2,779 matches
-
necunoscute”. În absența informației asupra unor detalii concrete, de viață zilnică, pe care unele cuvinte ale limbii de lemn le mascau, neevocând aspecte pe care să le trăiască prin empatie, conceptul abstract de comunism îi lasă oarecum „reci” pe îndepărtații semeni din Occident (și-i pot înșela încă azi, când «votează stânga», neînțelegând că totul se leagă și că ideile trebuie să se materializeze consecvent, în ceea ce a fost și cortegiul de legi, de fapte, de comportamente, pe care le trăiește
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o afecțiune față de câini dau dovadă de aceeași afecțiune și față de semenii lor. Alte cercetări au ajuns la concluzia că persoanele care intră în contact frecvent cu animalele lor manifestă o disponibilitate mai mare în consolidarea unor relații cu alți semeni, în comparație cu persoanele care nu dețin sau nu sunt iubitoare de animale. Un animal poate juca numeroase roluri în viața unei persoane; poate fi prieten, copil, mamă, un frate geamăn și partener de viață, adică poate satisface legăturile puternice resimțite de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
să delimităm implicit un spirit literar al timpului în care trăim și scriem. Cine suntem noi ai acestei persoane întâi plural a încercării ? Un grup de scriitori legați nu neapărat prin vârstă, ci prin diferite grade ale relațiilor normale dintre semeni - de la prietenia directă și o anume înțelegere comună a literaturii, până la, pur și simplu, afinitatea spirituală”. Într-un editorial cu titlul reluat ulterior ca generic, Dinastia Caragiale, sunt avansate alte considerații care încearcă o definire a n.: „Căutăm similitudini între
NOUAZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]
-
umani fac diferite alegeri selectându-și acțiunile în mod conștient, intenționat și chiar rațional. Ei interpretează mediul lor și se manifestă în cadrul unor sisteme culturale care dau un anume sens, determinat contextual, comportamentului lor. Indivizii umani înțeleg faptul că ceilalți semeni pot acționa în mod intenționat și pot integra anticiparea acestei intenționalități reciproce în alegerile pe care le fac, în scopul fie al competiției, fie al cooperării. Astfel, științele sociale sunt mult mai dificil de elaborat decât așa-numitele științe exacte
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
imagine poate crește frica ori anxietatea de a trăi În mediul urban”, mai mult, se poate Întâmpla ca o situație de frică sau teamă să Îi facă pe unii indivizi să răspundă prin intermediul unui comportament violent la ceea ce Întreprind alți semeni de-ai lor (Vidal et al., 2003, 382). Cu alte cuvinte, o expunere excesivă la violență induce pesimism, valorizarea preponderent negativă a vieții și a lumii În care trăim. Lumea prezentului este sumbră, dușmănoasă, plină de pericole, societatea are un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai adeverește pentru toate cazurile În care avem de-a face cu gazuri ce se apropie de punctul de lichefacție - și așa cu multe alte legi fizice, chimice și mai ales biologice, pe când legile logice sunt de o exactitate fără seamăn. În locul logicii noi găsim morala, care nu poate constitui o știință; căci, dacă se Înțelege, sub numele ei, studiul fenomenelor morale, ea se confundă cu sociologia, cum o recunoaște Însuși dl Levy-Bruhl, autorul capitolului asupra moralei, când zice: ,,Pretinsa morală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
studențesc, artistic), tiparele psihologice sunt stereotipe, unele cu o rudimentară schematizare în sensul imperativelor realismului socialist mai întâi, iar mai târziu în linia unui moralism ostentativ: aceiași indivizi onești, care reușesc să înfrângă dușmanul de clasă, ori care, neînțeleși de semeni, izbutesc în urma unor îndelungi tribulații, să își dovedească nevinovăția. În Lângă un geam deschis (1955) și în Noi, cei vii (1963), autoarea versifică facil și declamativ teme frecvente în literatura momentului, vădind o atitudine entuziast-idilică în raport cu realitățile. SCRIERI: Cercul alb
PAPU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288682_a_290011]
-
descoperă, printr-o percepție whitmaniană, o „solidaritate mondială a suferinței” în dăruirea de sine ce capătă dimensiuni cosmice. Filonul răzvrătirii provine din nevoia de libertate pe care spiritul celui despovărat de prejudecăți și de clișee sociale o simte revenind printre semeni: „acum inima mea e obrazul suferinței/purtat peste orașe, peste mări”. Așa cum s-a întâmplat cu confrații Virgil Teodorescu, Gellu Naum, Gherasim Luca, D. Trost ș.a. din Grupul suprarealist român, poezia lui P. din placheta Marea palida (1945) devine și
PAUN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288723_a_290052]
