159,175 matches
-
în literatura de specialitae. După fixarea contextului istoric în care s-a petreut acest eveniment și după prezentarea exhaustivă și detaliată a izvoarelor privitoare la retragerea stăpânirii romane din Dacia, autorul consideră că acest eveniment s-ar fi petrecut spre sfârșitul domniei lui Gallienus, mai precis anul în 267. În finalul acestei părți sunt dedicate câteva pagini dacilor liberi și în special relațiilor acestora cu Imperiul roman. Ultima parte, intitulată Dacoromania (p. 309-361), pune în discuție evenimente petrecute ulterior retragerii romane
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
include cinci capitole: I. Legiunile (p. 151 161); II. Trupele auxiliare regulate (p. 162179); III. Trupele neregulate (p. 180-187); IV. Trupele auxiliare recrutate în Dacia (p. 188-191); V. Trupele și acțiunea lor romanizatoare (p. 192 215). Menționăm faptul că, la sfârșitul fiecărui capitol, autorul a integrat și bibliografia utilizată în text, editorii făcând completările necesare. Addenda lui Constantin C. Petolescu se intitulează Stadiul studiilor privind istoria militară a Daciei romane (p. 217-277), în care a inclus informații, observații și surse noi
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
să analizeze atât cultele oficiale, ci și cele particulare, ale soldatului ca individ religios (în special în capitolele al III-lea și al IV-lea); de asemenea, realizează o investigație antropologică a militarilor și a religiei din mediul acestora; în sfârșit, urmărește un studiu gradual, pornind de la grupuri (uni tăți specifice) la structuri superioare (legiuni și trupe auxiliare). Atalia Ștefănescu-Onițiu își bazează demersul pe statistica tuturor cultelor prezente în Dacia romană, dar, deși utilă, statistica devine deseori obositoare și reduce din
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
mobilitate socială, fapt care este neadecvat cu titlul acestei diviziuni a lucrării. De asemenea, autoarea aduce în discuție elemente iconografice pentru reprezentările de cult (statui, statuete, reliefuri), însă imaginile propriu-zise lipsesc, păstrându-se doar referințele bibliografice incluse în catalogul de la sfârșitul volumului. Totodată, notele de subsol sunt numerotate continuu, nu separat pentru fiecare capitol, deci sunt destul de greu de urmărit. Se întâlnesc și lacune, poate inerente tehnoredactării (cuvinte legate, absența unor litere sau semne de punctuație), dar și erori precum localizarea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
698-1046), constituie eșafodajul solid pe care autorul își construiește analiza și din care își extrage încheierile. Realizarea unui asemenea corpus de surse, cu acribie, meticulozitate și spirit critic, este o încercare temerară, pe care autorul a dus-o la bun sfârșit. Deși sunt repertoriate doar monumentele care conțin inscripții, analizele propriu-zise folosesc și monumentele anepigrafe (reliefuri, statui, teracote etc., pentru care este citată bibliografia), pentru a avea o imagine completă. În cazul cultului mithraic analiza se bazează pe 181 reliefuri (54
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Palestina, anume „les chaînes exégetiques” - „une nouvelle forme d’interprétation de l’Écriture par rapport aux commentaires, homélies et scholies” și care se înfățișează „comme des éditions du texte biblique assorties d’un florilège de citations patristiques” (p. 169). În sfârșit, Michaël Ribreau demonstrează că tratatul Contra Iulianum al lui Augustin, redactat în 421, deși se înscrie, așa cum o arată titlul, în genul polemic, scopul său nu este cel cunoscut îndeobște - anume de a-l învinge pe ereziarhul Iulian de Aeclanum
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
acordat, fiindu-i el însuși coleg pentru anul 356”; p. 37: „În legătură cu remarca despre Iulian, (sic!) în Breviarium al lui Festus (sic!), găsim o afirmație asemănătoare în cronica ecleziastică a lui Ieronim. Autorul anonim al rezumatului privind Cezarii, scriere de la sfârșitul secolului IV” - traducere cu o topică năucitoare pentru „Something similar seems to be the case for the notice in Jerome’s ecclesiastical chronicle, which has a striking affinity to Festus’s Breviarium in the account of Julian. The anonymous author
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
9); corect ar fi fost: „Ceva asemănător pare să fie cazul pentru notița din cronica ecleziastică a lui Ieronim, care are o izbitoare afinitate cu remarca despre Iulian din Breviarium-ul lui Festus. Autorul anonim al Epitomei despre împărați, scriere de la sfârșitul secolului al IVlea...”; p. 56: „The consuls who took office at the beginning of 361 were both Constantius’men” - p. 122: „Ambii consuli, care și-au început slujba la începutul lui 361, au fost oamenii lui Constantius”; corect ar fi
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
