1,780 matches
-
non-referențiale. "O casă albă-n străzi dosnice" apare și pare; pare așa cum apare, adică reală în irealitatea contextului aparițional. Albul ei strălucește pieziș, semnifică "dosnic", în chiar devierea în care se imprimă liniștea și creșterea. La fel, "adolescenta cu trup sfios,/ Înflorind umbre de-a lungul rochiei". Trup real sau trup imaginal? Răspunsul îl dau umbrele ce înfloresc imaginea în care ele nu mai sunt umbre ale unui corp, ci există prin sine, luând trup în trupul imaginii. Și totuși, indistincție
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Gândește-te ce-a însemnat pentru femeile lui să se vadă puse pe pânză ca pe o nouă cale opțională în viață. N-ar fi grozav ca, fără a căuta anume, partenerul să-ți descopere un chip necunoscut, altfel prea sfios pentru a ieși singur la lumină? Să fii adică, în spaniolă, corneada - primitoarea în dar a unei breșe prin care avansează braț la braț și moartea, și șansa renașterii? Văd în Minotaur speranța de evadare violentă din binecunoscut înspre un
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
asupra lui, imobilizându-i coatele și coastele între genunchii ei. "Ce brățară, mă? Vrei brățară? Na, brățară!" Și încetase să se mai proptească în genunchi, lăsându-se cu toată greutatea asupra lui Rică și înfierându-l cu ardența cea mai sfioasă a trupului ei. Nu băgase de seamă că reușise mai bine decât ar fi sperat și că împunsătura părților ei moi, de obicei aflate în defensivă, inițiase un aprig atac strategic, cu bătaie nebănuit de lungă. Îi dăduse lui Rică
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de lupi la pândă, ni se deschide și posibilitatea conexă de convivialitate cu ea - reunirea ospitalieră în jurul focului autosacrificial. Întreținerea gardurilor asigură buna vecinătate. Poate pentru că omul e oricând capabil să arunce înapoi, în față, darul oferit, sursa lui păstrează, sfioasă, distanța. Sub tempestuoasa întruchipare nocturnă îi apăruse lui Ian pentru prima dată în cale monstrul, mai înainte de a se lăsa iarăși împins de cealaltă parte a digurilor și barajelor de meșteri constructori. Firește, ei dobândiseră aură de eroi în acea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
bărbați și lumina răsfrântă de marmura sculpturii: pe Taurus l-ar fi avantajat cea diurnă, iar pe Dedal numai cea tainică, nocturnă. Nu o dată sclavele o zăriseră pe regină în bătaia lunii încercând să șteargă mângâietor cu mâna chipul-semnătură apărut sfios la suprafața pietrei, ca și cum statuia s-ar fi pretat, docilă, la corecturile ochiului privitor. Ștersătură cu ștersătură, dispariție cu dispariție, mâna-i se prinse binișor în jocul meșter al pietrei cu lumina. Prin crăpăturile imperceptibile ale marmurei, șerpii îmblânziți de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
nu se poate mai decenți. Respectă întru totul codurile bunei-cuviințe. Abia la adăpostul unei plimbări sub clar de lună, pe pajiștea din fața castelului, Julien, strângând degetele logodnicei sale, cutează să-i dea acesteia, "încet, încet de tot", o primă și sfioasă sărutare. Și abia după ceremonia de nuntă Julien își îngăduie să-și sărute nevasta, departe de ochii nuntașilor, în timpul unei plimbări într-o pădurice. Cuprins de o excitație febrilă, Julien dă acum dovadă de mai multă inițiativă. Îi atinge urechea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să se alarmeze. Nu pot face altceva decât să se resemneze în fața faptului împlinit: tânăra fată nu mai este ce era cândva. "Odinioară, scrie cu nostalgie baroana d'Orval, când spuneai "domnișoară" te gândeai la o făptură drăgălașă, desăvârșită, blândă, sfioasă. Ochii săi mari, mereu plecați, nu îngăduiau decât rareori privirilor străine să pătrundă până în adâncul sufletului". Iată însă că s-a transformat într-o "făptură plină de viață, de hotărâre, de elan [...]. Dovedește o încredere care te descumpănește, o cutezanță
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
el, în luna iulie a anului 188.., în stațiunea termală Dieppe. Se pare că oriunde s-ar fi aflat, pe plajă, la hotel, la cazinou, la biserică, tânărul o întâlnea mereu pe Miss Mary, o fată cu chip de înger, sfioasă, dar veselă, "nespus de vioaie și plăcută". Între tineri se înfiripă imediat o "familiaritate nevinovată și încântătoare, familiaritate atât de greu de atins cu majoritatea fetelor crescute după moda franțuzească". Însă la întoarcere, în timpul traversadei de la Dieppe la Newhaven, la