-
său profesor, un bătrân în cărucior, a învățat să gândească mai liber decât el și să deosebească dintr-o ochire un text elaborat pentru a ilustra o teză de un text autentic. Concluzie nu există: „Tu cu ce crezi că semeni?” își întreabă profesorul elevul. „Cu un pește”, își răspunde tot el, în gând. Dar adolescentul rostește: „Cu nimic.” Și romanul, și nuvelele autoarei sunt dovada unui talent remarcabil, dublat de inteligență și cultură artistică. SCRIERI: Îngereasa cu pălărie verde, București
KENERES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287707_a_289036]
-
țâșnind ca un acut rechizitoriu, ca un țipăt, nu atât din deznădejde și singurătate, cât din durerea neputinței de a învinge izolarea la care îl obligă o lume ce uită mereu de oameni. Poetul își caută continuu identitatea, rostul între semeni și mai ales calea ce duce la adevăr într-o atmosferă de incertitudine („Poeții caută drumul cu bățul”). Starea lui firească este cea de însingurare („Mă retrag pe furiș în mine”), într-un pustiu ce îi poate paraliza existența. Dar
MILOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288149_a_289478]
-
înțelege o boabă din fenomenologia donației, recapitulată duminical în fiecare Euharistie. Compătimesc aici nu patima bibliofilă, ci doar neputința livrescului de a indica nordul justei noastre orientări existențiale. Logocentrismul își deploră condiția profană și orfană, dar se întoarce mereu printre semeni cu ambiția secretă de a înfrunta disprețuitor orice anonimat. Vorbind sau scriind, suntem însetați cu toții de publicitatea expresiei. De ce doar atât de puțină veșnicie se cuantifică în milioanele de semne stocate în marile biblioteci electronice ale prezentului? Cei mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cînd ții o predică! Nu în felul ăsta se cuvine să-i convertești pe păcătoși! Ă Cine? A... Păi, n-aveți decît să le predicați singur, zise bucătarul, cu țîfnă întorcîndu-se, să plece. Ă Nu, bucătare, continuă, continuă! - Bine... Dragi semeni... Ă Excelent! exclamă Stubb, aprobator. încearcă să-i măgulești, așa, bună idee! Drept care, moș Țigău își continuă predica: Ă Deși sînteți niște rechini, foarte lacomi din fire, eu totuși vă zic, dragii mei semeni, că această, lăcomie - nu mai izbiți
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Nu, bucătare, continuă, continuă! - Bine... Dragi semeni... Ă Excelent! exclamă Stubb, aprobator. încearcă să-i măgulești, așa, bună idee! Drept care, moș Țigău își continuă predica: Ă Deși sînteți niște rechini, foarte lacomi din fire, eu totuși vă zic, dragii mei semeni, că această, lăcomie - nu mai izbiți cu coada, încetați odată! Cum naiba o să m-auziți, dacă plescăiți și vă foiți atîta, afurisiților? Ă Bucătare, strigă Stubb, apucîndu-l de guler, nu-ți permit să vorbești urît, vorbește-le ca un gentleman
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
naiba o să m-auziți, dacă plescăiți și vă foiți atîta, afurisiților? Ă Bucătare, strigă Stubb, apucîndu-l de guler, nu-ți permit să vorbești urît, vorbește-le ca un gentleman. Bucătarul își reîncepu predica: Ă Nu atîta pentru lăcomia voastră, dragi semeni, vă fac morală - așa vi-i firea, nu-i chip să v-o schimbați - totul este să vă stîpîniți pornirea asta ticăloasă. Sînteți, firește, niște rechini, dar, dacă vă stăpîniți cum se cuvine rechinul din voi vă puteți preface în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
trecut o dată prin fața unei biserici, la Cape Town, răspunse cu țîfnă bătrînul. Ă Dacă zici c-ai trecut o dată în viața ta prin fața unei sfinte biserici din Cape Town, ai auzit desigur vorbele preotului care se adresa enoriașilor săi, numindu-i „dragi semeni“, nu-i așa, bucătare? Și totuși vii la mine și-mi spui o asemenea minciună îngrozitoare! Unde crezi c-ai să nimerești, bucătare? Ă în pat, cît mai curînd, mormăi negrul, răsucindu-se pe călcîie. Ă Stai! Fă-te-ncoa
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cald decît cel al unui negru din Borneo, în plină vară! Eu, unul, văd în asta semnul unei vitalități individuale puternice, indiciul sigur al trăiniciei zidurilor groase și al vastității spațiilor interioare. Omule, admiră balena și străduiește-te să-i semeni! Rămîi și tu cald printre ghețuri! Trăiește și tu în această lume, fără să-i aparții! Rămîi rece la Ecuator și fă ca sîngele să-ți curgă prin vine chiar și la Pol! Aidoma înaltului dom al catedralei Sfîntu-Petru și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dintre balenă și vas, ca să nu-l las să fie strivit - am simțit că situația asta a mea e, de fapt, situația tuturor muritorilor, numai că, în majoritatea cazurilor, aceștia sînt legați prin legături siameze cu o mulțime de alți semeni, dacă bancherul dumitale dă faliment, te prăbușești odată cu el; dacă farmacistul îți vîră din greșeală otravă în hapuri, mori. E adevărat că, printr-o maximă prudență, omul e în stare să evite aceste dezastre și numeroase alte nenorociri ce-i
