2,160 matches
-
Mesajele interbacteriene se întâlnesc la Gram negativi (Vibrio sp., E. coli, Ps. aeruginosa, S. enterica, S. typhimurium, Y. enterocolica ș.a.) La bacteriile Gram negative, de exemplu, autoactivatorul (mesagerul chimic) este Acil-Hemserin-Lactona (AHL). Membrana Gram negativilor este permeabilă pentru AHL, care, secretat de celula bacteriană, începe să se cumuleze în mediul pericelular. La început, din cauza cantității mici, celelalte bacterii nu răspund. Cu timpul, concentrația AHL crescând, se realizează acel Quorum sensing și mesajul chimic, pătruns pe cale trans membranară, reușește să fie tradus
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
poplație etc.) să fie redusă la o celulă „liberă“, care să efectueze doar programe pentru sine (nutriție și multiplicare). 2.2.3. universul semnalizatorilor (sin. agoniști sau liganzi) Majoritatea moleculelor-semnal care influențează diviziunea, creșterea și supraviețuirea celulară, sunt proteine solubile, secretate de alte celule sau proteine legate de suprafața altor celule, ori de matricea extracelulară. Deși majoritatea lor acționează pozitiv, stimulând unul sau mai multe din aceste procese celulare, unele pot acționa și negativ, inhibându-le. Proteinele semnal ce acționează pozitiv
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
procesul de carcinogeneză virală. EGF (factorul de creștere epidermal) a fost descoperit urmărindu-se evolu ția post natală la șoarecii de laborator. S-a demonstrat că stimulează deschiderea pleoapelor și apariția prematură a dinților. Ulterior s-a văzut că este secretat de glanda mamară exocrină și de glandele salivare. Este activ în proliferarea mai multor tipuri de celule, între care cele epiteliale și mezenhimale, atât in vivo cât și in vitro (culturi celulare). TGFa este produs nu numai de țesuturile embrionare
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
între care cele epiteliale și mezenhimale, atât in vivo cât și in vitro (culturi celulare). TGFa este produs nu numai de țesuturile embrionare și adulte normale, dar și de numeroase tipuri de celule tumorale. De asemenea amfireglina este o glicoproteină secretată în supernatantul unei culturi celulare de adenocarcinom, tratată cu un promotor tumoral. VGF este un factor de creștere codificat de o secvență genomică a virusului vaccinei. Cu alte cuvinte, VGF este o polipeptidă care corespunde unei proteine virale. Ea ar
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
factori mitogeni și de creștere, dar foarte adesea aceștia se află într-o stare latentă, inactivă. PDGF este stocat, de pildă, în trombocite, în timp ce moleculele de TGF, acid și bazic, se găsesc intracelular sau legate de matricea extracelulară. TGFβ este secretat sub forma unui precursor inactiv, iar moleculele de IGF I și II sunt asociate moleculelor e transport din circulația sanguină (M. Moenner și D. Barritault). Acțiunea respectivilor factori de creștere poate să fie blocată de către alți factori de creștere antagoniști
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și celulele țintă: modul endocrin, paracrin, autocrin și juxtacrin. Primul constă în secreția produsului difuzibil de către o glandă, aflată la oarecare distanță de celulele țintă; transportul se face prin sânge. În cazul paracriniei și al autocriniei, distanța dintre unitatea care secretă factorul și țintă este scurtă și se face prin difuzie intratisulară. În fine, transmiterea juxtacrină a mesajului se face prin contact direct celulă - celulă, mai exact prin punți între anumite elemente membranare (ligant - receptor). Acest ultim mod de comunicare poartă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
miez de 20S și două capete reglatorii de 19S. Așa cum se observă din fig. 4-13, proteasomii sunt formați din patru nivele de molecule. Cele două de la extremități, subunitățile alfa, au rol structural (de susținere a edificiului), în timp ce subunitățile mijlocii, beta, secretă proteaze ce vor descompune moleculele de proteină „condamnate“ (marcate cu ubiquitină). Fig. 4-16. Structura schematică a proteasomilor. În registrul superior sunt marcate capetele (cărămizii) formate din particule de 11S, care reglează intrarea marilor molecule de proteine rezultate din procesul apoptotic
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
proteinic 11S joacă un rol notabil în fixarea și transportul în interiorul proteasomului a peptidelor imunologic străine, cum sunt cele care apar după infecția cu virusuri ori pe parcursul unei boli autoimune. Evident, respectivele peptide non self sunt degradate cu ajutorul proteazelor abundent secretate de subunitățile beta ale proteasomului. Din toate aceste cercetări de ultimă oră rezultă că pentru dezvoltarea optimă a creșterii și dezvoltării embrionului, ca și pentru eliminarea promptă a acelor capete de clonă celulară cu defecte sau leziuni, apoptoza este un
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
