40,428 matches
-
o gură de bere, nu deschid ochii și mă autotachinez: Ei, ce mai zici, cîrcotașule? Evitam să intru în polemică așa, cu mine însumi, dar provocarea mă interesează și insist: Ei, ce cusur îi mai găsești? Spui că este o sferă? Da. Păi, atunci să zicem că este un balon de săpun. Și? Nu-i perfect? Nu. Adică? Are mai multe defecte. Primul este că n-are conținut, deci este doar o suprafață sferică. Și altceva? N-are buzunare. Unde mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și intense, creierul uman poate claca. Mă refer la situațiile cînd centrele inactivate de educație, de evoluția continuă a omului, sînt reactivate. Acestea pot deveni dominatoare în comportamentul uman. Întreaga evoluție, întregul efort al mileniilor de experiențe, se spulberă în sfera animalică a înțelegerii primare. Toată munca miilor de generații se duce pe apa sîmbetei. Șlefuirea omului dispare și apare în loc cea mai hîdă și mai monstruoasă ființă. Această ființă, accident istoric, dispune de tehnologia vremurilor noastre, de mijloacele sofisticate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
două bucăți de lemn înfipte peste un mușuroi cu furnici. Cercurile se nășteau din memorie și se spărgeau în memorie; mai târziu, din căutare se spărgeau în căutare, din revoltă în revoltă, din resemnare în resemnare; cercuri concentrice, felii de sferă, sufletul tot mai subțire, tot mai puțin. Bunicu-său tăia mărul cu briceagul sub formă de peștișor și îl împărțea nepoților, cotorul îl oprea pentru sine: "Inima pământului nu se cade să o mâncați voi, sunteți prea tineri." Ventriculele, patru semințe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
apă curge în fotografia pe cruce)! Ce spui, Doamne, îți convine această lecție despre viață? Mie nu. 7. La 15 ani, în sufletul lui Petru, șarpele și-a făcut cuib. Reptila a coborât din mărul biblic: foame, mușcătură, nesaț. Șarpele, sferă rostogolită într-o gravitație a sângelui deșirat fără capete. Șarpele, sfoară deșirată dintr-o mie de noduri peste un miez de inimă. Șarpele, rouă și brumă în vene. Veninul! Alerga șarpele prin măduvă precum trenul slobod de pe șine peste stepele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
despre tine o cronică pe o cochile de scoică, apoi ai aruncat-o în mare și asta nu că te-ar interesa ce cred valurile despre cum te așezi în canoanele pilulei de diazepam. Anatomic, nebunia se întâmplă acolo unde sferele sfidează gravitația. Nebunul ține fruntea în palme cât să tragă obloanele. Furtună. Neuronii, într-un exces de egoism geometric, desenează săgeți în burțile cerului. Neuronii sunt ca niște stele neîmblânzite, nu pot fi fixate pe cer precum gâzele în insectarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
că Dumnezeu e tatăl tuturor sectelor, fiindcă el le dăruise tuturor acestor secte arme egale, prezentînd fiecare atît o parte bună, cît și o parte proastă. Chestiunea aceasta referitoare la libertatea și la predestinarea omului e mutată de Machiavelli din sfera metafizicii într-aceea a politicii, care, totuși, e un teren cu totul străin pentru el și care nu i-ar putea oferi hrana potrivită; căci în politică, în loc să stai să cugeți dacă sîntem sau nu liberi, dacă norocul sau întîmplarea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
De la importanța factorului populație la subestimarea sa În trecut, să ne amintim, relația între demografie și economie a fost clar admisă de către economiști. Formalizarea economiei și emergența demografiei ca știință autonomă au dus, ca urmare, la rezervarea factorului populație pentru sfera demografiei, acumularea tehnologică și modernizarea devenind cuvintele cele mai importante ale economiștilor din perioada de după război. Analize ale structurii pe vârste și ale impactului acesteia asupra economiei s-au făcut totuși, permițându-ne să afirmăm că economistul n-a ignorat
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
consumului și economisirii va face obiectul primei noastre analize. Dacă solidaritatea între juniori și seniori are o dimensiune familială bazată pe valori de respect, de recunoștință, de considerație și uneori de autoritate, nu înseamnă că este limitată numai la această sferă. De exemplu asistăm la o întărire periodică a lumii asociative, la o creștere a acțiunilor de caritate, la o intensificare a relațiilor de vecinătate, ce constituie vectori privați pentru a rupe izolarea și pentru a redistribui venituri pe canale mai
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
