1,848 matches
-
p. 151. 392 Mihai Eminescu, Opere X, p. 213. 393 Ibidem, p. 28. 394 Stelian Dumistrăcel, "Contextul paremiologic în publicistica eminesciană", în Limba română, nr. 2, 1991, pp. 92-97. 395 Ibidem. 396 Rudolf Carnap, Semnificație și necesitate. Un studiu de semantică modală, Editura Dacia, Cluj, 1972, p. 44. 397 Daniela Rovența-Frumușani, Analiza discursului. Ipoteze și ipostaze, Editura Tritonic, București, 2004, p. 122. 398 Mihai Eminescu, Opere X, p. 137. 399 Ibidem, p. 319. 400 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 112. 401
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
negativă a conceptului pe aliniamentele experimentului mental propus în Word and Object și care se finalizează cu teza indeterminării traducerii radicale. Această teză trebuie pusă în legătură cu aceea a inscrutabilității referinței pentru că ambele ne dau limitele încercării de construire a unei semantici a limbajului natural, în particular, respectiv limitele înțelegerii relației dintre limbajul natural și realitatea fizică, în general. După cum se știe, soluția pe care o propune Quine este aceea a regimentării limbajului natural. 211 Cf. Mircea Cărtărescu, op. cit., p. 96. 212
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
spus, între realizarea politică a acestui obiectiv esențial, respectiv integrarea europeană, și definirea sa conceptuală sau ideologică; între situarea sa istorică și accepțiile imediate ale definiției de bază, care tind să elimine orice rigoare, aruncându-se în plină aproximație; între semantica precisă urmărită pe texte originale prin lecturi sistematice de bibliotecă și expedierea lor superioară, rapidă, care mimează în stil eseistic, o competență absentă. Eseul, boala publicisticii românești, fără tradiție teoretică, documentară și mai ales sistematică. preocupat doar să rezolve repede
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
a conceptului cu noțiunile de viață privată sau de timp liber (loisiră, de orientările spre studiul mentalităților colective și a imaginarului, de abordările în spirit pluridisciplinar - prin utilizarea anumitor instrumente metodologice preluate din științele socio-umane învecinate, precum sociolingvistica, geografia umană, semantica, psihosociologia, demografia istorică ș.a. -, am fost obligați să redescoperim axioma postulată de Fernand Braudel încă din a doua jumătate a secolului al XX-lea, conform căreia structurile cotidianului s-ar afla la limita dintre posibil și imposibil. În acest context
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și revizor la Dicționarul limbii române, în cadrul Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca, iar mai târziu cercetător științific. Este doctor în filologie (1998), cu o teză despre reinterpretarea poemului eminescian Luceafărul. Are contribuții științifice în domeniile semanticii, stilisticii, poeticii și semioticii, publicate în reviste științifice (inclusiv străine) și literare (unele semnate Rodica Popescu), precum și în volume colective, mai ales în Studii de eminescologie, Meridian Blaga ș.a. Colaborează cu poezie la „Tribuna”, „Steaua”, „Familia”, „Orizont”, „Cahiers Bleus” ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288023_a_289352]
-
Luceafărului”, TR, 1999, 37-52; Felicia Șerban, O reinterpretare a „Luceafărului” eminescian, ST, 1999, 11-12; Mariana Neț, „Lumile «Luceafărului»”, LL, 2000, 1-2; Anca Andrei-Fanea, Tulburătoarele sensuri ale poemului eminescian, JL, 2000, 3-6; Constantin Cubleșan, Versiunile „Luceafărului”, LCF, 2000, 12; Cornel Munteanu, Semantica textuală în eminescologie, CL, 2000, 12; Mariana Neț, Integrala „Luceafărului”, JL, 2001, 5-10; Victor Cubleșan, Când critica devine artă poetică, ST, 2001, 5-6; Carmen Vlad, Textul poetic și „monadele magice”, ST, 2001, 12; Constantin Cubleșan, Eminescu în oglinzile criticii, Cluj-Napoca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288023_a_289352]
-
a deceniului al șaptelea al secolului trecut ș.a.), e preocupat de chestiuni cu caracter teoretic, ca în considerațiile asupra criticii literare, privită din diverse unghiuri, ori în interpretările referitoare la sensurile accesibilității artei, raporturile poeziei cu spiritul contemporan, cele dintre semantica operei și stilul ei, condiția poeziei moderne ș.a. A publicat și un roman, Timpul dezmoșteniților (1983), care plătește tribut conformismului politic. Acțiunea are loc într-o colonie de mineri, în preajma și timpul rebeliunii legionare, elogiindu-se, conform rețetei oficiale, activitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289800_a_291129]
-
mai bine maniera în care leninismul romantic își concepea (in)securitatea Astfel, "războiul popular" nu se confundă cu războaiele defensive sau de "eliberare socială" sau națională, deși cuprinde indubitabil elemente de acest gen. Putând fi întâlnit și în state "capitaliste", semantica sa este mult mai pronunțată însă în cadrul regimurilor leniniste, unde "asigură îmbinarea indisolubilă a spiritului patriotic cu cel revoluționar în acțiunea socială și militară". Apoi, pentru a fi cu adevărat popular, un război necesită "o participare largă, de masă". Tehnicile
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
