58,131 matches
-
au venit și nu vin scrisorile? E firesc că într-o existența să-i spunem publică, în orice caz cedata semenilor, aceștia să se manifeste. De la Mircea Eliade sau Cioran pînă la ultimul veleitar, contemporanii noștri au fost darnici cu scrisul. Corespondență este singurul element de arhivă din casa noastră oarecum clasat în repertorii. Mai tîrziu, daca prezintă vreun interes, va putea fi publicată sau măcar consultată. D.J.: Un alt prilej de frustrare pentru cititor este extraordinară... densitate a acestui jurnal
Interviu cu Monica Lovinescu by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/17573_a_18898]
-
obsesie, toate aceste poeme reprezintă o "ruptură" care provoacă durere și o căutare fără sfîrșit. Prăbușire în sine și proiecție ideală, acestea ar fi cele două capete între care se petrec poemele lui S.F. Sergiu Filip este un aristocrat (al scrisului) nu numai pentru că oboseală textelor lui este plină de noblețe cît pentru faptul că, proiectîndu-se în ideal, rămîne indiferent la concretul atît de repudiat. Relația cu persoana iubită este singurul "concret" acceptat, dar, cu atît de multă patimă și melancolie
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
în afară. Dorința de a scrie și de a se proiecta în ideal șunt la fel de puternice pe cît este de puternică disponibilitatea autorului pentru histrionism. O singură dată a considerat Sergiu Filip că este bine să fie un histrion în scris ("Povestea poetului și a părului de porc"), într-un poem fluviu, cu personaje, ca într-o tragedie antică, pe dos. În general, histrionismul este păstrat cu multă grijă pentru viața de toate zilele, iar textele șunt despărțite de această viață
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
histrion în viață, si utopic-crîncen în text, autorul este copleșit de forțe multiple și de neputința de a alege. Tot ceea ce este apropiat îl atrage și tot ceea ce este îndepărtat îl obosește și-l îndepărtează. Dar îndepărtarea devine u-topie în scris și imediatul devine repudiat (în afara amorului) tot în scris. Poemele șunt consecință acestui fel scindat de a fi pretutindeni și tot timpul. Niciodată și tot timpul aici și acum și acolo și dincolo. Histrion și bolnav, vindecat și sănătos, S.F.
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
a fi pretutindeni și tot timpul. Niciodată și tot timpul aici și acum și acolo și dincolo. Histrion și bolnav, vindecat și sănătos, S.F. își regizează poemele și își etalează textele. Poemele regizate șunt un fel de teatru textual. Între scris și viața, între viață și moarte. Cînd mincinos și plin de o melancolie sfîșietoare, cînd cuprins de un gol imens ce-i împinge viață și scrisul, pîna dincolo. Teatru și poezie, text și pretext, deopotrivă. S.F. este, de fapt, un
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
poemele și își etalează textele. Poemele regizate șunt un fel de teatru textual. Între scris și viața, între viață și moarte. Cînd mincinos și plin de o melancolie sfîșietoare, cînd cuprins de un gol imens ce-i împinge viață și scrisul, pîna dincolo. Teatru și poezie, text și pretext, deopotrivă. S.F. este, de fapt, un manierist, dar tragic, în sensul pe care-l descria Hocke. Un manierist cu mască tragică purtată în interior, aruncată în abis (abisul propriu). Cînd scrie că
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
al Dunării. Că și în poezia să, în recentul român se configurează o perspectivă planetară asupra existenței, perspectiva susținută de un întins registru stilistic. Demonstrație de virtuozitate stilistica Mihail Gălătanu poate scrie bine în orice stil. Atât de bine, încât scrisul sau capătă adeseori o tentă parodica. Și totuși acest virtuoz al stilurilor, acest autor proteic care folosește dicționarul limbii române că Paganini vioară rămâne mereu el însuși. În jocul sau de-a literatura există ceva greu și definitiv. Dantelăriile stilistice
O POVESTE PENTRU MATURI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17567_a_18892]
-
exact portret făcut din tuse scurte (și numerotate) protagonistului de către Mircea Horia Simionescu, sub titlul Lucrurile care ne leagă. Iată cîteva: "Sistematică aproape didactica nu-i secătuiește verva, gustul sau schemă povestirii orale, din care, încă o dată rafinat, se-alege scrisul.( 24) Baroc că preclasicii, folosind glumă în cheia lor, niciodată vulgar.(25) Sofist, da. (26) Fără nici cea mai subțire înclinație pentru morbid, extravaganțe, plăsmuiri destructurate, aleatoriu, calambur, happening.(27) Solar. (28) Soliditatea morală, sensibilitatea trăirilor pana la detaliu, nepriceperea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17578_a_18903]
-