bunici, părinți, copii și chiar nepoți (două treimi din gospodării sunt simultan donatori și primitori de ajutor familial), iar sumele în joc pot fi consecutive, în special în cazul ajutoarelor regulate și structurate sau cu ocazia plecării unui copil din sfera familială. Gospodăriile calificate adesea drept pivoți sunt acelea în care persoana de referință nu se mai spune șef de familie are între 45 și 54 de ani. Sunt cele care de obicei au un copil între 18 și 24 de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
lui Isus, care o fascinează pe tânăra femeie. Aceasta spală picioarele Mântuitorului cu parfumul hărăzit nunții sale cu Iuda. La rândul său, Iuda se vede învestit cu tragica misiune de a-și preda rivalul autorităților. Mesajul piesei lui Dulk depășește sfera esteticului: fără Iuda, Isus n-ar fi murit; fără Maria Magdalena, n-ar fi existat mărturia învierii. Paul Heyse, devenit Von Heyse, laureat al premiului Nobel pentru literatură în 1910, reia hagiografia din Legenda aurea pe alte coordonate într-o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
grecesc daimon. Traducătorii ediției National Geographic redau, iarăși tendențios, termenul prin „spirit”, trimițând în nota de subsol la sensul platonician. „Daimon” ar fi, în ochii lui Kasser și Mayer, o entitate pozitivă, cu rol de intermediar între diferitele eoane sau sfere ale universului. Or, trebuie spus că noțiunea de daimon în literatura creștină, fie canonică, fie gnostică, nu are niciodată sens pozitiv, tocmai pentru a se diferenția de noțiunea păgână. A traduce termenul, în contextul nostru, prin „spirit” constituie, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
fac obiect de blasfemie: Dumnezeu, Cristos, Sfântul Duh, Biserica, îngerii. La origine, termenul presupune „lovirea agresivă”: „a lovi cu forța cuvântului pe cineva”, a păcătui prin vorbire. Lovitură fonică și semantică! Ulterior, sensul acesta se dilată: o realitate legată de sfera sacrului devine obiect de blasfemie nu neapărat prin virulența cuvintelor, ci și prin aceea a gândului sau intenției. Iertarea Nu voi discuta pe larg terminologia „iertării” în Noul Testament, ci mă voi opri doar la verbul folosit în cele trei versiuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
De aici și deosebirea majoră față de gnoza păgână, străbătută de la un capăt la altul de sentimentul imanentismului divin. A doua observație joacă dublul rol, de concluzie și rezumat. Las cuvântul lui Sholem: Tronul reprezintă pentru mistica evreiască ceea ce pleroma, „plenitudinea”, sfera Divinității, cu puterile, eonii, arhonții și stăpânirile ei, reprezintă pentru misticii greci și primii creștini care apar în istoria religiilor sub numele de gnostici sau hermetici. Misticul evreu, deși condus de motive asemănătoare cu ale acelora, își exprimă totuși viziunea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
efectului catharctic produs de tragedia antică). În studiul său, Vielhauer insistă și asupra caracterului universalist: „Orizontul temporal al apocalipticii este incomparabil mai larg decât orizontul eshatologiei naționale șiudaice - n.n.ț, deoarece el se întinde la creație până la distrugerea lumii, iar sfera în care se desfășoară aceste evenimente nu se limitează la pământ, cu Palestina și Ierusalim ca puncte focale, ci include pământul, cerul și lumea de dedesubt”136. Atenție însă: nu este vorba despre sacrificarea rolului eminent al Israelului în favoarea națiunilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
constatările de primă importanță pentru ancheta noastră? În primul rând, traducătorii/diortositorii Bibliei românești utilizează de-a valma cele două surse principale, instituind ca unic criteriu de alegere a versiunii criteriul cantității. Conform acestui criteriu, absolut nepotrivit și nefuncțional în sfera filologiei, variantele cele mai bogate au a priori câștig de cauză în fața variantelor mai sărace. În al doilea rând, la o analiză atentă, se observă o preferință clară pentru textul și structura Septuagintei, socotit probabil „text autoritar al ortodoxiei”. TM
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
luați asupră-vă această sarcină. Mai ales că vă știe exigențele. Noi ne-am gândit la un plan de pregătire minimă a acestui individ, Încât activitatea lui să nu fie cu implicații asupra evoluției niciunui pacient. Să-l ținem În sfera scriptică a activității medicale. ― Eu vă mulțumesc pentru Încredere și mă voi strădui să-l aduc la un nivel profesional acceptabil. ― Nu cred că mai este cazul să vă spun că În tot acest timp trebuie să lucrați cu el
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
-a venit să te vadă! îi dădu Bianca de știre, întorcându-și capul spre el. Felicia își înălță și ea capul să-l vadă și privirile li se întâlniră. Ce faci, domnule Einstein?... Te-ai hotărât să mai cobori din sferele celeste printre muritorii de rând?... îl întrebă fata. Ironia din vorbele ei era evidentă. Dacă m-aș scuza, nu m-ai crede, așa că îți dau buchetul ăsta de flori, se pomeni el spunând și îi întinse florile înclinându-se ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