inclusiv libertatea de gândire, conștiință, religie sau credință, pentru toți fără distincție de rasă, sex, limbă sau religie" ("The Helsinki Accords" în Stokes: 1991, 160). Leninismul sistemic interpreta însă în manieră diferită drepturile omului. Ca la orice tip de leninism, semantica sa discursivă era orientată înspre viitor. Prezentul și trecutul contau doar în măsura în care puteau fi utile viitorului comunist. Astfel, în societățile occidentale, drepturile omului erau considerate a fi nimic altceva decât o minciună ideologică bine înrădăcinată prin care conștiința revoluționară a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
măsura posibilului. Orientarea temporală diferențiază net, așa cum am mai avut ocazia să ne convingem, leninismul de toate celelalte ideologii "burgheze". Drepturile sociale și economice, "libertatea pozitivă", așa cum a numit-o Isaiah Berlin (2001) erau singurele care contau în cadrul leninismului romantic. Semantica lor era însă doar în aparență "burgheză", deoarece aceste drepturi nu se puteau exercita spontan, în afara direcțiilor și limitelor impuse de către partid. În Constituția RSR din 1969 le găsim enumerate succint. Cele mai importante ar fi: "dreptul la muncă", la
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
integral" se făurește "pe baza colaborării internaționale a proletariatului din toate țările"" (Brejnev: 1978, 207; subl. în orig.). Sub îndrumarea legitimă a Uniunii Sovietice, s-ar putea adăuga. "Internaționalist", în vocabularul leninismului sistemic, are un sens aproape identic raportat la semantica generală a termenului. Pentru leninismul romantic însă, "internaționalismul" nu putea începe decât de la național. Astfel, "patriotismul revoluționar socialist" reprezenta "chezășia solidarității internaționale, el neputând fi interpretat drept naționalism îngust sau o politica de izolare națională, după cum, desigur, și internaționalismul rămâne
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Ceaușescu Pace"", o firească și strălucită îngemănare" (Mică enciclopedie...: 1984, 63). În vocabularul leninismului romantic Ceaușescu însemna România la nivel intern și "pace" la nivel internațional. Din păcate, nici "spiritul mic-burghez" al societății române, nici "burghezia" occidentală nu au adoptat semantica romantic leninistă a imaginii despre sine în care Ceaușescu credea neabătut, așa cum ne demonstrează memoriile lui Silviu Curticeanu, și pe care a făcut eforturi permanente să o promoveze. În final, înainte de a trece în revistă pe scurt orientarea economică a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
să-i obligăm pe tineri în ce limbă să învețe" (Națiunea socialistă: 1972, 136). Spiritul "democratic" în care PCR ar fi abordat problemele minorităților și problemele sociale în general ar fi contravenit unei astfel de măsuri. Dar, așa cum știm deja, semantica romantic leninistă a democrației nu are nimic în comun cu accepțiunea "burgheză" a termenului în afară de denumire. "Democrația muncitorească revoluționară" a "poporului muncitor unic" pe cale de a se naște i-ar fi condus mai devreme sau mai târziu pe tinerii minoritari
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
rețea și analiza complexității lor 3. Specificații algebrice și aplicații la dezvoltarea de software pentru sisteme orientate obiect 4. Studiul algebric al rețelelor și al proceselor distribuite, concurente, mobile 5. Specificarea și validarea programelor; tehnici de "model checking" 6. Studiul semanticii limbajelor de programare, cu accent pe concurență și mobilitate 7. Modele matematice pentru securitatea datelor și a calculatoarelor 8. Modele matematice de concurență reală: rețele Petri, rețele de fluxul datelor etc. 9. Formalisme logice pentru sisteme multi-agent 1.2 Sisteme
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188126_a_189455]
-
reglementări, aspecte tehnice, economice, legislative și sociale ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.4 Inteligența 1. Dezvoltarea de noi metode de reprezentare a artificială, conținutului multimedia: noi paradigme media, noi robotica și forme, neliniare, de conținut digital etc. sistemele 2. Dezvoltarea de sisteme bazate pe semantică în spațiul web; realizarea interoperabilității semantice între între diferitele tipuri de conținut, între diferitele limbi naturale 3. Sisteme de traducere automată, capabile să își îmbunătățească performanțele prin învățare 4. Dezvoltarea de baze de cunoștințe infrastructurale (ontologii de domenii, ontologii lexicale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188126_a_189455]
-
însuși efortul de a atenua pentru moment vocea puternică a sinelui, impregnată, de regulă, de o înaltă stimă de sine, ceea ce nu este deloc ușor pentru mulți adulți. De altfel, s-a constatat că tentația pentru așa-numita „putere a semanticii”, manifestată prin poziționarea ascendentă și dominatoare a vorbitorului, poate funcționa și-n cazul ascultătorului, direcționat protectiv și predilect spre „ascultarea” propriilor idei și opinii (Hybels și Weaver, 1986). Așa se face că ascultătorii adulți, tocmai pentru că sunt înalt instrumentați și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