el nu s-a manifestat că romancier? Poate să fi fost vorba și de așa ceva, în oarecare măsură și numai pentru un timp. Și alți scriitori, de altfel, în primii ani post-decembristi, s-au simțit descumpăniți de evenimente, smulși de la scrisul lor literar pe care l-au înlocuit, unii dintre ei, cu o febricitanta, cu o debordanta angajare în publicistica. La Buzura cred că este de văzut totuși și altceva decât numai efectul șocului schimbării de orizont, al contactului nepregătit cu
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
care l-au înlocuit, unii dintre ei, cu o febricitanta, cu o debordanta angajare în publicistica. La Buzura cred că este de văzut totuși și altceva decât numai efectul șocului schimbării de orizont, al contactului nepregătit cu o lume a scrisului în care nu a mai funcționat cenzură. Prozator realist interesat de procese și nu doar de surprinderea unor instantanee, urmăritor, în toate cărțile lui, al relației cu timpul istoric și al felului în care mecanismele istoriei îl manevrează pe omul
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
că tot ce ținea de domeniul artei nu era socotit o activitate propriu-zisă și cu atît mai puțin o profesie, ci o chemare, o petrecere a timpului liber, așa cum ar fi jocul de table, canasta sau țintarul. Care va să zică, nu profesioniștii scrisului, ai scenei sau ai culorii aveau vreo legătură cu energiile creatoare ale poporului, ci poporul însuși rezolva această problemă după ce ieșea din schimb, din șut sau din crîșma. În pauza dintre mese ori în așteptarea tacîmurilor de pește, pe la cozile
Un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17591_a_18916]
-
cer mai putine însușiri decît unui romancier, autor de ficțiuni, pe care trebuie să-l egaleze deopotrivă cu fantezie (!) și spirit de observație. Același Durrell (într-o notă la "Balthazar") explică pregnant ce anume se întîmplă, după opinia sa, cu scrisul contemporan: "Literatura modernă nu ne ofera nici un fel de etaloane, de unități de măsură, așa că m-am adresat științei și încerc să duc la bun sfîrșit un român în patru straturi, a cărui formă se bazează pe teoria relativității. Trei
Fictiune si realitate by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17600_a_18925]
-
e încîntat de portretul lui Camil Petrescu, probabil, pentru că amîndoi nu-l prea agreau. A găsit greu editor pentru al doilea volum din Memorii (falimentul editorului sau Benvenisti s-a petrecut încă în ianuarie 1930, trebuind să apeleze tocmai la "Scrisul Românesc" din Craiova). Pe Camil Petrescu, Lovinescu nu-l agreă, ca om și scriitor, deloc. Că la 18 februarie 1930 notă despre scriitor: "Agresiv, amenințător cu represalii. Extrem de displăcut și încrezut. Își recapitulează serviciile. Cum de nu-l dau afară
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
o mărturisesc cu atîta dezinvoltura. Dar nu oare sinceritatea e tot ce-a mai rămas bun în mine? Fără această sinceritate, ce valoare umană aș mai înfățișa eu lîngă tine, eu pentru tine?". Într-atît predomina existențialul ațițat prim emoție, încît scrisul pare a se clasa în afara literaturii: "Există în scrisorile mele măcar un singur rînd de literatură? Totul e altceva, Georgetta, atît de nou și de bun și de afară de profesiunea mea de jongleur al etichetelor!". Sau: "Știi? Nu fac literatura
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
Unde-i "societatea" de la Cumpătu? Ce densitate aveau "seriile" acelea, cu figurile lor fabuloase, cu prînzurile (pe bonuri) ca niște popote ale unei armate zurlii, cu serile (discret-subversive) ca niște șui spectacole, atunci inventate! Era o solidaritate subterană, figurile scenei, scrisului, pictorii, sculptorii se regaseau aici anual, într-un fel de legămînt al firavei rezistente. Sala de mese, înțesata, cu rezervări notorii, se oferea că trapeza insolita a vorbelor în doi peri și a privirilor... codate. Mică terasă de-afară era
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
patul/ și a adormit pe mâna mea.// ămi aminteam/ Cum mai semăna soarele/ Cu părul meu:/ Parcă se revărsau peste umerii mei/ Ape adânci, nisipoase.// Culcat leneș pe o parte,/ Soarele adormise peste/ Mâna mea/ Cu vene subțiri." (Erupții solare) Scrisul că jucărie Această a fost vestea bună. Vestea mai puțin bună este că în volumele Adinei Huiban există și poeme compuse neglijent. Că un fiu de bani gata care aruncă bancnote în dreapta și în stânga, poeta își cheltuiește uneori talentul improvizând
Debut remarcabil la 16 ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947]
-
felul clericului Paulin Lecca a covîrșitor este numărul inginerilor, între aceștia a s-au trezit, în condițiile libertății cuvîntului tipărit, dobîndite după 1989, că au ceva de spus contemporanilor. De acord; însă e inadmisibilă nu atît desconsiderarea acelei științe a scrisului, dobîndite prin studii filologice (atîta lucru intuiseră pînă și adepții proletcultismului, înființînd acea contestabila "Școală de literatură"!), cît sfidarea normelor de scriere în limba standard! De aceea, înainte de întreprinderea anevoiosului drum către public, veleitarii ar trebui măcar să aprofundeze cunoștințele elementare