poarte ca elemente non-self, recognoscibile și deci neutralizabile. Din păcate, nu se întâmplă așa decât în cazuri mai rare. Antigenitatea, cel mai adesea mai slabă, nu reușește să inducă un răspuns imun eficient, distructiv. La aceasta se adaugă diferitele substanțe secretate de celulele tumorale, capabile să inducă o depresie imunitară, de-ar fi să cităm doar citokinele imunosupresoare. Sunt de luat în considerație și diferitele tactici folosite de celulele neoplazice pentru a înșela vigilența apărătorilor organismului, tactici pe care le vom
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
bacterii, virusuri, toxine, țesuturi străine) sau de barasându-l de detritusurile inutile. Aceste acțiuni benefice se petrec într-adevăr în anumite condiții și sub influența unor anumiți factori (fig. 7-11). Astfel, sub influența interferonului gamma (IFNg) și a lipozaharidelor bacteriene, macrofagele secretă citokine imunostimulatoare, chemokine activatoare a limfocitelor Th și Tc, își măresc intensitatea fagocitară (ucid celulele tumorale prin citotoxicitate dependentă de anticorpi, respectiv ADCC), stimulează opera de prezentarea antigenului de către limfocite. În anii 1880-1900, când I.I. Mecinikov a prezentat lumii științifice
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
NK este activ ab initio, nu are nevoie să fie instructat de antigen. De aceea el aparține imunității naturale înnăscute. Între celulele prezentatoare de antigen (APC sin. CPAg) și limfocitul T helper se stabilesc ulterior o serie de interrelații: CPAg secretă o peptidă antigenică, o intreleukina 1 (IL1) care are o acțiune puternic stimulativă asupra multiplicării limfocitelor Th. La rândul lor, limfocitele Th activate secretă interferon g (IFNg) care mărește numărul moleculelor de Complex Major de Histocompatibilitate clasa a II-a
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
T reglatoare (TregS) reprezintă la oamenii normali cam 5-10 % din totalul populației limfocitare. La pacienții cu cancer, numărul limfocitelor TregS poate crește până la 25-30 % din populația limfocitară totală. TregS exprimă la exterior antigenele de suprafață CD4+ și CD25. Celulele neoplazice secretă chemokina CCL22, care leagă receptorul chemokinei CCR4 prezentat de limfocitul TregS. În acest fel, celulele neoplazice se îmbracă cu o manta de limfocite TregS. Cum acestea posedă antigenele de suprafață pe care le au și „apărătorii“, limfocitele helper (Th) și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
acoperite cu limfocite TregS (fig. 7-17). Se observă că acesta exprimă pe suprafața sa aceleași antigene (CD4+ și CD25+) ca și limfocitul th, antigenul de suprafață CD25 fiind comun și cu cel prezent la limfocitul citotoxic. B. Celulele neoplazice/canceroase secretă chemokina CCl22 (punctele negre) care, atât la suprafața tumorii, cât și mediul peritumoral cuplează receptorul chemokinei CCR4. Astfel, limfocitele tregS acoperă cu o manta tumora, ascunzând-o limfocitelor efectoare th și tc care, „păcălite“, trec prin zonă fără să recunoască
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Tumor Necrosis Factor α) face să crească permeabilitatea capilară, prin activarea, pe mai multe direcții, a endoteliului vascular. Tumor Necrosis Factor-α (TNF-α) a fost descoperit în 1968 de către Gala A. Granger de la Universitatea California Irvine (UCI), ca fiind o proteină secretată de limfocite și care posedă un efect citostatic. El a numit acest factor limphotoxin (LT). În 1975, Nancy H. Rudle de la Universitatea Yale a confirmat această realitate, izolând și purificând aceeași citokină. În același an 1975, Lloyd J. Old, cercetător
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
favorizând răspunsul imun (TNF-α ș.a.) și alți membri ai familiei care, dimpotrivă, favorizează dezvoltarea neoplaziilor (TNF-b ș.a.). l IL8 (CXCL8) induce extravazarea monocitelor, activarea macrofagelor, favorizând sinteza de integritate. Citokinele care depresează sistemul imunitar, și pe care celulele cancerizate le secretă reușind adesea să oprească atacul imunocitelor asupra lor, sunt: l TGF-b (sin. Cachexin) este unul dintre cei mai puternici imunosupresori naturali care favorizează dezvoltarea bolii canceroase. Așa cum arată o serie de autori (G.E. Ranges și colab. 1987; B. Pasche, 2001
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
limfocitelor la celulele endoteliale ale peretelui venulelor, oprind fenomenul de diapedeză către focarul inflamator tumoral etc. Depresarea producției de molecule de adeziune este un fapt constatat de mai mulți autori. Este, de asemenea, dovedită acțiunea de inhibare pe care TGF-b secretată de celulele tumorale o are asupra producției citokinelor „de bun augur“, adică a celor care intervin benefic în apărarea organismului. Astfel, TGF-b depresează produ cerea și exprimarea de receptori leucocitari pentru citokina 2 (care, cum s-a văzut, contribuie prin
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
