3,287 matches
-
evenimente petrecute și susținute de bărbații mari ai timpului; arată rodu[l] unirei și speranța ce toată țara a pus în această sfânta unire care datează de pe timpul lui Mircea cel Bătrân (sic!) și Mihai Viteazul"185. Specificul celor două serbări era destul de puțin punctat, prin poezia La moartea lui Cuza și cântecele Hora Țărilor unite sau Zece Mai. Ambele momente festive, din ianuarie și din mai, făceau referiri insistente la evenimentele recente, mai proeminente ce-i drept, în cel de-
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cel de-al doilea caz186. Unul dintre vorbitori a schițat o istorie la zi a realizării României Mari, începând cu "expediția Românilor din 1913" și continuând cu "acțiunea noastră în Războiul Mondial"187. Ceremoniile școlilor sătești au cuprins uneori, la serbările de 10 mai, secvențe trimițând mai curând la ritualurile "Zilei Eroilor", cum ar fi procesiunea la mormintele ostașilor sau la monumentul dedicat lor188. Distribuirea ocazională de alimente nu pare neapărat legată de ideea praznicului de pomenire a celor căzuți pentru
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a plecat acasă ducând amintirea frumoasei zile în care au petrecut câteva ore plăcute în mijlocul copiilor lor (sic!)"194. S-au înregistrat însă și eșecuri. În unele localități, lipsise aproape complet acel public căruia îi erau destinate "producțiile artistice" ale serbărilor. Starea vremii nu fusese, de această dată, vinovată. Dimpotrivă, ziua frumoasă de primăvară pare să fi contribuit la absența sătenilor, plecați la muncile câmpului. Faptul că sărbătorirea avusese loc în cursul săptămânii, fără să coincidă cu o sărbătoare religioasă reducea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
o probă indubitabilă de civism. Iar responsabilii instituțiilor școlare din noile provincii s-au conformat. "Liceul particular evreesc de băeți din orașul Bălți", de pildă, s-a adresat special Directoratului de Instrucție Publică din Basarabia, pentru a lua act "despre serbările naționale și religioase, cari sunt obligate pentru serbări în liceele particulare ovreești". Directoratul, sesizând, la rându-i, gravitatea chestiunii, a redirecționat-o spre Ministerul Instrucțiunii, solicitând să se trimită: "un tablou al sărbătorilor naționale în cari școlile nu vor ține
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
școlare din noile provincii s-au conformat. "Liceul particular evreesc de băeți din orașul Bălți", de pildă, s-a adresat special Directoratului de Instrucție Publică din Basarabia, pentru a lua act "despre serbările naționale și religioase, cari sunt obligate pentru serbări în liceele particulare ovreești". Directoratul, sesizând, la rându-i, gravitatea chestiunii, a redirecționat-o spre Ministerul Instrucțiunii, solicitând să se trimită: "un tablou al sărbătorilor naționale în cari școlile nu vor ține cursuri"199. Procesele-verbale de inspecție care privesc școlile
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
să fie serbată cu mare pompă (s.n. C.M.)"200. S-au făcut controale speciale, ca să se verifice aplicarea dispozițiilor. Un exemplu ar fi cel efectuat la școala din "satul Coșernița, jud. Soroca", la 6 februarie 1920, "pentru a asista la serbarea națională Unirea tuturor Românilor conform ordinelor din nainte (s.n. C.M.)". Aici, inspectorul a constatat că fusese celebrat un Te-Deum la care luaseră parte prea puțini săteni și că "serbarea școlară de elevi nu s-a făcut". Situația i s-a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Coșernița, jud. Soroca", la 6 februarie 1920, "pentru a asista la serbarea națională Unirea tuturor Românilor conform ordinelor din nainte (s.n. C.M.)". Aici, inspectorul a constatat că fusese celebrat un Te-Deum la care luaseră parte prea puțini săteni și că "serbarea școlară de elevi nu s-a făcut". Situația i s-a părut inadmisibilă. A cerut imperios "ca în viitor serbările naționale să se facă cu toată pompa cuvenită. Pe lângă slujba de la biserică să se facă serbări cu recitări și cântece
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
s.n. C.M.)". Aici, inspectorul a constatat că fusese celebrat un Te-Deum la care luaseră parte prea puțini săteni și că "serbarea școlară de elevi nu s-a făcut". Situația i s-a părut inadmisibilă. A cerut imperios "ca în viitor serbările naționale să se facă cu toată pompa cuvenită. Pe lângă slujba de la biserică să se facă serbări cu recitări și cântece naționale. Fără aceste serbări școlare, sărbătorile naționale trec fără a lăsa ceva în sufletul și inima românului (s.n. C.M.)"201
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
