1,875 matches
-
poet sau prozator care crede că „prezentul literar și artistic românesc” trebuie să propună opere ample, sisteme, chiar în ciuda „vremii” și a necazurilor diurne, în ciuda chiar a atracției „spiritelor sudice” și poate ale noastre, ale tuturor spre fragmentar, spontan și sclipitor, spre tot ce poate răspunde iute și ușor întrebărilor curente, cu cei ce rezistă unor mode și presiuni culturale ce vin acum mai puțin din aria franceză - deși și de acolo! Dar mai ales din cea „sudică”, mă refer la
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
acest cuib de alveole care-i chiar Ierusalimul, oraș în care fiecare își ține sarea sub cheie, ca nu cumva să-și piardă savoarea? Atâtea portițe înguste și atât de puține pasarele! Țara Sfântă arată de departe legătura cu chei sclipitoare ale Împărăției, dar odată ajunsă acolo, în colivie, pasărea descoperă de fapt o împărăție a cheilor, care-i un purgatoriu. Fiecare comunitate, fiecare sectă, fiecare facțiune are la cingătoare o ditamai legătură de chei pe care pentru nimic în lume
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
scăpare din această probă cu răspândire universală se află în protecția solară. Atât eroul, cât și salvatorul lui din balade păstrează atributele flăcăului plecat să se lupte cu stihii telurice sau acvatice. Flăcăul blestemat stă sub dominație solară prin armele sclipitoare pe care le poartă (în colinde având și o cruciuliță de argint) și tocmai acestea îl împiedică pe șarpe să-l devoreze. Balada întărește din nou sugestia: „La brâu cu șeapte pistoale/ La ghiozdace gălbeoare,/ Dau raze ca sfântul soare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
țigănci), flăcăul este atras de privirea înșelătoare, de vasilisc a șarpelui. Aflat spre răsărit, el este demascat doar de lumina binecuvântată a soarelui. Antinomia cu astrul diurn este totală, protecția solară prezintă antidotul la agresiunea haosului reprezentat de șarpe. Armele sclipitoare și cruciulița de argint opresc aspirarea totală în amorf: „La brâu cu șeapte pistoale/ La ghiozdace gălbeoare,/ Dau raze ca sfântul soare”. Salvatorul, dublu al eroului, călărește „Un cal galben, dobrogean”, adică din spațiul românesc cel mai scăldat de soare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lui tradiționale și cu inconfundabila pălărie pe cap. Pe camino împreună cu pelerinul budist - înainte de Belorado am parte de o altă surpriză, șocantă. Privind cu atenție înainte, pe drum, observ trei pelerini dintre care unul are partea de jos a picioarelor sclipitoare. în lumina dimineții, parcă ar avea lipite pe pulpele picioarelor niște benzi reflectorizante. Mă apropii, dar mă opresc brusc, șocat. Bărbatul aceasta nu are picioare, ci proteze iar jos, adidași. înalt, puternic, cu un rucsac mare pe umeri, mergea hotarât
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
nepoți și un strănepot, pentru care au reprezentat, întotdeauna, un exemplu viu de comuniune, armonie și dragoste. Întreaga viață a prof. Gh. Gheorghiev se caracterizează printr-o modestie ieșita din comun, demnitate, principialitate și armonie, care pe fondul unei inteligențe sclipitoare - au permis să ajungă un călăuzitor pentru multe destine și deschizător de noi drumuri în cercetarea științifică în științele matematice. În anul 1940, după cedarea Basarabiei, se strămută cu întreaga familie în România. Este mobilizat pe front, iar în 1943
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
în același spital. În aceeași perioadă urmează la Oradea o școală militară de medici ofițeri de rezervă, timp de două luni. După terminare trece la Ministerul Prevederilor Sociale și numit medic la Căminul Spital din Plătărești. Dotat cu o inteligență sclipitoare și simț de organizare, va demonstra calitățile sale medicale în două prilejuri: în 1956 ca asistent la Institutul de Chirurgie reparatorie și Protezare și ca inspector în Ministerul Prevederilor Sociale unde a pus în funcțiune (în întreaga țară) pe lângă principalele
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
asta? Un început de profesionalizare. Ai scris vreodată în "Cartea de onoare" de la Casa Memorială "Ion Creangă" din Humulești? Nu cred! Dacă ai scrie acum, ce ai scrie? M-ai pus la grea încercare. Ar trebui să dau un răspuns sclipitor, nu-i așa? Hai, lasă-mă să ajung până acolo din nou, să scriu ceva, cu umilință, supravegheat îndeaproape de amicul nostru, poetul... Eminescu. Inspirația de acolo nu poate să semene cu inspirația de aici. Partea a II-a (București
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
