22,588 matches
-
te culci la loc? — Mi-a sărit somnul. — De ce? Nu știu, mi-a sărit pur și simplu. Poate chiar n-ai magneziu. Nu i normal să-ți sară somnul hodoronc-tronc. — Nu începe și tu. Oricum, am început să am o senzație de déjà vu. — Deja? Déjà vu! — Cum zici tu, mamă, eu zic să nu te mai gândești, dă-l dracu’ de magneziu, că ne-om descurca noi și fără el, cum ne-am mai descurcat și până acum. Mai bine
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
cuverturii trase peste cearșaf și rămase o vreme îngândurat. Ceva nu se lega. Ceva lipsea, și fără acel ceva îi era imposibil să prindă firul logic al întâmplărilor. Se ciupi discret de ureche. Nu-l duru în mod deosebit, dar senzația era suficient de reală ca să nu aibă îndoieli cum că visează. De fapt, avea în continuare îndoieli. Cine a spus că nu poți visa că te ciupești de ureche și că te doare, deși nu e realitate? Poți visa orice
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
roșu-închis, se dovedea în mod categoric cu mult mai arătos și mai incitant; ba, uneori, Melania îl simțea vibrând la unison pe el, scriitorul ei, iubitul ei, inegalabilul ei, în fond, Immanuel al ei, tresărind încântat de noua lui cucerire. Senzații cu care barmanul Florin, orice s-ar spune, nu o înnobilase niciodată. O relație periculoasă la care visează multe femei toată viața în ceea ce o privește pe Melania se înfiripa fără nici un efort de îndată ce sălta din raft tandemul Ilf și
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Gigi Pătrunjel i se părea că o zărește atârnând de un cârlig urecheat, din lemn brut, încheind cu succes șiragul. Își frecă tâmplele, se repezi la chiuvetă și își umplu un pumn cu apă rece. Bău hulpav, pe nerăsuflate, dar senzația de sete nu-l părăsea, indiferent de can titatea de lichid pe care o ingurgita. Ba chiar arsura din gât i se lungi rapid până în stomac. Se trânti îmbrăcat în cearșafurile proaspăt schimbate de aceeași mătușă grijulie și dormi așa
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
și gesturi rocambolești, dar trebuie să ne întrebăm dacă nu cumva e vorba de un vis, mai exact de un coșmar. Iată cum teroare se instaurează ferm în mintea Karinei: Ajungând pe trotuarul cu gropi și denivelări din fața blocului, avu senzația că e urmărită. Era un sentiment straniu care o îngrijoră: Parcă cineva, de undeva, îi urmărea fiecare mișcare, fiecare gest, fiecare pas. Se întoarse și se uită în spate. Nimic, nimeni care să-i acorde un minim interes. (...) Dar umbra
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
gest, fiecare pas. Se întoarse și se uită în spate. Nimic, nimeni care să-i acorde un minim interes. (...) Dar umbra cu ochi iscoditori era încă prezentă și totuși invizibilă. Devenise de-a dreptul paranoică. Și totuși de ce persista acea senzație că cineva o supraveghează? Dar nu numai Ana poate deveni antagonistul. El, străinul intră într-un ipotetic dialog cu Karina, o continuare de fapt a scurtelor scrisori pe care străinul i le strecoară în cutia poștală. Replicile sunt scurte, dar
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
era frig, un val de aer rece care parcă venea din interior împrăștiindu-se cu viteză prin toate celulele corpului. Era frigul pe care îl simțea de fiecare dată când era tristă. Citise pe undeva că persoanele depresive aveau mereu senzația aceasta de frig, chiar dacă aerul era suficient de cald. Iubirea era cea care încălzea și cele mai reci suflete. Nu mai știa să iubească? Fusese atât de afectată de toate acele experiențe neplăcute prin care trecuse. Mai bine zis a
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
stare să se gândească la nimic. Nu reacționa nici într-un fel, era mult prea afectată de cuvintele scrise pe hârtia albă din mâna ei. Lacrimile se opriră treptat, dar tristețea insista să mai rămână. Privea în gol și avea senzația că viața ei insista să-și urmeze propriul curs, independent de voința ei. Că dorințele ei nu corespundeau cu planurile pe care Dumnezeu le avea pentru ea. Viața ei... o comedie tragică. Ridică scrisoarea și reciti cu voce tare vrând
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
casă. Nu-i plăcea insistența reclamelor, o agasa chiar tot ce era prea mult. În fața magazinului de perdele, spre care o purtaseră pașii, era parcată o mașină albă. Inima ei se făcu în clipa aceea atât de mică, încât avea senzația că nici nu mai avea puterea să bată. I se puse un nod în gât. Picioarele o avertizau că nu o mai susțin prea mult, iar gura i se uscase ca într-o zi toridă de vară în care nu