puțini săteni și că "serbarea școlară de elevi nu s-a făcut". Situația i s-a părut inadmisibilă. A cerut imperios "ca în viitor serbările naționale să se facă cu toată pompa cuvenită. Pe lângă slujba de la biserică să se facă serbări cu recitări și cântece naționale. Fără aceste serbări școlare, sărbătorile naționale trec fără a lăsa ceva în sufletul și inima românului (s.n. C.M.)"201. Ca urmare a unei alte inspecții, în satul Unchitești (jud. Soroca), s-a notat în procesul-verbal
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nu s-a făcut". Situația i s-a părut inadmisibilă. A cerut imperios "ca în viitor serbările naționale să se facă cu toată pompa cuvenită. Pe lângă slujba de la biserică să se facă serbări cu recitări și cântece naționale. Fără aceste serbări școlare, sărbătorile naționale trec fără a lăsa ceva în sufletul și inima românului (s.n. C.M.)"201. Ca urmare a unei alte inspecții, în satul Unchitești (jud. Soroca), s-a notat în procesul-verbal: "fiindcă mâine 24 Ianuarie st.v. (6 Februarie
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fiindcă mâine 24 Ianuarie st.v. (6 Februarie st.n.) este serbătoare națională Unirea tuturor Românilor, dl învățător va căuta să serbeze această zi cu mare pompă, va ține o conferință populară în care să le arate importanța acestei mari serbări Tot atât de mare ca și serbătoarea învierii Domnului (s.n. C.M.)"202. Deși se insista asupra echivalenței simbolice dintre 24 ianuarie și Marea Unire din 1918, sub raportul informației istorice pentru uzul școlarilor, aceste momente erau clar diferențiate, în lecții speciale, care
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
oarecare normalitate. Semnalul a fost dat de aniversarea oficială a centenarului unirii, în 1959207. În anii următori, nu a mai fost niciodată o campanie de o asemenea anvergură, dar perseverența a avut un impact mai durabil decât supradimensionarea. Pe nesimțite, serbarea dedicată zilei de 24 ianuarie a intrat chiar și în repertoriul copiilor de grădiniță, alături de alte activități patriotice cum erau cele pentru 1 Mai (ziua internațională a "oamenilor muncii"), 23 August, 30 Decembrie (ziua proclamării Republicii Populare Române)208. Intruziunile
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și puțină precizie: "la fiecare școală s-a serbat astăzi ziua de 1 decembrie, sărbătoare Națională a Unirei țărilor surori. Autoritățile au fost închise"210. Programul publicat anterior vorbea despre "aniversarea unirei cu Transilvania", pentru care aveau să se organizeze "serbări la fiecare școală"; mai precis, elevii urmau a se "produce cu cântece și recitări", iar profesorii a "rosti cuvântări ocazionale"211. Pentru că înregistrarea corectă a informațiilor nu a fost o prioritate, sentimentul final, al împlinirii, ignorând succesiunea reală a datelor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
final, al împlinirii, ignorând succesiunea reală a datelor istorice, un alt anunț vorbea despre faptul că "luni 1 decembrie st.n., împlinindu-se un an de la alipirea Bucovinei, în acea zi toate școlile vor suspenda cursurile și vor participa la serbările ce se vor organiza cu acest prilej (s.n. C.M.)"212. Posteritatea imediată a fost deci plurală ca viziune istorică, dar coerentă în ceea ce privește reprezentările memoriale. În anul următor, autoritățile regățene au restrâns deja omagiile publice. Un observator malițios nota că "deși
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
s-a revenit la prima formulă omagială, cea din 1919. După cum se anunța în presă, la 1 decembrie, toate școlile trebuiau să participe dimineața la "Te-Deum-urile ce se vor oficia la biserici, în prezența autorităților", după-amiază urmând să aibă loc "serbări școlare, la care un profesor va vorbi despre importanța actului unirii"221. Marile festivități ale deceniului s-au amânat pentru anul viitor. Din nou, ordinea simbolică o surclasa pe cea calendaristică, pentru că suita serbărilor cuprindea, în București, zilele de 9-12
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
autorităților", după-amiază urmând să aibă loc "serbări școlare, la care un profesor va vorbi despre importanța actului unirii"221. Marile festivități ale deceniului s-au amânat pentru anul viitor. Din nou, ordinea simbolică o surclasa pe cea calendaristică, pentru că suita serbărilor cuprindea, în București, zilele de 9-12 mai, iar pentru ceremoniile de la Alba Iulia unde urmau să participe și oficialii din capitală, sub conducerea prim-ministrului Iuliu Maniu se rezervase data de 20 a aceleiași luni. Asocierea se baza, în primul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
civismul patriotic și naționalismul militant al epocii spre manifestări publice cât mai impozante. În 1932, un ziar local anunța că asociația feministă din Iași se asocia mișcării antirevizioniste, trimițând în acest sens o telegramă prim-ministrului Iuliu Maniu, "cu ocazia serbării de mâine 1 decembrie"225. În același timp, autoritățile începeau să revină la obișnuitele măsuri de organizare "în teritoriu", luate cam în pripă. În gazete se anunța, doar cu o zi înainte, că "inspectoratul școlar din localitate a primit azi
