34,802 matches
-
ascundeam rușinea pentru hainele ei rupte, dar nu arătam că mi-e rușine pentru bătrânețea ei hidoasă. Pentru că știa toate acestea, când se întâmpla să ne întâlnim pe stradă, avea un zâmbet bun și iertător și privea în altă parte, scutindu-mă de obligația de a o saluta sau de a mă apropia de ea. În zilele când aveam bani, ieșeam totdeauna seara, atunci când se aprindeau felinarele, când se închideau magazinele și când tramvaiele erau mai puțin aglomerate. Îmbrăcat în pantalonii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
femeile după care umblam și pe care le culegeam de pe stradă, cu toate că a merge cu o prostituată nu m-ar fi costat atât de mult, cu toate că pericolul îmbolnăvirii era la fel de mare și că, în sfârșit, dacă luam o prostituată eram scutit de a umbla mai multe ceasuri în căutarea unei femei și de a primi nenumărate refuzuri, cu toate acestea, eu nu mergeam niciodată la bordel. Nu mergeam la prostituate pentru că eu nu de tocmeală bănească aveam nevoie, cât de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
primăvară. Am avut noroc: printre cei optsprezece absolvenți, numai unul purta prenumele Vadim. Astfel, am aflat și numele, iar portarul mi-a dat și adresa lui. — Bravo! exclamă plin de admirație Iag, clătinând din cap. Dar, vrând parcă să-l scutească de orice laude, Sonia își duse mâna cu ceas la ureche, ascultă tictacul lui și, apoi, privi cadranul. Profitând de faptul că era ocupată, Iag îmi semnaliză din ochi disperat: „Plec, chipurile, imediat“. Când a plecat Iag, deja se lăsase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
fiind să nu blocheze accesul. Era hotărât ca mai apoi să încerce să-l spele, dar asta era o treabă mai complicată de care nu voia să se apuce imediat. Spera să descopere un filon, iar asta l-ar fi scutit de efortul necesar acestei activități. Iuliu Crișan lucrase ca miner din totdeauna. Nu fusese angajat nicăieri în altă parte decât în mină și sperase să iasă la pensie de la exploatarea de aur din Baia de Sus. Numai că lucrurile nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și nu era nimic mai important decât ceea ce făceau ei acolo. Se întoarse spre Calistrat privindu-l întrebător. No, dacă facem așa de fiecare dată, nu știu unde vom ajunge, îi spuse Calistrat Ilenei, fără chef, trebuie să accepte de bună voie. Scutește-mă de sfaturi! Situația este cu totul neobișnuită, așa că apelăm la metode mai puțin ortodoxe. Băiete, începu bătrânul, iartă-mă, măi ficior, lucrurile aici nu sunt deloc simple. Vrei să-ți spun cum de am cunoștință de faptul că oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Filipeni. Ungureanu (toți bejenarii ardeleni erau numiți ungureni), ar putea fi răze din satul apropiat Ungureni, existent și astăzi, care și-a găsit loc, prin căsătorie sau prin cumpărare, în moșia răzășească Filipeni. în recensământul din 1774, între cei 7 scutiți de bir este înscris Ion Hălmaciu, vornic în Filipeni, iar o anafora din 1803 vorbește de popa Andrei care slujea la biserica ridicată de boierii Rosetti, biserică mutată apoi în satul Lunca, la 1840, însă locuitorii nu mai păstrează nicio
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Inițial, locuitorii așezați în Slobozia - Filipeni au fost „scutelnici” ai bănesei Maria Dumistrăchioaia (Maria Rosetti), după cum se face precizarea în recensământul zis rusesc, din 1772-1773 și 1774. Categoria „scutelnicilor”, a „poslușnicilor” (făceau slujbă pe moșia și la curtea boierească, fiind scutiți de orice dare către stat) au luat amploare în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, diminuând veniturile visteriei statului. Categoria socială a scutelnicilor și poslușnicilor a fost desființată prin decret după adoptarea Regulamentelor Organice; 40.000 de familii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Aici ar intra slujitorii de la curtea boierească, care nu făceau „boieresc”, nici bir nu dădeau. Nu știm cu siguranță unde au fost curțile sau curtea boierească veche, nici unde a fost biserica din Slobozia - Filipeni unde slujeau cei 12 duhovnici, scutiți de bir și dări. Un alt fiu al lui Ioniță (Ion) Ruset, a fost Ștefan (1740 - înainte de iulie 1806). Acesta a fost căsătorit cu Maria Krupenski, cu care a avut următorii copii: Iordache, Raluca, Ștefan Constantin, Grigore, Catrina, Safta și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a luat naștere Slobozia Filipeni pe moșia Rosetti, ai cărei locuitori „slobozi” au muncit moșia boierească până la dispariția boierilor din peisajul social. Începând cu secolul al XVIII-lea, documentele vorbescă despre o categorie aparte de săteni, numiți poslușnici, care erau scutiți de birul către stat și îndatoririle către domnie, pentru care lucrau și slujeau mănăstirile, la pază, la vii, la mori. Erau datori mănăstirii cu zile de clacă al căror număr pe an era fixat de stareț. Poslușnicii par a fi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
