2,120 matches
-
Londra, 1983/2009. Dinu, Mihai, Comunicarea. Repere fundamentale, Editura Știință, București, 1997. Dinu, Mihai, Fundamentele comunicării interpersonale, Editura BIC ALL, București, 2004. Dospinescu, Vasile, Semiotică și discurs didactic, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998. Eco, Umberto, O teorie a semioticii, traducere de C. Radu și C. Popescu, Editura Meridiane, București, ediția a II-a revăzută (A Theory of Semiotics, Indiana University Press, SUA), 1976/2008. Eggert, Max A., Body Language: impress, persuade and succeed with the power of body language
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Irinäus, Agresivitatea umană. Studiu etologic, traducere de V. Dem Zamfirescu, Editura Trei, București (Krieg und Frieden aus der Sicht der Verhaltensforschung, Piper, München), 1984/1995. Ekman, Paul, Friesen, Wallace V., The repertoire of nonverbal behavior: Categories, origins, usage, and coding. Semiotica: Journal of the International Association for Semiotic Studies, vol. 1, pp. 49-48, 1969. Enăchescu, Constantin, Fenomenologia trupului. Locul și semnificația Trupului carnal în psihologia persoanei, Editura Paideia, București, 2005. Fiedler, Klaus, Social Communication, Psychology Press., New York, 2007. Florea, Vasile, Goya
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Jacobson, Leonore, Pygmalion in the Classroom. Teacher Expectations and Student Intellectual Development, Irvington, New York, 1968. Rosenthal, Robert, "Teacher expectations and their effect upon children", în G. S. Lesser (ed.), Psychology and Educational Practice, Scott Foresman, Glenview, 66, 1971. Rovența-Frumușani, Daniela, Semiotică, societate, cultură, Editura Institutul European, Iași, 1998. Rückle, Horst., Limbajul corpului pentru manageri, Editura Tehnică, București, 2001. Saussure, de Ferdinand, Curs de lingvistică generală, traducere de I. Izverna, Editura Polirom, Iași, (Cours de linguistique générale, Payot, Paris), 1975/1998. Sălăvăstru
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
-a), Elena Lupu • Muzeul contemporan. Programe educaționale, Iulian-Dalin Ionel Toma • Paradigma Rousseau și educația contemporană, Izabela-Nicoleta Dinu • Parteneriate școală familie comunitate. Studiu de caz, Mircea Agabrian ,Vlad Millea, • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte-adolescent, Livia Durac • Stimularea creativității prin predarea matematicii, Geanina Havârneanu • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan • Școala, familia, comunitatea, Mircea Agabrian • Știința educației prin paradigme. Pedagogia "văzută cu alți ochi", Elena Joița • Violența
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Cartea gesturilor europene, traducere de A. Răsuceanu, Editura Trei, București, 1993/2006, pp. 101-102. 15 Ray Birdwhistell, Introduction to Kinesics. An Annotation System for Analysis of Body Motion and Gesture, Editura University of Louisville Press, Louisville, 1952. 16 Daniela Rovența-Frumușani, Semiotică, societate, cultură, Editura Institutul European, Iași, 1999, p. 185. 17 Mark L. Knapp, Judith A. Hall, în Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea, op. cit., 2004, p. 22. 18 George H. Mead, Mind, Self and Society from the Standpoint of a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
1989) în Babad, op. cit., 2009, p. 179. 82 Ferdinand de Saussure, Curs de lingvistică generală, traducere de I. Izverna, Editura Polirom, Iași, 1916/1998. 83 Charles S. Peirce, apud Traian Stănciulescu, La început a fost semnul. O altă introducere în semiotică, Editura Performantica, Iași, 2004, p. 29. 84 Umberto Eco, O teorie a semioticii, traducere de C. Radu și C. Popescu, Editura Trei, Iași, 1976/2008, p. 105. 85 Traian Stănciulescu, op. cit., 2004, p. 73. 86 apud Traian Stănciulescu, op. cit., 2004
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
lingvistică generală, traducere de I. Izverna, Editura Polirom, Iași, 1916/1998. 83 Charles S. Peirce, apud Traian Stănciulescu, La început a fost semnul. O altă introducere în semiotică, Editura Performantica, Iași, 2004, p. 29. 84 Umberto Eco, O teorie a semioticii, traducere de C. Radu și C. Popescu, Editura Trei, Iași, 1976/2008, p. 105. 85 Traian Stănciulescu, op. cit., 2004, p. 73. 86 apud Traian Stănciulescu, op. cit., 2004, p. 223. 87 Umberto Eco, op. cit., 1976/2008, p. 262. 88 Umberto Eco
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
227. 100 Emil Stan, Managementul clasei, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Institutul European, Iași, 2009, p. 15. 101 Luminița Iacob (1998), apud Cucoș, op. cit., 2000, p. 234. 102 Laurențiu Șoitu, op. cit., 1997, p. 120. 103 Vasile Dospinescu, Semiotică și discurs didactic, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 110. 104 Gabriel Albu, Grijile și îngrijorările profesorului, Editura Paralela 45, Pitești, 1998, pp. 124-128. 105 Dorina Sălăvăstru, Psihologia educației, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 191. 106 Clive Beck
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