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
o urmărise în satul de la marginea pădurii. Și cum ar fi putut să-și dea seama când nici măcar nu fusese atentă la sigla acesteia? Dar și de această dată trecu fără să acorde atenție acestui aspect. Intrând în magazin avu senzația că pășește în cabinetul medicului care urma să-i dea rezultatul unor analize importante. Îi era frică de ce ar putea descoperi, de ce ar afla, dar curiozitatea și dorința de a ști erau mult mai mari. Împinse ușa mare de sticlă
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
dumneavoastră doar simplul fapt de-a vă gândi la el? Karina era încurcată pentru a doua oară în fața acestui om, care parcă îi citea gândurile aruncându-i în față ceea ce ea nu voia să recunoască față de ea însăși. Era iubire senzația aceea plăcută de confort, de familiaritate, care se instala după fiecare moment în care străinul îi acorda atenție? - Dar privirea dumneavoastră tristă denotă și multă suferință, ca și cum relația ar fi imposibilă din motive pe care nu reușiți să le acceptați
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
curiozitatea. Voia să descopere frumusețea despre care vorbea el, pe care reușise să o vadă deși ei îi era străină. Oglinda îi arătă un chip ofilit, o privire stinsă în ochii mari, întunecați cu reflexe de curiozitate și verde-pământiu. Avea senzația că privește într-un vas gol, iar ea știa că „ochii sunt oglinda sufletului”. Pe unde se pierduse conținutul? Îl devorase suferința, durerea, dezamăgirile, lacrimile? Nu, era acolo, ascuns bine chiar și de privirea ei iscoditoare, după perdele groase de
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
ar mai interesa ce are de spus, ai reuși să-l îndepărtezi. - Trebuie să știu cine e. - Chiar dacă asta înseamnă să suferi, să doară? - Da. - Ai grijă ce-ți dorești!” Ajungând pe trotuarul cu gropi și denivelări din fața blocului, avu senzația că e urmărită. Era un sentiment straniu care o îngrijoră. Parcă cineva, de undeva, îi urmărea fiecare mișcare, fiecare gest, fiecare pas. Se întoarse și se uită în spate. Nimic, nimeni care să-i acorde un minim de interes. Analiză
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
s-ar fi uitat, răspunsul era același: „avem altceva mai bun de făcut decât să te urmărim pe tine”. Dar umbra cu ochi iscoditori era încă prezentă și totuși invizibilă. Devenise de-a dreptul paranoică. Și totuși de ce persista acea senzație că cineva o supraveghează? Ajunse repede la locația unde urma să aibă loc spectacolul caritabil și fu plăcut impresionată să vadă atât de mulți oameni prezenți pentru a susține o cauză nobilă. Cine nu ar fi sensibilizat când vine vorba
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
de scrisorile anonime pe care le găsise și care o tulburaseră profund. Întinse mâna tremurândă, nesigură spre cutia metalică ce scârțâia enervant la fiecare atingere. Plicul alb se ivi în fundalul deschizăturii întunecate. Îi scrisese. Din nou. O cuprinse o senzație stranie de emoție amestecată cu frică, așteptare și nerăbdare în același timp. Îl luă în mână întorcându-l pe ambele părți de câteva ori. Nu se grăbea să-l deschidă, deși era nerăbdătoare să afle ce conținea și de data
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
că i se răcea cafeaua așteptând-o, ea întârziind în brațele lui imaginare. Coborî repede cele câteva trepte de la intrarea în bloc. Ieși în stradă și aerul rece al dimineții o învălui, înlăturând treptat căldura îmbrățișării. Realitatea era rece, iar senzația că e urmărită își făcu iarăși simțită prezența. Se uită în toate direcțiile, dar nu văzu nimic suspect. Și totuși nu putea alunga acel semnal de larmă din mintea ei, care o îngrijora. Da, poate că totul era doar în
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
dintr-un vis. Faptul că se agățase de prezența lui și-l rugase să nu plece nu-i putea spune chiar atât de multe despre ea. Un semnal de alarmă se declanșă în mintea ei. Din nou. Își aminti de senzația pe care o avea de fiecare dată când ieșea din acasă, aceea că e urmărită. Se duse la fereastră. Mașinile treceau grăbite pe strada aglomerată. Oamenii se îndreptau netulburați de privirea ei spre destinații necunoscute. Frunzele din copacul care umbrea