visteriei”), 155 („corectarea marilor abuzurilor (sic!)”), 168 („«sclavul răsplății și a (sic!) opiniei oamenilor»”), 195 („revigoratorul consiliilor și a (sic!) statului”), 198 („El și-a manifestat adorația la altarele lui Zeus, Tyche, Demeter, Hermes, Apollo și a (sic!) altora...”), 208 („sfârșitul unei lucrări recent compusă (sic!) pentru saturnalii”), 211 („a controla oamenii lacomii (sic!) și insultători”), 221 („templul din Roma a (sic!) lui Apollo Palatinul”), 231 („cu ajutorul lui Ammianus și a (sic!) lui Zosimus”) ș.a. exprimări necorespunzătoare, datorate neacordării cu expresiile
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
vorba românului emancipat - am o întrebare: fuga de la locul faptei înseamnă concomitent lașitate și lipsă de responsabilitate ? (Voi reveni). Fiindcă nu-mi dau seama, iar prietenul Haralampy vorbește singur în spatele blocului după ce-a aflat de la Jurnalele Tv că, în sfârșit!, UDMR și PSD, re-înfrățindu-se, au încins un ceardaș “Conciliant” în municipiul Arad, exact pe locul unde va fi amplasată statuia celor 13 generali maghiari. Ceardașul a fost urmat de câte o “Învârtită de pe Someș” cu final de “Periniță” în holul
Jocuri noi pe o temă veche by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13015_a_14340]
-
din altă carte. Petru Creția scria cuvintele de mai sus cu șase ani în urmă, în deschiderea unei cărți fermecătoare și întrucîtva triste - Testamentul unui eminescolog. În cuprinsul acestei cronici voi cita de mai multe ori fragmente din Testament. La sfîrșitul anului trecut, Casa Radio a editat o carte-obiect. Un audiobook: Mihai Eminescu - Poeme necunoscute. Titlul - aș spune de la bun început - e unul senzațional. Citit, recitit, interpretat, reinterpretat, adulat, blasfemiat - au zis unii, mai poate exista un Eminescu necunoscut? Cu siguranță
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
vechi, sacre amintiri mă leagă de acele resturi menajere cărora, prin depozitare la soare, li se mai acordă o șansă. Cu exact șaizeci de ani în urmă - nu tocmai, pentru că lucrurile se petreceau într-adevăr în anul 1944, dar spre sfârșitul lunii iulie, poate începutul lui august - mă aflam dispersat într-o comună din preajma Bucureștilor, licean în vacanță, dar având a presta muncă obștească, asemeni tuturor colegilor, spre a prezenta adeverința la înscrierea în clasa următoare de liceu. Respectând tradiții seculare
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
formațiuni de Eliberatoare, venind și plecând, lansând covoare de bombe în cetate, cu acel zgomot de spargere a văzduhului pe care nu-l realizează decât marile seisme. Spectacolul a fost un succes, ciorogârlenii au plecat numai după ce serbarea a luat sfârșit, la finele nobilei manifestări artistice s-a auzit și un distih de circumstanță: “Să ne cânte la pian/ domnișoara Damian”. Și chiar așa, dânsa, mai ceva ca noi, studentă cred, a făcut să răsune pianul, picurând cu “Für Elise”. Și
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
aflu în exil, mă situez sub influența benefică a libertății, a providenței, a forțelor celeste și ale transcendenței“. Așadar zodia scriitorului pare a se fi schimbat. În fond, d-sa începe a-și percepe vîrsta. Înaintarea în vîrstă aduce semnalele sfîrșitului, chiar atunci cînd prolificitatea biologică s-ar spune că le contrazice: „Anul viitor se va naște un copil - un băiat - care va purta numele de Grégoire. Numele meu, al tatălui și al bunicului. Uneori mă trezesc noaptea și nu mai
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
va comunica la tv. o nouă creștere a nivelului de trai concomitent cu scăderea puterii de cumpărare. - Debitezi paradoxuri idioate, i-am zis. Nu pricep nimic... - Bine, a acceptat el. Speră să ai dreptate... Și a plecat trântind ușa. * * * În sfârșit, avem și noi o tradiție care se leagă foarte bine cu altruismul poporului român: lăsăm medaliile la alții. Excepțională probă în care, după box, ne-am impus și la atletism unde, la recent încheiatul campionat mondial indoor de la Budapesta, am
“Televiziunea, dragostea mea” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13029_a_14354]
-
celebrul său studiu Literatura S.F. (Editura Eminescu), o carte de referință absolută la noi și, practic, încă nedepășită. În 1983, Ion Hobana publică în două volume, la aceeași editură, un fel de dicționar al fenomenului comentat pe larg, după ce, la sfârșitul anilor ’60, îngrijise o antologie de studii și articole despre SF, Viitorul? Atenție! (Tineretului, 1968), precum și o primă antologie din literatura de anticipație românească. După 1990, Editura Nemira a fost vreme de câțiva ani în top-ul editurilor de succes
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