luptat bejenarii bucovineni care au format satul Lunca. Satele vechi răzășești, Filipeni și Fruntești, procedaseră la fel, dar cu câteva sute de ani mai înainte; dar și satele din jur, Mărăști, Oțelești, Oncești, Poeni, Ungureni, Zlătari, Viforeni, n-au fost scutite de efortul îndelungat de a-și fi obținut terenurile prin lupta cu pădurea. Probabilitatea ca această muncă să fi fost făcută de o comunitate de rude, descendentă a unui strămoș comun, este foarte mare, dacă avem în vedere că lupta
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
slugilor, argaților, țăranilor dependenți, pe cât vreme, pe moșia boierească se folosea munca țăranilor dependenți, vecini, deveniți clăcași, care aveau în folosință suprafețe de teren primite de la proprietar, a slugilor boierești - oameni de curte - și a robilor țigani. Gospodăria boierească era scutită de unele dări față de domnie, pe cât vreme gospodăria țărănească plătea o largă categorie de dări, ducând, în unele cazuri, la pierderea statutului social. Unealta principală pentru munca în agricultură era plugul din lemn cu cuțit de fier. Se folosea atât
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
absorbea întreaga producție de cereale, încât a fost nevoie de intervenția domniei și a Porții Otomane. Fabricarea alcoolului era cunoscută românilor din Moldova cu mult timp înainte de a se fi adusă procedeul alcoolului din Galiția (horilca). Pe la 1670, Duca Vodă scutește de camătă o velniță a mănăstirii Trei Ierarhi din Iași și dă drept călugărilor să instaleze și alte căldări de fiert borhotul. O velniță au avut și boierii Rosetti din Filipeni, iar rachiul obținut era vândut țăranilor din comună, în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înmormântării, la marile sărbători, când se mergea la fiecare casă (Nașterea Domnului, Botezul Domnului, la Paști), când primea pâine, fructe, un caier de in sau cânepă (tort). Așa cum îi găsim în recensământul rusescă din 1774, popii nu plăteau bir, fiind scutiți alături de nevolnici, femei vădane, dar și de vornicul satului și de alții, scutiți, mazili (dovedit cu acte că era descendent din boieri). Fiii popilor erau impuși la bir în rând cu „ruptașii”, cei care negociau cu visteria țării suma datorată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
învățătorilor. Proprietarii moșiei Filipeni - boierii din familia Rosetti - nu s-au gândit la copiii clăcașilor, să le facă coală, să arunce o lumină într-un hău de întuneric. Maria Dumistrăchioaia (Rosetti), după cum se arată în recensământul din 1774, avea ca scutiți de dări 12 duhovnici, dar pe nici unul nu l-a pusă să-i învețe buchiile pe copiii țăranilor. Postelnicul Grigore Rosetti, care a trăit până în 1859, a avut pentru copiii săi, ca dascăl, pe tatăl marelui istorică A. D. Xenopol, dar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fi specificat și numărul birnicilor, situație explicabilă dacă locuitorii cătunului erau robi. Despre satul răzășescă Fruntești, recensământul numit Catagrafia Moldovei, conține elemente de noutate care vin să întregească profilul social al locuitorilor. Se spune că satul Fruntești „ce au fost scutiți dumnealui spătarului Conachi”, afirmație din care putem deduce că în secolul al XVIII-lea începuse asaltul marilor boieri asupra satelor răzășești. Numărul scutiților (rufeturi, cum li se spunea) este de 12, mai mare ca în Slobozia. Erau scutiți, prin efectul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au fost scutiți dumnealui spătarului Conachi”, afirmație din care putem deduce că în secolul al XVIII-lea începuse asaltul marilor boieri asupra satelor răzășești. Numărul scutiților (rufeturi, cum li se spunea) este de 12, mai mare ca în Slobozia. Erau scutiți, prin efectul unui drept străvechi, preoții, diaconii, vornicii, vătămanii, alături de toți cei săraci, nevolnici și cei care nu erau considerați capi de familie. Toată suma caselor este 32, din care 12 sunt scutiți: 1. Constantin Vătămanu, mazil 2. Popa Ioniță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