-o cu idei. * Stabilitatea se obține prin echilibrul dintre gândire și simțire. * De când cu Internetul, prin biblioteci nu mai intră nici șoarecii. * Ca să ai liniște, n-o tulbura pe-a altora. * Unii intră prin magazine doar ca să învețe englezește. * Mințile sclipitoare luminează și noaptea. * Mierea se consumă ușor, dar se obține greu. * Nu mi s-au vindecat nici până azi obrajii de sărutul lui Iuda. * Ca să treci apa, nu te înfrăți cu dracul; construiește un pod. Lucrurile bune se strică ușor
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Emil Alexandrescu" a organizat o conferință despre profesorul dr. Alexandru Dobrescu, reputatul dermatolog. Era o zi cenușie de iarnă ce nu mai pleacă și era duminică, zi care mi se pare cea mai tristă din săptămână. În sala de conferințe, sclipitoare ca un interior olandez, venea din grădina Copou o melancolie întunecată. Când au început să se lege câteva vorbe despre doctorul Dobrescu (Tinel), printr-un miraculos proces suprarealist s-a presimțit deodată o ciudată senzație de lumină; una dintre fețele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și sfârșește trist. O față îi era radioasă, iar o alta întu necată, hâdă. Triști au fost și anii din urmă ai lui Nicolae Velea, bolnav, deprimat, secătuit sufletește, cu tot mai rare tresăriri a ceea ce fuseseră cândva la el sclipitoare inteligență și farmec neasemuit. Ultima întâlnire cu Velea, de care îmi amintesc, am avut-o, cred, în toamna lui 1986. Coborând din autobuz la Casa Scânteii, l-am ajuns din urmă în dreptul statuii lui Vladimir Ilici, pe atunci tronând pe
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
vreme rămasă în urmă, ruptă din existența mea, simt o tainică emoțiune văzând marea prefacere ce a luat țara în acest răstimp. În cincizeci de ani, ce par mulți în viața unui om, dar cari nu sunt decât un fulger sclipitor în viața unui popor, toate s-au schimbat din temelie. Am avut norocul să trăiesc în această epocă de transformare și să văd aceea ce nimeni în viitor n-o să mai vază. Să văd doua țări surori, vasale Turciei, aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
așezat pe somn. Pe somn, vorbă să fie; eu unul știam de mai înainte că n-am să închid ochii. Luna cea în crai nou, care acum se urcase sus pe ceri, se uita ironică la noi; stelele ne priveau sclipitoare, nedumerite, văzând liniștea cetăței tulburată de niște oaspeți nechemați; culmele munților ce ne înconjurau din trei părți se arătau din ce în ce mai posomorâte, mai amenințătoare, parcă vroiau să ne cuprindă în brațe, iar noi, lungiți la pământ, cugetam... știu eu ce mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ritmic al mărei, freamătul mișcării, vuietul vieței acestui furnicar omenesc. Dincolo de oraș, pe al doilea plan, se rădică capricioase dealurile înconjurătoare, acoperite cu vii și livezi, presurate cu monastiri vechi: Galata, Cetățuia, Hlincea, Măgura, care răsar din bogăția frunzișului, albe, sclipitoare, marture vii ale unor timpuri asfințite. Apoi mai departe, tocmai la orizon, se profilează un șir de alte dealuri mult mai mari, aproape cât niște munți, peste care se întinde, cât cuprinzi cu ochii, un codru imens secular, locaș de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
la replică, într-un alt ziar local, în care îi sugeram numitului schimbarea grabnică a locului de muncă. Se putea împlini profesional ca vidanjor, spălător de parbrize, crescător de struți. Ar putea fi un hingher competent, un prelucrător prin așchiere sclipitor. În plus, observasem că își redacta articolele pe un ton pârâcios, de notă informativă. Se știe de la Flaubert că scriitorul e un turnător, însă reciproca, în cazul lui cel puțin, nu se aplică. Deoarece pun pariu că avusese treabă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
explicație pragmatică, nu ideologică, așa cum încerca el să convingă. Stăm zilnic aici. Silă. Senzația că mă risipesc în conversații. Că vorbesc chestii care mă epuizează. Uneori sunt ciufut pentru a mă menaja. Pentru a putea scrie. Faptul că faci pe sclipitorul pe la mese te consumă. Te costă. Spui o poveste și, cu ocazia asta, lași baltă și o parte din tine. Orice discurs e o renunțare. Io povestesc mult și cineva spunea că sunt ca personajul lui Ilf și Petrov care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
