2,113 matches
-
nepos), însușiri fizice și sufletești: bun (bonus), frumos (formosus), tânăr (tener), bătrân (veteranus). Pentru îndeletniciri agricole avem termenii: a ara (arare), a semăna (seminare), a treiera (tribulare), a secera (sicilare), a măcina (machinare), a culege (colligere); plante agricole: grâu (granum), secară (secale), orz (hordeum), alac (alia), parâng (exclusiv local), mălai, spic (spicum), neghină (nigellina), pământ (pavimentum), câmp (campus), arie (area), agru (ager), falce (falcem); unelte agricole: jug (jugum), furcă (furca), secere (sicilis), aratru-plug (aratrum). În viticultură: vie (vinea), viță (vitea), poamă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
S-au aflat, apoi, gropi-depozite de cereale, pietre de râșniță, tăvi de lut pentru uscarea grâului, cuptoare de pâine. De pildă, groapa-depozit de la Epureni (jud. Vaslui), care putea înmagazina 1500 kg și gropi-hambar la Bârdad. Dintre cereale se cultivau grâu, secară, orz, ovăz terminologia agrară era, bineînțeles, latină.6 Creșterea animalelor era a doua ocupație fundamentală a economiei românești medievale. Există o interdependență între cele două ocupații-agricultura (cultura pământului) și creșterea animalelor, ocupație larg răspândită la români (cf. Miorița). Creșterea animalelor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sate, care aveau autonomie, fiind stăpânite de obști țărănești, deținătoare de vite, dar care practicau și agricultura, în câmpiile din sudul Thesaliei. La Muntele Athos, în 1105, femeile vlahe obțineau pâine cu drojdie, pentru călugări, prin urmare foloseau grâul și secara. Ei (vlahii) practicau agricultura, meșteșugurile (prelucrarea lânii) și comerțul, iar structura lor socială era diferențiată. Erau posesori de bani, cu care își puteau răscumpăra libertatea și mulți dețineau case în orașe-Kekaumenos menționează adunarea vlahilor din Larissa, din 1066, ținută în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
întotdeauna țărani liberi, mulți dintre ei musulmani de origine turcă, albaneză sau slavă, care aveau propriile lor gospodării. Colonizarea refugiaților musulmani din Bosnia, Herțegovina și Bulgaria a dus la mărirea numărului acestora. Produsele principale ale zonei erau grîul, orzul, porumbul, secara, tutunul, macul din care se putea extrage opiul, bumbacul și orezul; erau de asemenea crescute vite, oi și capre. Slaba productivitate a pămîntului și tăierea masivă a pădurilor practicată în trecut făceau ca nici regiunea aceasta să nu-și poată
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
patru în Neamț), restul fiind ateliere cu 1-5 lucrători în medie, încadrându-se deci în cooperația capitalistă simplă sau, parte, în mica producție. Nici unul dintre aceste ateliere nu avea mai mult de un cuptor. Materia primă folosită era orzul, hameiul, secara și porumbul. Producția de bragă avea loc, ca și a berii, în ateliere. La începutul celui de al VII-lea deceniu funcționau în Moldova 14 ateliere. Un singur atelier din Iași avea două cuptoare, restul aveau numai câte unul. Numărul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