le citise, ca și ceilalți colegi ai ei, în mod conspirativ, deși omul era în viață și liber să-și desfășoare activitatea profesorală universitară. Dar, cum acesta nu se abătea în cursurile sale nici cu o iotă de la de la înaltele sfere ale științelor matematice, fata păruse copleșită și cam derutată. Ea nu socotise că avea vreun rost să-și ia notițe, așa cum făcea Victor la cursurile profesorului Vianu, și cu atât mai puțin să priceapă niște lucruri care, oricum, ieșeau din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
1691, craiul Ioan Sobieski al Poloniei, în fruntea unei armate pospolite de viteji nebiruiți, a pătruns în Țara Moldovei cu gând ascuns de a-l îndepărta de la tron pe Vodă Constantin și de a îngloba Moldova și apoi Valahia în sfera lui de interese militare și politice-economicești. Odată ajuns în Țara de Sus a Moldovei, contempla cu multă băgare de seamă frumusețea și rodnicia unor locuri asupra cărora nu i-a fost dat să ajungă stăpân urmare a unor campanii anterioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de la început: cartea pe care o aveți în față și în privința căreia aveți, desigur, dubiile pe care le adăpostește mintea oricărui lector pățit este, împrumutând o metaforă tocită din Istoria ieroglifică, o struțocămilă. La rigoare, ea nu intră nici în sfera literaturii artistice, nici în cea a literaturii științifice. Pentru a fi cât mai fideli obscurului și întortocheatului modus vivendi japonez, am preferat o scriitură ambiguă și implicată emoțional uneia clare și reci. De asemenea, ori de câte ori ne-a permis spațiul, am
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
a insulelor, în Lumea Veche, aveau să constate că aceasta le era prea puțin de folos, așa că, treptat, preferințele lor lingvistice s-au orientat spre engleză. Desigur, o dată deschisă spre lume, Japonia a îmbrățișat cu entuziasm ideea cosmopolitismului, astfel încât, astăzi, sfera urbană din Extremul-Orient nu se diferențiază atât de mult de corespondentul ei occidental. Parțial însă, în interiorul acesteia și, mai ales, în spațiul rural, persistă elementele unei culturi tradiționale puternice, informate de milenii de experiență etnică, pe care ultimele două secole
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
acestor elemente, dar și asupra celor rezultate din sincretismul est-vest intenționăm să ne concentrăm atenția în paginile care urmează. În ceea ce privește tehnica în sine de realizare a cărții, ea poate fi interpretată ca o tentativă de translare a pointillismului neo-impresionist în sfera literaturii. Precum se știe, metoda, ridiculizată inițial de criticii fin de siècle, este dezvoltată în contrapunctul celei tradiționale, de mixare a pigmenților, și practicată de Georges-Pierre Seurat, de Paul Signac și de Henri-Edmond Cross. Ea se bazează pe crearea de
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
De muncit, propriu-zis, munceau rar și cu pauze nesfârșite, astfel încât clădirile rămâneau nepermis de mult în crisalida de beton. Până să ajung în Japonia, am fost ferm convins că aproape toți muncitorii constructori din lume trebuie să aparțină unei aceleiași sfere, pentru care beția, violența și vulgaritatea sunt un modus vivendi. Experiența directă avea să-mi arate cât de amarnic mă înșelasem. Cu câtva timp în urmă, aflat la plimbare împreună cu iubita, constat că ne-am rătăcit. Împrejurul nostru, se întinde
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
o pernicioasă doctrină a extincției. Inițial, aceasta viza doar dereglarea puternică a vieții interioare, cu prelungiri în praxis, sperându-se astfel atingerea unei stări paroxistice, de catharsis ritmic. Treptat, mesajul și-a pierdut aproape orice semnificație psihologică, fiind propulsat în sfera socialului: adolescenții punk s-au trezit că vor nici mai mult, nici mai puțin decât distrugerea organizării sociale. În paralel, cei mai abili dintre aceștia și-au inventat o întreagă ascendență ideologică, pornind de la teoreticienii moderni ai anarhismului, Max Stirner
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Orient Atunci când nu va mai fi loc în iad, morții vor colinda pe pământ. Peter/Ken Foree, Dawn of the Dead Problema morții este singura care merită, cu adevărat, atenție. Trebuie precizat, ab initio, că thanaticul s-a menținut în sfera sublimului doar atâta vreme cât el a constituit obiectul pur al metafizicii sau măcar pretextul estetic al unei subcomponente a literaturii romantice. Trăim însă într-o epocă în care suportul vizual se substituie într-o măsură din ce în ce mai accentuată celui scris, în care
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]