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
a născut în cantonul Jura, la Porrentruy, oraș medieval, în anul 1927. S-a stabilit la Berna, după obținerea bacalaureatului, datorită căsătoriei cu Dr. Wirz, despre care scriitoarea afirma că, de fapt, era însurat cu profesia lui. S-a dedicat scrisului destul de târziu, abia după zborul celor patru fete din căminul părintesc. Scriitoarea nu și-a trădat rădăcinile și s-a declarat constant jurasiană „pursânge”, legată de locul de baștină, leagănul copilăriei și al adolescenței sale, de familie și de limbă
Françoise Choquard - Magazinul by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/2477_a_3802]
-
fi mai mare. Acum nu se vede că-i un băiat deștept. N-a fost la grădiniță și nici în clasa întâi. L-au pus direct în clasa a doua, alături de alt băiat, și el un supradotat. Amândoi au un scris urât. Oricum îmi place mult clientul meu. Totdeauna înțelegător, niciodată mirat, niciodată prost dispus. El spune adesea: „A, bine!” Așa știu că-i mulțumit de marfa mea, de prețurile mele. Banii noștri sunt mereu la fel: apăsări ușoare ale clientului
Françoise Choquard - Magazinul by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/2477_a_3802]
-
de învelișul luminii dar mâinile-mi decupez în gând altă zi. împărat? Niciodată. Categorică sunt amorțite și gura uscată. Aș condamnare. vrea să fie lumină. Acoperă-mi * * * Prea târziu. Trist, e adevărat, ochii cu mâna ta Geana, apoi Colile de scris seamănă dar tot e ceva. De ce niciodată și desparte-i într-o parte și alta. acum cu hârtie de ambalaj de nu cândva? Prea devreme e Pentru mai înainte, așa cum atâtea purtări inutile în sacoșă, păcat, prea târziu e ridicol
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
ludicitatea lui Genette e o minunată contrapondere la ultimitatea care se întrezărește. Întregul volum ne arată, de altfel, acest echilibru funambulesc între melancolie și ironie, între grav și ludic, între elegie și sarcasm, dar, mai ales, apetitul de reflecție, de scris și de joc al lui Genette (Gérard, Fréderic, Tristam) care contrazice atît de revigorant titlul de Epilog. Sperăm și dorim să ii urmeze vreun Appendix, vreo Addenda sau vreun Post-Scriptum, dar, cum bine spune autorul în ultima frază a cărții
Gérard Genette și jocul de-a epilogul by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2492_a_3817]
-
Cosmin Ciotloș Simt nevoia să nuanțez (detaliind în scris) câteva din lucrurile pe care le-am spus la lansarea acestui roman cu adevărat remarcabil. Spuneam, de pildă, acolo, că Gabriel Chifu operează, ca romancier, cu straturile subiacente ale imaginarului colectiv (ajungând, pe cale de consecință, inclusiv la un sistem de
Întoarcerea acasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2497_a_3822]
-
lei. Adresa e semnată de administratorul financiar. Însă, într-o altă adresă adresată Consiliului Județean Neamț, de data aceasta directorul centrului spune că unitatea nu are nici un contract cu firma fiicei șefului CJ Neamț. Singura unitate care recunoaște oficial, în scris, că a avut contracte cu firma fiicei șefului CJ Neamț este Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă din comuna Ștefan cel Mare. Într-o adresă semnată și de directorul centrului și de contabilul-șef, unitatea recunoaște că a încheiat contractul 694
Cum împarte Vasile Pruteanu, omul lui Pinalti, peste 200 de milioane de euro. Afaceri care au colorat în portocaliu județul Neamț () [Corola-journal/Journalistic/25017_a_26342]
-
un moment de suferință a spiritului național, în urma Diktatului de la Viena, cartea a beneficiat de o receptare favorabilă din partea criticii, Octav Șuluțiu subliniind nu numai erudiția și rigoarea istorică și filologică a autorului (deloc suprinzătoare), ci și calitățile literare ale scrisului său. Radu Brateș a înțeles întrun mod original ideea de istorie culturală a „micii Rome”. Nu ca un set de monografii dedicate principalelor figuri istorice - deși firul istoriei este, firește, urmat cu fidelitate -, ci ca un soi de, aș spune
Spiritul Blajului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2503_a_3828]
-
limbi cea pe care o scriu și cea pe care o vorbesc/ trag cînd de una cînd de alta precum de un elastic dar ele/ îmi întorc spatele căutîndu-și un bilingv mai elevat (...) e greu pentru cine trăiește în aventura scrisului/ să fie confortabil să fie duhovnic să fie pe plac/ limbajul e mai mult decît un legămînt cu diavolul” (Exercițiu de exorcizare I). Nimic serios se pare că n-ar putea schimba încrederea bardului în energia organică de care dispune
Poezia existenței by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2506_a_3831]