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Omul acesta n-avea o părere bună despre sine și nu se adora.“ Adăugînd la aceste propozițiuni negative avantajul masivității și al forței prodigioase a cașalotului, vă puteți face o idee adecvată, deși nu tocmai îmbucurătoare, despre forța lui fără seamăn și în general despre adevărata putere. Dar dacă, gîndindu-vă la dimensiunile creierului propriu zis al cașalotului, socotiți că el nu poate fi catalogat în nici un fel, vă dau o altă idee: priviți cu luare aminte coloana vertebrală a aproape oricărui
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
secretul paternității noastre rămîne îngropat în mormintele lor, unde cată să ne ducem dacă vrem să-l aflăm. în aceeași zi, privind și el - de lîngă ambarcațiunea lui - spre marea de aur, Starbuck murmură: Ă Frumusețe de nepătruns și fără seamăn, cum nu i-a fost dat nicicînd vreunui mire să vadă în ochii tinerei sale mirese! Nu-mi vorbi despre rechinii tăi colțoși și despre apucăturile tale hoțești și canibalice. Credința să alunge faptele! Imaginația să pună pe fugă memoria
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a oamenilor (uciderea copilului nou născut de către Aposta a lui Cuclea, Florea Pancu omorându-și În bătăi femeia de care vrea să divorțeze pentru căă nu mai este frumoasă, descrierea avortului făcut de Dioaica). Totul apare motivat de exploatarea fără seamăn, redată În nenumărate scene și episoade de un puternic dramatism, semănate de-a lungul cărții. (Ă). În acest decor de infern circulă Însă un curent de aer rece, sănătos, o prevestire a transformărilor și răsturnărilor pe care viața socială le
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
viață și, totodată, regreta profund că el va fi pus în fața unei asemenea alegeri. Kant nu și-a refuzat satisfacții despre care a crezut că nu stau în calea îndeplinirii datoriilor pe care le avem față de noi înșine și față de semeni. El a visat o societate în care fericirea unui număr cât mai mare de oameni să poată fi armonizată cu moralitatea. Într-o altă interpretare, strâns înrudită cu prima, rigorismul moral kantian s-ar exprima în exigențe apreciate drept excesive
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
al rigorismului moral la Kant. Cea de a doua parte a Metafizicii moravurilor (Mm), Pmtv, este consacrată unei elaborări sistematice a vederilor lui Kant despre îndatoririle morale ale omului atât ca îndatoriri față de sine însuși, cât și ca îndatoriri față de semeni. Se poate spune că această lucrare a fost gândită de autor drept o completare și o încheiere a filosofiei sale morale. Dacă Imm și Crp au fost consacrate formulării și întemeierii imperativului categoric, în calitate de criteriu suprem al moralității, în Pmtv
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și promovarea fericirii semenilor sunt îndatoriri imperfecte. Suntem datori să promovăm fericirea celorlalți, dar avem posibilitatea de a decide prin ce acțiuni anume vom realiza acest scop, în funcție de capacitățile și abilitățile noastre, și de asemenea, de a-i alege dintre semeni pe cei pe care îi vom ajuta, de pildă, să ne ajutăm rudele și prietenii sau persoane care ne sunt mai îndepărtate. În partea întâi a Pmtv, consacrată îndoririlor omului față de sine însuși, prima îndatorire pe care o numește Kant
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Încă în lecțiile sale de etică din anii 1775-1780, el revenea adesea asupra observației că atunci când formulăm prescripții cu caracter moral va trebui să ținem seama de faptul că „oamenii sunt răi”. Iată de ce purtări, care ar fi condamnabile față de semeni ce urmează glasul rațiunii, pot fi justificate atunci când cei ce ne stau în față sunt ființe egoiste lipsite de orice scrupule În scrierea lui despre religie, Kant va caracteriza „capacitatea sau incapacitatea liberului arbitru de a adopta sau nu legea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
nu și-a vizitat mulți ani surorile de condiție modestă care trăiau în același oraș, ceea ce ar indica o indiferență greu de justificat. O asemenea întâmpinare este binevenită deoarece ea prilejuiește clarificări importante asupra modului cum vedea Kant îndatoririle față de semeni. Oamenii, gândea el, au nevoi și năzuințe din cele mai diferite, iar contribuția noastră la fericirea lor va trebui să fie una potrivită acestor nevoi și năzuințe în măsura în care ele sunt justificate din punct de vedere moral. Kant a apreciat că
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]