H. Rückle, Limbajul corpului pentru manageri, traducere de R.E. Nistor, Editura Tehnică, București, 1999. 118 Peter A. Andersen, op. cit., 2004/2007, p. 86. 119 Paul Ekman, Wallace V. Friesen, "The repertoire of nonverbal behavior: Categories, origins, usage, and coding" în Semiotica: Journal of the International Association for Semiotic Studies, vol. 1, 1969, p. 82. 120 Janet Beavin Bavelas, apud Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea, op. cit., 2004, p. 137. 121 Janet Beavin Bavelas (1994), apud Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o activitate multidisciplinară, interdisciplinară, pandisciplinară și metadisciplinară decât o disciplină per se, câtă vreme criticii culturii pun la lucru idei din variate discipline, cum ar fi literatura, teoria estetică, critica de artă, filosofia, analiza media, critica culturii populare, teoriile interpretării, semiotica, teoria psihanalitică, teoria post(neo)marxistă, teoriile sociologice și antropologice ori studiile comunicării. Amintind de impactul pe care l-a avut publicarea, la începutul anilor '70, a jurnalului Working Papers in Cultural Studies în cadrul Centrului pentru Studii Culturale Contemporane (CCCS
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
70, a jurnalului Working Papers in Cultural Studies în cadrul Centrului pentru Studii Culturale Contemporane (CCCS) al Universității din Birmingham, profesorul american Arthur Asa Berger preia înțelegerea criticii culturale ca termen-umbrelă care ar subsuma studiul critic al mediilor, subculturilor, ideologiei, literaturii, semioticii, mișcărilor sociale, vieții de zi cu zi ori problemelor legate de gen, clasă, rasă, etnie și naționalitate. Multe dintre conceptele și metodele folosite în structurarea diferitor altor domenii de studiu pot fi aplicate și asumate în articularea fiecărei alte teorii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
un text poate fi vizualizat asemenea unei piese de sculptură modulară, în funcție de orientarea spoturilor de lumină se poate ajunge la concluzii diferite. Astfel, un text, precum și o imagine, pot fi interpretate din perspectiva unei serii de teorii critice, de la critica semiotică la cea estetică ori de la critica psihanalitică la cea marxistă ori de la critica feministă la cea postcolonialistă. Unii critici pot, însă, combina diferite tipuri de metode interpretative, de la criticile marxiste ori psihanalitice orientate semiotic, la criticile care combină perspectivele marxiste
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
critica feministă la cea postcolonialistă. Unii critici pot, însă, combina diferite tipuri de metode interpretative, de la criticile marxiste ori psihanalitice orientate semiotic, la criticile care combină perspectivele marxiste cu cele psihanalitice ori cu cele feministe, ori perspectivele feministe cu cele semiotice, chiar dacă demersul criticului poate fi relativ, prin apartenența sa la un anumit grup, adeziunea la anumite teorii și asocierea cu anumite discipline și sisteme de credință, ceea ce nu ar permite doar o singură interpretare validă.8 Toate aceste teorii critice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
inter-metodologic de cercetare, care permite abordarea practicii artistice din perspectiva celor mai variate domenii ale acțiunii, de la filosofie și știință (sociologie, psihologie, antropologie, etnologie) la economie și politică, post-estetica este un tip de discurs care apelează la descifrarea poetică, retorică, semiotică (în principal, pragmatică) și ideologică a unor semnificații sociale, politice, economice și, în general, culturale, care se manifestă în dependență de modul de redare estetică a operei de artă, mod succedat, în ordinea receptării, de un interes practic, extraestetic. Această
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
al textului și, în cele din urmă, al cititorului, de-a lungul unei istorii ce se întinde de la critica tradițională (ce privilegia intenția creativă, biografia și psihologia autorului) la structuralismul anilor '50 (care analiza textul ca un sistem de coduri semiotice) și până la poststructuralismul ce a urmat anului 1968 (care pune accentul pe cititor și comunitățile de cititori), a permis o actualizare a modelului informațional autor- text-cititor prin adăugarea programelor întrebuințate de autor și de cititor, care trebuie să facă față
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
imaginilor și vizualizării, a apărut nevoia studierii acestui fenomen în principal din perspectiva producerii semnificațiilor. Discutând critic validitatea anumitor metodologii de analiză a imaginilor fotografice, ca element important al culturii vizuale în societățile industriale moderne, Lister și Wells investighează, prin intermediul semioticii, teoriei culturale psihanalitice, istoriei artei și a istoriei sociale a tehnologiilor media, esteticii și sociologiei culturii, felul în care sunt articulate în practica vizuală semnificația, plăcerea și puterea. Înțelese dintr-o perspectivă a interdisciplinarității, studiile culturale sunt puse în situația
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
sociologiei culturii, felul în care sunt articulate în practica vizuală semnificația, plăcerea și puterea. Înțelese dintr-o perspectivă a interdisciplinarității, studiile culturale sunt puse în situația de a apropria teorii și metodologii ale altor discipline, cum ar fi etnografia, sociologia, semiotica, psihanaliza ori teoria critică. Abordând procesul producției culturale dintr-o perspectivă metodologică eclectică, studiile culturale devin un domeniu de lucru experimental. Metoda analitică propusă de Martin Lister și Liz Wells pornește de la prezumția că semnificațiile imaginilor sunt produse, distribuite și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