însuși efortul de a atenua pentru moment vocea puternică a sinelui, impregnată, de regulă, de o înaltă stimă de sine, ceea ce nu este deloc ușor pentru mulți adulți. De altfel, s-a constatat că tentația pentru așa-numita „putere a semanticii”, manifestată prin poziționarea ascendentă și dominatoare a vorbitorului, poate funcționa și-n cazul ascultătorului, direcționat protectiv și predilect spre „ascultarea” propriilor idei și opinii (Hybels și Weaver, 1986). Așa se face că ascultătorii adulți, tocmai pentru că sunt înalt instrumentați și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu semnificații mai degrabă lingvistice decât logice. Termenul judecată semnifică, însă, în ordine logică, lingvistică și chiar practică (făptuitoare; ca în expresia: "judecata acestei acțiuni", în sens de proiectul acesteia, dar și în acela al stabilirii eficienței sale). O asemenea semantică largă și complexă este un avantaj pentru demersul de față. Dar, pe de altă parte, tocmai această difuziune semantică reprezintă dovada unei poziții privilegiate a "judecății" într-un orizont care, acum, la începutul demersului de față, pare a ține tocmai
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
tocmai această difuziune semantică reprezintă dovada unei poziții privilegiate a "judecății" într-un orizont care, acum, la începutul demersului de față, pare a ține tocmai de "rațiunile judecății": este vorba despre ceea ce mai devreme am numit "orizontul dictaturii judicativului". Oricum, semantica în cauză nu este întâmplătoare, cu toate că pare a constitui o sursă de complicații pentru un demers care o vizează. Judecata este, în fapt, un fel de nod semantic, o unitate de semnificație, unificată prin sensul formal pe care îl capătă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cu putință "gândul" (de natură reprezentațională sau noetică, așadar "logică") și corespondența sau lipsa de corespondență dintre elementele prinse în sinteză, adică valoarea de adevăr. Se cuvine, acum, încă o precizare: în momentul în care adevărul și-a ieșit din semantica sa ontologică, el a devenit "valoare de adevăr", fapt care pretinde socotirea, concomitentă cu adevărul, a falsității (chiar și cu titlu de ipoteză, în cazul unor "adevăruri necesare"). Perspectiva din urmă, a convențiilor logicii aristotelice, așează propoziția și judecata în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Unele dintre ideile formulate de Frege în legătură cu funcția (în studiul Funcție și concept, publicat în 1891) se vor regăsi în celebrul său studiu Despre sens și semnificație (din 1892), mult mai cunoscut în spațiul filosofiei, dată fiind tema sa de "semantică", foarte apropiată de temele filosofice, dacă nu deja filosofică. Se cuvine, tocmai de aceea, o observație privind ideea despre valoarea funcției ca fiind o valoare de adevăr (Adevăratul sau Falsul). Ideea se regăsește în studiul despre diferența dintre sens și
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
forme logice"; prin urmare, acestei reguli trebuie să i se supună și enunțul judicativ originar, pus în cercetare acum. Pot fi identificate două fapte logic-judicative semnificative, cumva, metateoretic, prin care se anunță "principiul identității" (de origine prearistotelică și cu o semantică mai largă decât formula identității redată mai sus: A este A): a) opinia că întreaga cunoaștere este o tautologie (întrucât orice cunoștință își are temeiul în "identitatea ontologică" dintre un subiect și un obiect, cel dintâi termen explicitându-se pe sine
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
despre o identitate cognitivă, potrivit căreia avem aceeași situație "formală" ca în cazul identității ontologice, cu diferența că nu mai este vorba despre "ființări", ci despre "poziții" în structura raționamentelor. Mai trebuie spus că, deși rupe procedural sintaxa identității de semantica sa, formula A este A, luată strict formal, s-a instituit deja, ca un veritabil model, în chiar spațiul de valabilitate al adevărului, adică acolo unde sunt "valabile" și cele două specii ale principiului identității, luat în sens larg. Unii
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de intelect intuitiv) prinde individualul, ea are, totodată, în chiar această preluare a individualului, universalul. Dar distincția între acești doi termeni rămâne și, de asemenea, este instituită și altă diferență, aceea dintre particular și general (am putea spune, forțând puțin semantica termenilor, specie și gen în loc de particular și general). Diferențele dintre facultate și obiectul ei, apoi dintre individual și general, dintre particular și general devin ele însele constitutive cunoașterii. Regulile pe care Aristotel le va formula, în cadrul proiectului logicii-organon, sunt legate
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
anume acelea care fac cu putință însăși constituirea structurii existențiale a Dasein-ului. Oricum, limbajul filosofic heideggerian nu mai ține cu totul de condiția mult prea tehnică în care l-a dus metafizica modernă; el pare a fi mai apropiat, în semantica sa, se-nțelege, și terminologic, poate și pragmatic, de "situația" sa prearistotelică. Pe de altă parte, Heidegger nu se poate rupe de condiționările istoric-spirituale, filosofice, proprii orizontului său cultural; este cuprins el însuși, cu acest orizont cultural, în gândurile sale
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]