s-au făcut intervenții pe lângă organele de stat pentru prohibirea producției de spirtoase, prin instituirea unor dări sporite sau, în cazuri excepționale (secetă, foamete, recolte proaste etc.), s-a cerut chiar oprirea totală a producerii de rachiu din grâu și secară. În 1842, funcționau în Moldova 103 distilerii cu mașini și 1.098 cu căldări, în (1846 - 104 velnițe cu mașini și 806 cu căldări, în 1853 - 121 velnițe cu mașini și 593 cu căldări, iar în 1855 - 114 velnițe cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mașină de velniță din Prusia sau Austria, al cărei preț de cost să nu depășească 370 florini austrieci. Mașina a fost adusă în 1863, dar a costat mai mult decât suma prevăzută inițial. În velnițe se prelucrau cartofi, grâu, porumb, secară, orz și mei, obținându-se spirt, rachiu și reziduuri, ca brahă, adică borhot, sladniță etc. Aceste din urmă produse se foloseau pentru îngrășarea vitelor de negoț, întreținute în mod special pentru așa ceva de către proprietarii de velnițe. De altfel, aproape fiecare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
41 oca de spirt din merța de grâu. La 1861, cele 16 velnițe din ținutul Neamț, utilizând 426 de lucrători, plătiți anual cu 29.164 lei, prin prelucrarea anuală a 980 merțe grâu, 14.223 merțe orz, 17.768 merțe secară, 43.965 merțe porumb și 30 merțe hamei, produceau anual 226.550 vedre alcool. Producția de alcool era desfăcută în târguri, în orașe și se și exporta. La 23 septembrie 1850, postelnicul Hartulari a vândut bancherilor ieșeni, Moise Vecsler și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se constată utilizarea mașinilor. Fabricile de bere erau însă foarte mici, „un fel” de instalații mecanice, cu câțiva lucrători salariați. Cu excepția a cinci dintre ele, care utilizau forța aburului, celelalte erau cu „hornuri și cuptoare”, prelucrând orz, hamei, porumb și secară. De altfel, consumul berii în acea epocă în Moldova era mic. Berea continua să rămână o băutură a populației germanice din țară și a unei foarte restrânse pături orășenești localnice. Tehnica producerii ei era deasemenea un apanaj al tehnicienilor străini
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Este o boală infecțioasă acută foarte gravă transmisibilă, caracterizată prin: icter, tulburări digestive, materii fecale depigmentate, urini hipercrome, astenie, hepatomegalie. Este produsă de virusul hepatitic (cu tropism pentru țesutul hepatic). Hepatita se tratează doar în spital(!). Ceaiuri: Radicelles Secale cereale (secara). Acționează asupra parenchimului hepatic favorizând restitutio ad integrum a ficatului și stimulează direct celula hepatică fiind indicată în hepatită (ictere infecțioase), precum și în sechelele posthepatitice. Se administrează preparată ca pâine sau sub formă de decoct, cu o lingură la o
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
De obicei toate perturbările metabolice sunt date de unii hormoni. Așa s-ar explica apariția bolii după pubertate. S-a mai constatat, la nivelul globului că zona maximă de incidență a SM corespunde cu zonele mari cultivatoare de grâu și secară, iar zonele medii a SM - cu cele cultivatoare de porumb și orez. Zonele cu incidența cea mai mică se suprapun peste zonele mari cultivatoare de mei. Această constatare a făcut pe unii autori să susțină că intoleranța genetică pentru gluten
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
idei, inspirația poetei secătuiește: "Ce să mă fac? Întrebam,/ Stoluri deslușind prin dezghețul din geam./ Încă mi-e frig de domnul iernii, cumplit./ Oare-am pierit? N-am pierit!" Reușitele în arta pastelului se vădesc în primele volume: "Umblă roșie secara și parcă-mpletește pâraie/ și porumbul se scoală-n picioare de vânt și căldură/ Dunărea vine din vale și se-ncovoaie,/ Ca un braț care duce o pâine imensă la gură." Tristețea, nostalgia, oboseala le descoperim în volumul "La ritmul naturii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Chineză. Consiliul Europei Sartre, Moartea Iubirii; Orwell 1950 Planul Schuman. Începe războiul din Coreea Camus, Les Justes; Ionesco, Cântăreața cheală 1951 Acordul cărbunelui și oțelului în Europa. Pactul Anzus în Pacific. Camus, Omul revoltat; Salinger, De veghe-n lanul de secară. Moare Gide 1952 Începe era Mc Carthy din SUA Beckett, Așteptându-l pe Godot; Faulkner, Requiem pentru o călugăriță 1953 Moare Stalin. Se sfârșește războiul din Coreea. William Burroughs, Junkie. 1954 Rebeliunea algeriană împotriva Franței Amis, Norocosul Jim. Compun Șostakovici