augur“, adică a celor care intervin benefic în apărarea organismului. Astfel, TGF-b depresează produ cerea și exprimarea de receptori leucocitari pentru citokina 2 (care, cum s-a văzut, contribuie prin activarea limfocitelor Th și Tc la atacul antitumoral). IL-10, citokină secretată de anumite tumori (inclusiv unele induse viral), are efecte similare, dar nu identice (a se vedea tabelul 7-1) cu TGF-b. IL-10 inhibă producția de citokine a macrofagelor și reduce sinteza IL2 în limfocite. Este, deci, o citokină care favorizează expansiunea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ucidere a limfocitelor (cu propria lor armă: FasL) de către celulele canceroase, se observă și în zonele unde se produce (sau nu se produce) o infiltrare limfocitară a țesutului tumoral. Acolo unde tumora este infiltrată cu leucocite, cantitatea de FasL solubil secretat de celulele canceroase este mică. Aceasta permite apărătorilor organismului (imunocitelor) să-și facă datoria, „împingând“ celulele neoplazice spre moartea prin apoptoză. Dimpotrivă, atunci când celulele canceroase nu numai că secretă ele însele FasL, dar și saturează mediul peritumoral cu această „armă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Acolo unde tumora este infiltrată cu leucocite, cantitatea de FasL solubil secretat de celulele canceroase este mică. Aceasta permite apărătorilor organismului (imunocitelor) să-și facă datoria, „împingând“ celulele neoplazice spre moartea prin apoptoză. Dimpotrivă, atunci când celulele canceroase nu numai că secretă ele însele FasL, dar și saturează mediul peritumoral cu această „armă furată“, numărul limfocitelor care infiltrează țesutul tumoral TIL (Tumor Infiltrative Lymphocytes) este mic, o bună parte dintre ele fiind ucise de către celulele neoplazice (fig. 7-21). A. Prezența unei cantități
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de către celulele neoplazice (fig. 7-21). A. Prezența unei cantități mari de Fasl în mediul peritumoral, determină o activitate slabă a limfocitelor citotoxice la acel nivel. B. Dimpotrivă, acolo unde limfocitele infiltrative (tIls) sunt numeroase, celulele neoplazice nu sunt capabile să secrete Fasl în cantități suficiente pentru a-i ucide pe apărătorii organismului. În unele cazuri, celulele canceroase poartă FasL în niște microvezicule membranoase (cu rol de protector) atașate la membrana lor. Este cazul unor carcinoame orale. La acești bolnavi, respectivele vezicule
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
microvezicule membranoase (cu rol de protector) atașate la membrana lor. Este cazul unor carcinoame orale. La acești bolnavi, respectivele vezicule cu conținut FasL au fost izolate și în sângele circulant. Una din dovezile că acest FasL ambalat în vezicule este secretat de celulele canceroase, este aceea că bolnavii au în serul lor cantități apreciabile de vezicule cu FasL, în timp ce la oamenii sănătoși asemenea vezicule nu sunt detectabile. În concluzie, trebuie să reținem că în numeroase cazuri, celulele tumorale nu utilizează doar
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
prin anticorpi monoclonali CD3+, CD4+, CD8- și CD25+. Anemia și trombocitopenia sunt rare. Eozinofilia a fost observată frecvent la pacienții cu LTA, la fel și la cei cu alte afecțiuni maligne de celule T. Citokinele, cum ar fi interleukina-5 (IL-5), secretate de celulele LTA, sunt considerate cauza eozinofiliei. Prezența eozino filelor și neutrofilelor indică tipuri acute sau limfom LTA foarte agresiv, mai degrabă decât tipurile cronice sau latente. LDH-ul seric este crescut la majoritatea pacienților cu LTA, iar niveluri mai
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
lungul multor generații celulare. Practic, virusul este transmis celulelor fiice ca o „zestre patologică“ odată cu fiecare nouă multiplicare a celulei parazitate. d) cantitatea de virus eliberată (în ciclul productiv) este foarte mică. e) liniile celulare „imortalizate“ datorită infecției cu EBV secretă imunoglobuline chiar dacă aceste limfocite B nu sunt informate de către celulele zise „informatoare“, precum celulele prezentatoare de antigen și limfocitele T. Adesea, liniile celulare imortalizate de către EBV sunt folosite ca sursă de anticorpi monoclonali, utili în clinici. 8.3.4. Genomul
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
studiile culturale media converg către o teorie critică a societății, articulînd ideologii, valori și reprezentări. Cum teoria socială conceptualizează structuri, relații și instituții și ne oferă notează Kellner o hartă cognitivă, circuitul se vădește benefic pentru cercetătorul avizat: societatea produce (secretează) cultura iar aceasta modelează societatea. Evident, constatările de mai sus sînt de uz obștesc. Nu Douglas Kellner a descoperit acest buchet de truisme. Dar prudența sa metodologică se cuvine aplaudată și urmată. După cum, trecînd în revistă strădaniile și meritele altora
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
coleg: cu călușul în creier. Bineînțeles că eram printre cei care încercau să... o fenteze. Pe atunci, mă consolam cu, să zicem, opiniile de genul că realitatea nu e cu adevărat autentică și profundă decât dacă dezvoltă în substanța ei secretă irealitatea. Această modalitate de creație mi s-a format și consolidat o aplic și în libertate, dar cu alte mize, anume și din cauza restricțiilor pe care le impunea cenzura când, spunea Iordan Chimet, puteai anula realitatea din jur printr-un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]