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
scara blocului. Afară, aerul fierbinte de vară timpurie o învălui plăcut. Soarele ardea tot ce atingea pe pământ cu razele sale fierbinți. Ochi negri, insistenți și iscoditori, o urmăreau din umbră. De fiecare dată când ieșea din casă avea aceeași senzație stranie că e urmărită și deși nu-i scăpa nimic din analiza ei minuțioasă asupra oamenilor, locurilor din jurul ei, nu reușea să descopere intrusul, iscoada. Poate doar i se părea, dar era mult prea insistentă acea prezență pentru a o
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
meu. De câte ori trebuie să-ți repet că era o simplă glumă nevinovată? - Nu-i nevoie să-mi repeți, e suficient că simt că nu sunt singura femeie din viața ta. - Te iubesc! Înțelegi asta? - Te doresc! Asta înțelegi? Dar am senzația că nu mai pot ajunge la tine, că te-ai îndepărtat, că nu-ți mai pasă, sau pur și simplu că nu mai vrei să continuăm această relație. - Relație??? Mă faci să râd. Asta numești tu relație? Doar îmi arăți
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
că te-ai îndepărtat, că nu-ți mai pasă, sau pur și simplu că nu mai vrei să continuăm această relație. - Relație??? Mă faci să râd. Asta numești tu relație? Doar îmi arăți că exiști, apoi te retragi ca să am senzația că sunt de-a dreptul nebună, că totul nu-i decât în mintea mea depresivă? Parcă așa spuneai, nu? Că trebuie să mă vindec de toate nebuniile care-mi trec prin cap în legătură cu tine ca să ne fie bine. - Știi că
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
vreau să-l constrâng cu nimic. Am supraviețuit și am învățat să trăiesc fără iubirea lui. - Poate fi singura ta șansă să te simți împlinită alături de un bărbat în această viață. Gândește-te bine! - Și să trăiesc cu frică, cu senzația că o altă femeie îl răsfață atunci când nu suntem împreună? Sunt posesivă. Nu vreau să împart ceea ce iubesc cu nimeni. Gelozia mea nu ar face decât rău relației. Am ajunge să ne urâm. Prefer să păstrez în amintire doar faptul
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
de câteva ori, iritată de iuțeala care îi ardea căile respiratorii. Avea nevoie de apa. Era întuneric, nu vedea nimic. Își dădu seama că avea ochii legați cu ceva. Un material fin. Mai tuși de câteva ori nereușind să elimine senzația de arsură din gât și din piept. Vru să ducă mâna la gât simțind că se sufocă, dar nu o putea mișca. Mâinile îi erau prins deasupra capului, legate strâns de ceva. Începu să tremure. Inima se trezi din letargie
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
anumită vârstă, omul să simtă un vid inexplicabil, ca și cum ceva îi lipsește și, simțind că nu e bine ca omul să fie singur, se aruncă în căutarea unui vas viu în care să toarne acea redundanță de viață care, prin senzația lipsei, i se relevă. Caută atunci femeie și se însoară cu ea printr-o căsătorie deductivă. Totul echivalează cu a spune că, fie că nunta precede ideea de căsătorie, conducându-ne aceea la aceasta, fie că deja propunerea de căsătorie
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
s-a extins în aria spirituală cu trimitere la proprietăți vindecătoare și puteri de transformare ale acestei energii vitale. Hado este peste tot și în toate, în corpul ființelor, în obiecte, toate devenind antene de receptare a acestei energii. 13 Senzație generală a existenței și a stării propriului corp, independentă de senzațiile externe, rezultat al sintezei senzațiilor simultane și fără a putea fi localizate, a diferitelor organe, mai ales abdominale și toracice. 14 În prolog-epilogul la a doua ediție a romanului
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
și puteri de transformare ale acestei energii vitale. Hado este peste tot și în toate, în corpul ființelor, în obiecte, toate devenind antene de receptare a acestei energii. 13 Senzație generală a existenței și a stării propriului corp, independentă de senzațiile externe, rezultat al sintezei senzațiilor simultane și fără a putea fi localizate, a diferitelor organe, mai ales abdominale și toracice. 14 În prolog-epilogul la a doua ediție a romanului Amor y pedagogía, din 1934, Unamuno face rectificarea: "orice pedagog riguros
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]