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
ar fi fost geamurile unui acvarium imens" (p. 103). d) metamorfozarea peisajului descris într-un spectacol ce trezește interesul. "Îi conduse pe "multstimații domni" către un alt teren, unde paisprezece țărani, goi pînă la brîu și cu picioarele crăcănate, coseau secara. Tăișurile șuierau mușcînd din tulpinile ce se răsturnau pe partea dreaptă. Fiecare descria cu coasa, în față, un mare semicerc, înaintînd în rînd cu ceilalți. Cei doi parizieni le admirară brațele vînjoase, simțindu-se cuprinși de o venerație aproape religioasă
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
își povestește aventurile, și în postura de eu-actor în măsura în care le trăiește. ¶Lämmert 1955; Spitzer 1928. eul-protagonist ["I" as protagonist]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE, în clasificarea lui Friedman. Cînd este adoptat (Marile speranțe, De veghe în lanul de secară), informația furnizată se limitează la percepțiile, sentimentele și gîndurile unui NARATOR care este PROTAGONIST în situațiile și evenimentele povestite. Acestea din urmă sînt apoi reflectate dintr-un centru fix, și nu din periferie. ¶N. Friedman 1955b. Vezi și NARAȚIUNE LA
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
caracteristici pentru NARAȚIUNILE COMPORTAMENTISTE. Vezi și NARAȚIUNE MEDIATĂ, NARAȚIUNE NENARATĂ, REPREZENTARE. narator conștient de sine [self-conscious narrator]. Un NARATOR care este conștient că narează; un narator care își discută și comentează prestația. Holden Caulfield în De veghe în lanul de secară este un narator conștient de sine; Meursault din Străinul nu este astfel. ¶Booth 1983 [1976]. narator creditabil [reliable narrator]. Un NARATOR care se comportă potrivit normelor AUTORULUI IMPLICAT. Mike Hammer din Eu, juriul este un narator creditabil. ¶Booth 1983 [1976
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
situațiile și evenimentele prezentate, acestea din urmă fiind văzute de la periferie, mai curînd decît de la centru: Marele Gatsby); (4) EUL-PROTAGONIST (naratorul este protagonist în acțiunea povestită, aceasta fiind văzută din centru: Marile speranțe, Huckleberry Finn, De veghe în lanul de secară); (5) OMNISCIENȚĂ SELECTIVĂ MULTIPLĂ (NARATOR HETERODIEGETIC cu punct de vedere intern variabil: Vîrsta rațiunii, Spre far); (6) OMNISCIENȚĂ SELECTIVĂ (narator heterodiegetic cu punct de vedere intern fix: Ambasadorii, Portret al artistului în tinerețe); (7) MODUL DRAMATIC (narator heterodiegetic cu punct
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
arat / La câmpul durat, / La măru-nrotat, / Pe-un deluț ascuțit / Ca o dungă de cuțit, / Ajungând / Și-ncepând, / A brăzdat, / Și-a arat / În lungiș / Și-n curmeziș, / Brazdă neagră-a răsturnat, / Grâu de vară-a revărsat, / Grâu de vară / Cu secară, / Până-n sară / Să răsară; / S-alunge foamea din țară, / Pe păgâni de pe hotară, / Grâu mărunt, / Arnăut / ... Și, mări, îl secerară / Zi de vară / Până-n sară, / Răsturnând un corn de țeară. / Iar după ce a înserat, / Înapoi când s-a uitat, / Au