romanul Marianei Vartic O lume fără mine urmează perspectiva carrolliană asupra universului copilăresc, propunând o povestire introspectivă, în care o nouă Alice explorează, cu aceeași uimire a predecesoarei, granița dintre lucruri și cuvinte. Senzația stranie, de care nu scapi până la sfârșit, este că toate aceste pagini ar fi trebuit scrise la persoana a treia, dar că, dintr-un motiv obscur, s-a produs o deraiere înspre persoana întâi. Și aceasta pentru că, dincolo de logica fetiței mirate, se insinuează la răstimpuri în ecouri
Înainte de a fi prea târziu by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13038_a_14363]
-
la Iasnaia-Poliana, cu o țărancă simplă însă inteligentă... Lamentările, cu scrisul, însoțite acum de acute crize erotice. 5 august. “M-am sculat devreme și m-am apucat imediat cu plăcere de scris. Am scris bine, pentru că am scris cu plăcere, sfârșitul episodului cu ghiuleaua. Dar, vai, pe la ora 12, am descoperit că încă nu m-am vindecat și, ca totdeauna, această constatare m-a influențat atât de puternic, că nu m-am mai putut apuca de nimic. După masă m-am
Zamfira și Însemnările artificierului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13041_a_14366]
-
formarea tinerilor scriitori și critici. Era cît se poate de natural, astfel, ca, după cîteva promoții de masteranzi în Literatură și comunicare, experiența scriitoricească a acestora să se materializeze într-o carte-propunere. Volumul - Junii ’03 - a ieșit la lumină la sfîrșitul anului trecut, prin convertirea editorială a două numere din revista Interval, scoasă tot la Brașov de Bodiu și colegii lui, tot ei ocupîndu-se și de selecția autorilor și a textelor. E o carte cu 23 de prozatori debutanți (sau aproape
Generația post-optzecistă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13056_a_14381]
-
vreme pierdut - că luând o carte nouă în mână se angajează într-o aventură pasionantă. Copertele realizate de ea - din desene proprii, montaje de fotografii, jocuri savante de suprafețe, „fonturi” bine alese, culori rar întâlnite, sau întâlnite frecvent, dar în sfârșit puse în valoare - sunt elegante și sugestive, au personalitate. Reproduc, ca exemple, două dintre copertele realizate în ultima vreme: la romanul După-amiază cu o nimfomană de Eugen Șerbănescu, apărut la Editura Mașina de scris, și la volumul 12 scrisori exemplare
Un mare talent by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13068_a_14393]
-
recurge îndeobște nu doar în ceea ce îl privește pe scriitorul în cauză. Cu toate acestea, este bine de știut că nicodemismul lui Moravia a fost de scurtă durată și că nu se reflectă în nici un fel în scrierile sale. În sfârșit, la capul de acuzație că abjură de la identitatea sa evreiască, ar fi de spus că prozatorul nu și-a revendicat niciodată această componentă identitară, iar ca scriitor chiar a ignorat în mod deliberat tematica legată de Shoah, fie dintr-un
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
într-o trilogie, Vers l’autre flamme. Demersul lor nu a avut însă ecou în rîndurile intelectualității occidentale (și indirect în opinia publică), intens manipulată la acea vreme de propaganda sovietică, așa cum reiese din excelenta carte a lui Stephen Koch, Sfîrșitul inocenței. Mircea Iorgulescu dovedește că implicarea lui Panait Istrati în mișcarea socialistă a depășit nivelul a ceea ce îndeobște se numește un compagnon de route. Viitorul scriitor avea o reală vocație politică, iar climatul romantic, idealist, generos, al anilor de început
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
o masă plăcută împreună cu logodnicul ei. Fața lui era acoperită de o barbă deasă și de ochelari. Nu vorbea engleză și de aceea i s-a părut cam posomorât.ș...ț Se simțea deja foarte amețit, când au ajuns în sfârșit într-un cartier plin de blocuri înalte. Au urcat cu liftul la ultimul etaj și fata i-a arătat unde avea să stea. Era o garsonieră cu o mică bucătărie înghesuită între cameră și baie. Coridorul era așa de mic
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
așa de mic, încât nu încăpeau acolo trei persoane. Și-au mai dat întâlnire gălăgios pentru a doua zi, fata i-a promis că îi va aduce geanta. Logodnicul ei a mai vorbit misterios cu cineva la telefon, până ce în sfârșit au plecat. Epuizat de ciorbă și de alcool, s-a aruncat pe pat și a adormit. Dormea neliniștit, îi era sete, dar nu avea putere să se ridice. Auzea gălăgie pe palier, uși trântite, pașii oamenilor. Poate i se părea
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
minte. Telefonul era stricat, dar își amintea că bărbosul sunase ieri de pe el. Îl cuprinse furia. Se îmbrăcă repede și coborî cu liftul până jos. După o oră de rătăciri printre blocuri (i se păreau toate la fel), găsi în sfârșit alt telefon, dar își dădu seama că nu are monede poloneze. Doar două bancnote, nici măcar nu știa dacă valorau mult sau puțin. Porni în căutarea locului unde ar fi putut să le schimbe, dar singurul magazinaș pe care îl găsi
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]