inițiativa înregistrării oamenilor aduși de peste hotare, numiți liuzi (oameni), folosiți de boieri pentru un timp oarecare ca scutelnici, când nu aveau nicio obligație față de vistierie. Acest document poartă numele de „Condica liuzilor”, întocmit în 1803 și cuprinde și slugile boierești, scutite de bir. Poate părea surprinzătoare afirmația din „Condica liuzilor” în legătură cu apartenența satului răzășescă Fruntești ca sat dependent de banul Ștefan Rosetti, dar, în acest caz, se au în vedere doar „liuzii” așezați cu învoială în satul răzășesc, fiind cunoscute cazurile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să plătească birul, un sfert nou de 3 luni = 80 lei, toată suma birului fiind de 320 lei. Pentru comparație, satul Mărăștii răzășești este înregistrat cu 38 liuzi, banii unui sfert 125 lei și peste tot 500 lei, liuzii fiind scutiți de bir. „Condica liuzilor” din 1803 face abstracție de alți oameni veniți și așezați pe moșia Filipeni. Există, pe valea Dunavățului, între Fruntești și Mărăști, așezarea bejenarilor bucovineni, viitorul sat Lunca, întemeiată de primele 20 de familii în 1785. Între
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
atât îngăduința pentru abaterea de la norma încetățenită, cât împăcare cu ce-a dat Dumnezeu, noua viață, ca toate celelalte, sunt date de Divinitate și acceptate ca atare. Femeia însărcinată, „rămasă grea”, „groasă”, era protejată de soț și de familie, fiind scutită de muncile grele, nu de cele casnice, obișnuite, nu ieșea la câmp, nu lucra alături de soț pe moșia boierească, legea pământului, apoi legea scrisă, interzicând „șerbirea femeii”. Femeia năștea acasă, asistată de către moașa satului, o femeie mai în vârstă, care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la judecată și la spânăzurătoare.” în caz de omor (nu avem relatări despre astfel de cazuri în Filipeni și Fruntești), cel care comisese asemenea faptă putea să-și răscumpere vina față de familie, plătind cu averea, dar împăcarea între părți nu scutea făptașul de judecata și de pedeapsa domnească, decât în cazuri de excepție. ranii dependenți de pe moșiile mănăstirești și boierești erau judecați de stăpânăii lor, egumenii mănăstirilor și boierii, prin slugile boierești. În mod frecvent se aplica bătaia, punerea în butuci
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vătăman și Constantin Vatamanu, mazil, pe care-l găsim în documente îndeplinind diverse slujbe administrative. „Dajdia mazililor” (birul, banii pentru plata tributului către înalta Poartă, era mai ușoară decât a răzeșilor și a țăranilor, în cazul în care nu erau scutiți pentru slujbele îndeplinite. și pentru bejenarii bucovineni stabiliți pe moșia boierilor Rosetti exista un vornică în persoana lui Furcaru, feciorul popei Andrei din Udești - Suceava. Fruntașii satului Fruntești care i-au găzduit pe bejenari în iarna anului 1784-1785, Ciuchi, Corniță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe idioții ca mine, la fel. — Auziți, tăietura aia arată rău de tot. Ați fost altoit cum nu se poate mai bine, nu-i așa? Am dus degetele la gură. Încă sîngera. — Problemă de fuste? Întrebă el. Puteați să vă scutiți singur de așa ceva. Femeile din țara asta, v-o spun eu, care am văzut multe la viața mea, sînt niște habotnice și niște frigide. Așa cum auziți. Îmi aduc aminte de o mulătriță pe care am lăsat-o În Cuba. Ascultați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
mă Îmbrățișă În tăcere. Aveam zece ani. Din acea zi, Tomás Aguilar a devenit cel mai bun prieten al meu, iar eu, singurul prieten al lui. În ciuda Înfățișării războinice, Tomás avea un suflet pașnic și bonom, Însă aspectul lui Îl scutea de orice confruntare. GÎngăvea destul de mult, mai ales atunci cînd vorbea cu oricine altcineva În afară de maică-sa, de soră-sa și de mine, adică aproape niciodată. Îl fascinau invențiile extravagante și mașinăriile, iar În curînd am descoperit că făcea autopsii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
murit decît să recunosc, Însă În adîncul ființei mele Îmi era frică de ea. 13 La Începutul acelui an, Tomás și Fermín Romero de Torres hotărîră să-și unească iscusința Într-un nou proiect care, după ei, avea să ne scutească de serviciul militar pe prietenul meu și pe mine. Fermín, mai cu seamă, nu Împărtășea entuziasmul domnului Aguilar În privința experienței de cazarmă. — Serviciul militar e bun doar ca să descoperi procentajul de mîrlani care cotizează la recensămînt, opina el. Iar pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
cei sănătoși, în viața lor de toate zilele; ei vor permite participarea simultană la mai multe reuniuni virtuale și reproducerea - cel puțin din punct de vedere virtual - a unei perosane dispărute sau închipuite. Automobilul ce va rula singur îl va scuti pe utilizator de neplăcerile condusului, cel puțin pe autostrăzi. Avioanele hipersonice vor permite surtarea timpului de zbor la mai puțin de patru ore între Tokyo sau Los Angeles și orice punct al Pacificului; vapoarele vor aduce la mai puțin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]