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care "a pus ochii".420 Cărbunii de pa foc au rolul și de a prevesti rodnicia pământului dintr-un an. Astfel, în Ajunul Sfântului Vasile, cărbunii, obținuți dintr-un singur fel de lemn, se denumesc după rod (ovăz, porumb, grâu, secară etc. ) și se înșiră pe vatră. Dacă a doua zi dimineață, cărbunii sunt prefăcuți în cenușă, atunci rodul va fi bun, iar dacă rămân așa cum au fost puși, sămânța nu va rodi.421 Forțele antagonice ale focului creează un spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rodul pământului, coborând el însuși în ziua Crăciunului, simbolizând lumina transcendentă din care se naște "urzirea" anului: "Colo-n jos și mai în jos / Este-o scară tot de ceară / Pe cari soarele coboară / Cu scara subsuoară, / Să secere la secară / Și la grâu de primăvară."130 Alături de coborârea transcendentului există, în unele colinde, și înălțarea pământescului la ceruri, prin "bradul brazilor" care reface drumul inițiatic, al scării de ceară, din perspectiva umanului însetat de cunoaștere atât bradul, cât și scara
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pluralului", fiind prezentă prin fazele sale diferite Luna Nouă, Primul Pătrar, Luna Plină, Al doilea Pătrar. Luna Nouă, denumită și Luna Tânără, Lună în două coarne sau Crai Nou, este benefică pentru semănatul plantelor care cresc și rodesc "în sus" (secara, grâul, porumbul), dar și pentru vrăji și descântece. Luna Plină sau Luna Veche reprezintă timpul favorabil pentru semănatul plantelor care rodesc în pământ (ceapa, usturoiul, ridichea), dar și pentru in, cânepă, grâul de toamnă; la Lună Veche se vopsește lâna
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
seara Sfântului Vasile, pentru "rodnicie", presupune "citirea" "rodului" în cărbunii proveniți de la un singur lemn, fag sau alt lemn tare: se înșiră un număr anumit de cărbuni pe vatră, se denumesc după roadele care se fac în acea zonă (grâu, secară, popușoi, orz, ovăz, barabule, etc.) și se lasă până a doua zi dimineață cărbunii prefăcuți în cenușă prevestesc un an bun și rodnic, iar cei care rămân întregi arată sărăcia. Luna, în mentalitatea țăranului, este "proorocul", "profetul cel mai bun
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Schimbă-ți glasul tău cu al meu! Eu glasul nu l-oi schimba, / C-al meu glas cine-l aude, / La toți face voie bună, / D-a ta față cine-o vede, / Nu mai calcă iarbă verde. / Frunză verde de secară, / De-aș ajunge pân la vară; Frunză verde de scumpie, / Ca să-mi mai văd eu copiii. Da tu cum te-ai îndurat, / Străinioară m-ai lăsat, / Că-s străină ca un cuc, / N-am milă unde mă duc.../ Astă vară
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
culoare, oboseală, mărirea ficatului. Boala este produsă de virusul hepatic epidemic și poate fi tratată corect numai la spital. Ca adjuvanți, În afara tratamentului medicamentos și a unui regim alimentar corespunzător prescrise de către medicul specialist, sunt recomandate: Decoct din făină de secară, o lingură la o cană. Se beau 2 căni pe zi. Din făină se prepară și pâine, care trebuie consumată zilnic, până la Însănătoșire și chiar 1-2 luni după aceea. Infuzie sau decoct din mlădițe tinere de ienupăr, 2 lingurițe la
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
nervoasă, alcoolosmul, fumatul). Tratamente populare Evitarea și chiar eliminarea consumului de grăsimi de origine animală și trecerea la o hrană cât mai naturală (legume și fructe verzi) și "ușoară": lactate, supe și borșuri de zarzavaturi etc, precum și de pâine de secară și/sau făină de grâu integrală. Adeseori se făceau turte și chiar pâine din făină de grâu, cu tot cu tărâțe, pentru că așa "se simțeau oamenii bine la stomac", fără să știe că, de fapt "leacul" consta și În tărâțe, În coaja
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]