am văzut, pe patul lor de moarte, trăgându-și sufletul din pieptul lor de ceară, mane vrat dibaci printr-un resort Întors cu cheia; și că am participat, În carne și oase, la nunți Împărătești cu personaje verosimile, În uniforme sclipitoare și În rochii grele de catifea și de brocart, brodate pe poale cu vulturi bicefali În fir de aur; iar În „cabine tul secret“, numai pentru domni și doamne, și În care mă strecu ram pe furiș, m-am inițiat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Mihai Rotaru; pacea și lumina din ochii părintelui Anton Demeter, deși temnița l-a marcat profund lăsându-l, datorită unei lovitori în coloană, toată viața paralizat și în cărucior; glasul îngeresc al părintelui Gheorghe Dumitraș, supranumit „privighetoarea închisorilor”; vioiciunea, inteligența sclipitoare și glumele părintelui Petru Albert; veselia de copil a părintelui Petru Mârț, dându-și sufletul în confesional; lacrimile de îndrăgostit față de Maica Domnului ale părintelui Gheorghe Patrașcu atunci când vorbea la predică despre frumusețea și iubirea ei; nelipsitul rozariu, părul ca
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
multă deferență. M-a privit uimită și mi-a răspuns la salut. Ne-am zâmbit și am trecut mai departe, fiecare pe drumul său... și tot în cursul inferior al liceului l-am avut pe profesorul de istorie Ion Totoiu: sclipitor de isteț, povestitor neîntrecut, având o jovialitate, un farmec și totodată o duritate pe măsura oamenilor Renașterii - cred eu, se ilustrase, pe lângă altele, în perioada războiului prin traducerea și lansarea pe piața bucureșteană a cărților de paradoxală și totodată sclipitoare
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
sclipitor de isteț, povestitor neîntrecut, având o jovialitate, un farmec și totodată o duritate pe măsura oamenilor Renașterii - cred eu, se ilustrase, pe lângă altele, în perioada războiului prin traducerea și lansarea pe piața bucureșteană a cărților de paradoxală și totodată sclipitoare popularizare istorică ale lui Hendrick van Loon... Această deosebită simpatie a mea față de profesorul Totoiu trebuie să fi fost reciprocă. Odată, înaintea intrării sale în clasă, făcusem nu știu ce pocinog și, conform cu dispoziția sa, fusesem notat pe lista neagră de monitor
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
vântului o pasăre cânta sus peste râu înfiptă sta o aluniță-n cer din stâlp se clătina o sârmă semănând cu cusătura de la pantalon pre pietre călcând el umplea nădrag și veston pe-alese cu pietricele mai mari ca grindina sclipitoare și grele de parcă Heinrich n-ar fi fost nicicând făr’ de altă rațiune decât apa înaltă gata să se reverse adâncă numa’ bună să te-neci în ea uite cuibul și-l are pasărea-n frasin și prins de moacă
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
chinuită! Biata de ea! Vă dați seama de câtă umilință a fost în stare o femeie care vorbea la perfecție șase limbi, care putea comunica direct și integral cu reprezentanții a șase națiuni din Europa? O femeie cu o inteligență sclipitoare, cu o ureche muzicală absolută și o voce îngerească, de o sensibilitate ieșită din comun era jignită, umilită și batjocorită fiind considerată alături de noi, copiii ei, drept "dușmani ai poporului". Ce fel de dușmani eram noi? De ce? Noi nu făceam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ăsta zăpăcit ți-a stricat puțin toaleta dichisită, realizată cu o artă desăvârșită de inegalabilul maestro Tiron? Da, da, da. Ai dreptate. Așa e. Dar nu fi tristă, drăguțo, că la vară, după seceriș, vom apela din nou la talentul sclipitor al meșterului Tiron să-ți tragă o pieptănătură, așa, ca la Paris (dac-ai auzit cumva de el), încât, văzându-te, suratelor tale să li se ridice părul țuțurug de invidie, lovite instantaneu de icter negru. Se uita la mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
așa cum făceau cu mai mulți ani în urmă. Acum,... Acum, cele aproape opt decenii adunate în vistieria vârstei au lăsat urme adânci în întreaga sa ființă. Cutele numeroase ce-i brăzdează obrazul, stingerea luminii din ochii săi altădată expresivi și sclipitori, curbarea tot mai accentuată a spatelui, proeminența pomeților și a oaselor mâinilor i-au scofâlcit înfățișarea. Bucurii? Din ce în ce mai puține și mai palide. Inima-i îmbătrânită și obosită își întețește bătăile atunci când vine câte o scrisoare din îndepărtatele așezări ale globului
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
apă, să ne fie vârâte pe gât reclame, cât mai multe reclame (cu cât mai multe, cu atât mai bine pentru televiziune). Iar reclamele ne conving să cumpărăm produse, de data aceasta din lumea reală. Vedetele sunt, deci, niște ambalaje sclipitoare pentru detergenți, beri, sucuri, cafele, aparate electrocasnice, tampoane, ciocolate, șampoane, iaurturi sau pamperși. Un amic care a fost la specializare în redacția unei celebre reviste pariziene îmi povestea cum sunt realizate mâncărurile ale căror poze sunt date în revistă, alături de
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]