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
din localitate a primit azi de la ministerul instrucțiunii o înștiințare privitoare la sărbătorirea zilei de 1 decembrie, data comemorării a 14 ani de la alipirea Ardealului. Toate școlile primare și secundare vor suspenda în această zi cursurile școlare. Se vor organiza serbări la toate școlile, unde profesorii vor vorbi elevilor despre însemnătatea zilei"226. Începea și seria marilor demonstrații publice antirevizioniste, mai întâi în Transilvania 227, apoi în capitală și în alte orașe importante ale țării 228. Apogeul celebrărilor interbelice s-a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
atașase în mod special de momentul 24 ianuarie 1859. Într-un fel, concura și aniversările deja tradiționale, organizate de "Astra"230. Liga a obținut aproape de fiecare dată231 sprijinul Ministerului Instrucțiunii, condus de dr. Constantin Angelescu, care a dispus organizarea de serbări adecvate în toate școlile. Recomanda chiar înființarea unor comitete ale Ligii de către corpul didactic aflat în subordine 232. În 1937 se estima deplina însușire a datei de 1 decembrie ca sărbătoare națională a "unirii Ardealului cu România" zi "în care
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
să colaboreze doar cu "Fundația Culturală Regală "Principele Carol"", cu "Astra" sau cu "Liga Culturală", insistând asupra importanței aniversării a 20 de ani de la unire 235. Ceremonialul strejăresc era deja o componentă verificată a festivităților 236, alături de obișnuitele Te-Deum-uri și serbări. Apăruse și o noutate de ordin tehnic: toate școlile trebuiau să audieze, în același timp, o emisiune radiodifuzată, dedicată evenimentului 237. Astfel se putea realiza, pentru prima oară, o participare simultană deși pasivă, intermediată, aproape fictivă la momentul cel mai
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
actul cel mai solemn din viața Românilor s-a săvârșit în octombrie 1922" și nu așa cum ne-am aștepta, la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, argumentându-și afirmația chiar și prin fastul pe care contemporanii îl dăduseră acestui eveniment: "serbările încoronării au continuat în București mai multe zile, în entuziasmul întregului popor"291. Încheind acest excurs minimal în bibliografia școlară din anii '30, ajungem și la profesorul ieșean Orest Tafrali, autor al mai multor ediții de manuale pentru gimnaziu și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
I au fost făcuți pionieri prima dată. [Funcție nu am avut], pentru că notele mele au început să scadă" (L.B.). Această manieră de ierarhizare a provocat destule pasiuni și resentimente în lumea celor mici141: "eu nu eram pusă [în programul de serbări], pentru că nu eram nici comandant de detașament, nici de grupă, cel mai mare premiu al meu a fost premiul III. Și țin minte că îi invidiam pe ăia care aveau șnururile alea roșu, galben, ăla de [comandant] de unitate, albastru
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
on Historical Consciousness and Political Attitudes among Adolescents, vol. A: Description, Edition Körber-Stiftung, Hamburg, 1997. Berelowitch, Wladimir, Les manuels d'histoire dans la Russie d'aujourd'hui, în "Commentaire", nr. 101, primăvara 2003, pp. 111-119. Berușcă, Aurelia, Ghid metodologic al serbărilor școlare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2008. Bruja, Alina Ștefania, Sărbătorirea zilei de 10 Mai în școala românească haretistă, în Cliveti, Gh., Ceobanu, Adrian-Bogdan, Nistor, Ionuț (coord.), Cultură, politică și societate în timpul domniei lui Carol I. 130 de ani de la
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
măsură la aducerea în deriziune a personajului, realizând o reclamă la felurite echipamente de încălzire. Costi Rogozanu a comentat situația, sub titlul Ștefan cel Mare de apartament: "anul acesta au fost alocate de la buget sute de miliarde de lei pentru serbări, expoziții cu o sabie (copie sau original), dezbateri, conferințe, toate dedicate lui Ștefan cel Mare. Nota electorală a fost evidentă, memoria voievodului dând ocazii pentru discursuri bine împănate cu îndemnuri la vitejie și unitate în cabina de vot [...]. Câteva miliarde
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
repertoriul școlar. Fosta învățătoare Elena Mărculescu (născută în 1910), amintindu-și despre activitatea sa din perioada interbelică, s-a oprit cu încântare asupra ei. Purtată de nostalgie, a început "să recite fără efort [...], repede, dar cu intonație, ca la o serbare școlară" prima strofă din poemul lui Bolintineanu (pe care l-a confundat, însă, cu George Coșbuc): "Pe o stâncă neagră, într-un vechi castel / Unde plânge-n vale un râu mititel [...]". Legat de aceste versuri, și-a amintit că, odată
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]