-ți spun drept“ - zice, dînd din cap, și taică-tu zicea că tare mai era amărît - „dacă stai să te gîndești, e Îngrozitor! Ce să mă fac?!“ - zice. „Au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ce era de văzut, dar, Doamne, În halul În care era nici un regiment Întreg n-ar fi reușit să-l păzească. Sigur că n-a vrut să meargă, dar și-a dat seama că sîntem hotărîți și că n-are scăpare, așa că s-a-ntors În camera lui, cu Luke, iar eu i-am scos hainele și l-am Îmbrăcat. Și m-am apucat să-i strîng cîteva lucruri care mă gîndeam că or să-i trebuiască la spital, niște cămăși de noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
că țipetele și urletele lui se auzeau pînă-n capătul pieței, și l-au dus jos, cică În temniță, dar nu era decît o pivniță veche, cu bălegar pe jos, care fusese odinioară un fel de grajd. Ei, asta a fost scăparea lui Hensley: a spus că a coborît ca să stea de vorbă cu el și să-l lămurească să se potolească, iar povestea lui a fost că McLendon a luat o potcoavă veche, aflată prin preajmă, și, cînd a intrat el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cînd te știu așa, singur și departe: dragul mamei, dragul mamei, vino iar acasă!) Ia ascultă! Cum? Ce-i asta? Cum? Ce spui? (Doamne, Dumnezeule! Un neam de hoinari!) Dragul mamei, dragul mamei... ce-i asta? Iarăși vapoare! CUPRINS FĂRĂ SCĂPARE MOARTEA - SORA CEA MÎNDRĂ CHIPUL RĂZBOIULUI NUMAI MORȚII CUNOSC BROOKLYN-UL ÎNTUNERIC ÎN PĂDURE, NECUPRINS CA TIMPUL PATRU SUFLETE RĂTĂCITE GULLIVER VAGABONZII ÎN AMURG O FATĂ DIN GRUPUL NOSTRU CEI DE APROAPE ȘI CEI DE DEPARTE ÎN PARC CEI DIN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
că ea îi făcuse odată o propunere de intimitate totală cu el, îl făcu să stăpânească momentul acela - așa i se păru - datorită lucrurilor pe care le mai știa. El spuse cu tandrețe: - Draga mea, nu ai nici o posibilitatea de scăpare. De acum înainte, ești doamna mea: viitoarea mea soție, cu toate implicațiile acestui fapt. Ești destinată să trăiești alături de mine tot restul vieții mele. Ochii feței perfecte îl priveau fix. - Presupun, spuse ea, aproape înțepat, că trebuie să existe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
profund o vreme, apoi buzele i se curbară într-un surîs neașteptat. — Ghicești ce-am făcut? — Nu. Ceva destul de neobișnuit. în loc să aștept să crap și să las groapa să mă-nghită, am invocat-o eu. Am cerut o cale de scăpare, iar groapa a venit la mine și eu am intrat în ea extrem de manierat și bărbătește. — Și eu am făcut la fel. O clipă bărbatul păru indignat, apoi îl întrebă pe o voce scăzută: — Cîți sîntem în salon? — Doar noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
bărbatul păru indignat, apoi îl întrebă pe o voce scăzută: — Cîți sîntem în salon? — Doar noi doi. — Bine. Foarte bine. Asta înseamnă că sîntem cazuri de excepție. După cum stau lucrurile, nu sînt prea mulți cei care cer o cale de scăpare. Majoritatea se tem toată viața de ea. Ți-ai pierdut conștiința cînd ai coborît? — Da, după o vreme. — Eu mi-am pierdut-o aproape imediat. Problema e că reveneam iarăși și iarăși în simțiri. Acum îmi doresc să le fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ieșire dintr-o existență insuportabilă. Dar nebunia este ca un cancer sau o bronșită, și nu toată lumea poate să-i facă față, și cînd spunem „Nu mai suport“, dovedim că sîntem capabili să rezistăm. Moartea este singura cale sigură de scăpare, dar ea depinde de corp, și eu îmi respinsesem corpul. Eram condamnat să-mi repet la nesfîrșit trecutul plictisitor, trecutul și iar trecutul și iar trecutul. Eram în iad. Fără ochi încercam să plîng, fără buze încercam să țip, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Își luă avânt și sări cât de sus putu, dar degetele lui întinse în întuneric nu întâlniră decât vidul. De data aceasta își pregăti aterizarea și rămase în picioare, păstrându-și echilibrul. Era sigur că dacă există vreo cale de scăpare, trebuia s-o găsească cât mai repede, în minutele următoare. Cu toate acestea, își impuse să rămână nemișcat ca să realizeze pauza cortico-talamică non-A, ca să gândească. După cum se prezentau lucrurile, până acum totul decursese automat, de la sine. Dacă scoarța copacului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
urmă se opri și continuă: ― Cred că-ncepi să-nțelegi ce problemă ne-au creat aici venusienii. Încă o săptămână ca asta, și dacă vom continua atacul, vom fi pasibili de pedepse foarte grele, având drept o singură soluție de scăpare ― declanșarea unui război la scara universului. Surâsul îi deveni mai dur. ― Este de la sine înțeles că vom continua acest război până când eu personal voi clarifica această situație. Și atunci, amice, va fi rândul tău să intri în scenă. Și astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]