se observă o confruntare a privitorului / lectorului cu o serie de convenții, înțelese ca modalități de a efectua anumite acțiuni pe baza unor acorduri sociale ori a unor referințe istorice. Descrierea unor convenții picturale ar putea fi asociată cu noțiunea semiotică a unui semn iconic în care semnificantul (ca semn fizic sau calitate materială) are anumite asemănări cu ceea ce semnifică, în condițiile în care, în interiorul unei culturi, un anumit semn se potrivește cu un anumit obiect material, extinzând astfel conceptul de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
media: Barthes, Benjamin, Lacan și Foucault 94. Odată cu "turnura culturală", practicile și relațiile sociale sunt înțelese ca fiind semnificante, organizând și constituind acțiunile sociale prin implicarea și asumarea interpretărilor și fabricării semnificațiilor. Astfel, studiile culturale s-ar baza pe realizările semioticii, distingându-se prin analiza simbolicului și a practicilor de clasificare și producere a semnificației. Prin tratarea problemei asemănărilor și diferențelor dintre limbajul scris și verbal și cel vizual, imaginile ar putea fi concepute ca limbaj din perspectiva unui sistem de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
fondarea a două institute de vară pentru teoria și interpretarea culturii vizuale de către National Endowment for the Humanities, în cadrul Colegiilor Hobart și William Smith (1987) și a Universității din Rochester (1989), unde au fost examinate noi strategii interpretative dezvoltate prin intermediul semioticii, lingvisticii, psihanalizei, feminismului, studiilor queer și teoriei culturale. Ca urmare a activității în cele două institute, au fost publicate două antologii de texte editate de Norman Bryson, Michael Ann Holly și Keith Moxey: Visual Theory: Painting and Interpretation (1991) și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
care ar analiza opera de artă nu atât din perspectiva convențiilor formale care îi determină structura, ci mai curând din perspectiva sintetizării reflectării circumstanțelor sociale și culturale în care a fost produsă. Definind opera de artă ca fiind o reprezentare semiotică, respectiv un sistem de semne care ar depăși conceptul de mimesis, autorii incluși în acestă antologie susțin că opera de artă ar exprima valorile culturale ale momentului istoric căruia îi aparține artistul. Angajate în organizarea și structurarea mediului social și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
decât ar reflecta semnificațiile politice, sociale și culturale 98. Detașându-se de explicațiile marxiste cu privire la distincția dintre baza și suprastructura societății, potrivit cărora circumstanțele producției economice erau separate de activitățile religioase, filosofice și artistice, Bryson, Holly și Moxey instrumentează teoria semiotică pentru a demonstra că atât activitățile economice, cât și cele culturale sunt învestite cu valoare socială care le-ar reprezenta mai curând ca modalități diferite de discurs decât ca manifestare a dezvoltărilor distincte în procesul social 99. Potrivit unui alt
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
tehno-culturii, vizează modalitățile prin care răspundem cunoașterii și experimentării lumii. Interesul pentru complexitatea impactului pe care îl are cultura vizuală asupra reconsiderării experienței și cunoștințelor în viața cotidiană și profesională a multiplicat consistent pozițiile și atitudinile critice cu privire la consecințele întrebuințării semiotice și ideologice a imaginilor. În cartea lor despre "practicile privirii", Maria Sturken și Lisa Cartwright analizează cultura vizuală din perspectiva fascinației produsă de complexitatea înlănțuirii imaginilor și a îngrijorării stârnite de potențialul puterii imaginilor, facilitat de evoluția tehnologiei.106 Prezentând
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
contextului social în care "vezi" și "ești văzut". Toate aceste teorii ale culturii vizuale, asociate cu teoriile critice ale culturii, configurează cadrul și structurează conținutul unei teorii post-estetice, interesată de descrierea contextului cultural, de analiza istorică, socială, politică, economică, tehnologică, semiotică, interpretativă etc. și de evaluarea critică și teoretică a reprezentărilor, producțiilor și practicilor culturale și artistice contemporane. 1.7. Studiile vizuale Dezvoltate prin intermediul teoretizărilor și aplicațiilor studiilor culturale și culturii vizuale, studiile vizuale furnizează în permanență material de investigație pentru
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
se poate justifica faptul că studiile (culturii) vizuale ar avea ca obiect dimensiunile mai puțin investigate ale istoriei artei, câtă vreme multe dintre resursele reflexive și metodele de cercetare provin din practica artei, critica de artă, educația artistică, design, publicitate, semiotică, poststructuralism, antropologie, sociologie, psihanaliză, feminism, teoria literară, teoria postcolonială, economia politică, arheologie, arhitectură și planificare urbană, comunicații vizuale, antropologie vizuală și diferite alte studii. Ca atare, cutura vizuală e privită mai curând ca un câmp interdisciplinar, dificil de localizat. Aceasta
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]