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ai locului și în câtev a puncte m-am încrucișat și cu niște cotigare și câteva trăsuri teribil de grăbite, dar până la sfârșit am ajuns pe strada recomandată de mama, la ruda sa, la o casă bătrână, în gardul căreia, sfios, am bătut încet-încet, ca un necunoscător al obiceiurilor locului. mi-a răspuns un om în vârstă, și i-am descris cine sunt și că mama mea mi-a povestit că suntem rude îndepărtate cu dânsul și î i cerem să
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
o icoană la alta, după o rânduială preluată de ea de depart e, de la ai ei, învățânduămă să fac semnul crucii, ca să mă ferească DoamneĂDoamne de cel rău. O văd pășind în biserică iarăși și iarăși, cu pas mărunt și sfios, gătită în straiele ei de permanentă sărbătoare, în ton cu mireasma florilor de câmp păstrate laolaltă în „lada” casei, privind cu credință icoanele, alăturându-le din pumnul ei mic-mic, mănunchiuri de busuioc verde-verde cules din grădina casei și aduse aici
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
poznașă, bezele spre toate cele patru colțuri ale sălii. Mărunții responsabili sunt în delir. În sfârșit, dispare pe ușa bucătăriei ca să mănânce și ea, iar sala se liniștește. Viorelele, înviorate de căldură, exală o adiere înmiresmată care își ia zborul, sfioasă și nevinovată, prin aerul greu. Cu ochii mijiți, își apropie nasul să culeagă aroma parfumată a vestitorilor primăverii, dar un miros pătrunzător îi invadează brutal nările: "Pentru cine e varza cu carne?" Ah, proza vieții!... Începu să prefire cu furculița
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
bun început ales pentru a avea un destin de slujire, către oameni, către Dumnezeu și de urmaș al tatălui său ca preot slujitor la Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Poltava. Cu această misiune hărăzită și la dorința arzătoare a mamei, sfiosul copil de preot din Poltava cea cu multe biserici, este înscris în 1735 la Academia de Teologie din Kiev. Faimoasa Academie kieveană, înființată de Petru Movilă cu mai bine de o sută de ani înainte, în 1631, funcționase inițial ca
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
înțelepciunea. Ei conferă semnului virtuți polisemantice, subtilitate și rafinament. Opera rezultată creează irepresibila impresie de imponderabil și ascensional, de materie sublimată în idee. Gloria oricum este efemeră, fie în cazul clasicului minor, fie al clasicului clasic, indiferent că unul stă sfios în culise iar celălalt în lumina reflectoarelor de pe scenă. Chiar și așa, dar trebuie să facem diferența între orizontală și verticală. Numai luate împreună obținem semnificația supremă, sensul materiei și aspirației, arhitectura terestră și cea astrală. Într-un cuvânt, dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Mi-am dorit mereu ca profesorul ideal, cel pe care ar trebui să năzuiască fiecare dintre noi, să fie apropiat de cei pe care îi educă, să-l facă să simtă vibrația pornită din căldura sa interioară. Așa cum căprioara pășește sfios și abia auzit într-o poiană din marginea pădurii, așa trebuie profesorul să pătrundă în sufletul elevului și în grupul de elevi ai clasei. El nu trebuie să sperie, să determine sfială sau teamă. Dacă condiția de încredere este realizată
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
la ghișeul de plată, prezintă o chitanță de 5 poli. Ofițerul plăților, un colonel gros și bărbos, luă chitanța, o ceti și o respinse cu dispreț. Iată cum povestește amicul meu aceasta: „Când am văzut asta, am început să bâlbâi sfios, spunând: Am avut alergături lungi... cheltuieli... timbre... amânare!» Dar muscalul mă întrerupse brusc: «Nu 5 poli... 25 poli!...» Nu-mi credeam urechile! M-am tras deoparte, am făcut repede altă chitanță de 25 poli și i-am prezentat-o. În
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
invită satele vecine la hramul bisericii. Preoți din multe parohii participă la o slujbă religioasă, deosebită. Îmbrăcați în frumoasele lor costume naționale, cu flori și lumânări, fiecare costișan, adult, copil sau tânăr, încă de la primele ore ale dimineții se îndreaptă sfioși către lăcașul sfânt. Trebuie să fie gazdă bună, să întâmpine cum se cuvine, oaspeții. Aici, în ajunul sărbătorii, gospodinele cu har bisericesc și tragere de inimă, au pregătit o masă îmbelșugată, cu bucate tradiționale (sarmale, plăcinte, turtă dulce, sucuri și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la fel, de fiecare dată, când vin aici. Îmi plac castanele! Ținta principală a călătoriei este vizitarea celor două temple chinezești aflate aici. În primul templu pe care l-am vizitat, după ce ne-am purificat și în care am intrat sfioși, ne-am așezat în genunchi pe niște pernuțe speciale, spunându-ne, în gând, o rugăciune. Aici, exista un „ritual” pe care l-am imitat și noi, fiind atenți la ceea ce făcuseră și cei de dinaintea noastră. Ni s-au dat câte
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
trece timpul!. Vă mai aduceți aminte cam de când ne cunoaștem? V-am cunoscut cu ani în urmă, când veneam la Galați, fie la întâlniri cu universitarii de acolo, fie la dispute prietenești cu scriitorii locului. Printre care și Dumneavoastră, ca sfioasă și ascultătoare debutantă. V-am citit mai întâi în "Porto-Franco", apoi în "Convorbiri literare" și, firește, în volumele care au urmat. În avalanșa de prozaisme agresive, versurile Dumneavoastră se remarcau, atunci, ca și acum, printr-un romantism sobru, cultivat atent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
prezentări sahaj, atât pentru începători, cât și pentru ceilalți. S-a întâmplat la Brăila, întro sâmbătă, la programul pentru începători, când am avut plăcerea de a primi vizita părții yuvashakti din grupul Chaytanya. Prezențe discrete în sală, s-au ridicat sfioși după terminarea prelegerii și s-au așezat la locurile indicate, au făcut o scurtă prezentare a celor patru cântecele sahaj pregătite și au început... A început, de fapt, vraja! Căci siluetele transfigurate de vibrații ale fetelor au devenit sursele unor
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
zbiară de mama focului Ionel. Băăăi ! O să facem istorie, băi ! Te-ai gândit, nemernicule, și îi și dă o palmă zdravănă peste față lui Cristi, provocând hohote de râs în jur. Te- ai gândit tu în zilele-alea când veneai sfios și timid ca o fufă virgină, ha-ha, la pian la Răcaru, că ai să ajungi aici ? — Că o să ajungem, ce Dumnezeu aș fi făcut fără voi ? — Băi ! țipă Fernic la un chelner. Copile, adu-ne o ladă de șampanie ! — Ce șampanie
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
pe care l-am ajutat să devină bucureștean! -, nu s-a impregnat niciodată. Banat, regiune populată de oameni gospodari și harnici, buni, foarte buni Români și plini de un spirit practic și de un bun-simț colosal și În mijlocul cărora tinerelul sfios și zăpăcit care eram, fantasmatic și lipsit de măsură, nu avea ce să caute. Deși mi-am scris primele romane pe malul Timișului, casa În care ele au fost scrise a fost dărâmată, iar ele, aceste cărți, au fost primite
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nu? - Bine, Bret, dar tu ai insistat că o poți termina în șase luni, zise ea. Nimeni n-a crezut, dar acum data e în contract și nemții care conduc editura nu se prea împacă cu prelungirile. - Te-aud cam sfioasă, Binky, am zis, renunțând la țigară. Ești foarte sfioasă. Îmi place. - Te-aud de parcă te-au năpădit alergiile, zise Binky sec. Am sentimentul că nu ne-am luat doza de Claritin astăzi. Și nu-mi place. - M-au năpădit alergiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
poți termina în șase luni, zise ea. Nimeni n-a crezut, dar acum data e în contract și nemții care conduc editura nu se prea împacă cu prelungirile. - Te-aud cam sfioasă, Binky, am zis, renunțând la țigară. Ești foarte sfioasă. Îmi place. - Te-aud de parcă te-au năpădit alergiile, zise Binky sec. Am sentimentul că nu ne-am luat doza de Claritin astăzi. Și nu-mi place. - M-au năpădit alergiile ca nebunele, am protestat, apoi m-am mai gândit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
dibuite după o pauză. Durata următoarei tăceri a lui Kimball umplu încăperea cu un sentiment distinct de anxietate, aproape palpabil. - Era un Sharpei, zise el. Am făcut și eu o pauză, analizând informația. - Asta e... chiar mai grav? am întrebat sfios și am înghițit automat încă o gură de votcă. - Sigur, e o rasă foarte rară de câine, mult mai rară prin părțile noastre. - A...înțeleg. De abia atunci am realizat că nu ascunsesem sticla de votcă. Era la vedere, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
stare să smulgă ușile din balamale. Din nou tăcere. După care ofițerul Clarke spuse: - Domnule Ellis, câinele era în casă - l-am găsit în bucătărie. Polițiștii au început să-i întrebe pe copii ce văzuseră. Când Sarah s-a ferit sfioasă de ei, am zis: - Iubita, nu trebuie să spui nimic. Sarah le-a spus că văzuse „un leu“. Robby a dat din umeri, nesigur. Când Boyle îl întrebă dacă putea să fi fost un câine, Robby continuă să dea din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]