2,409 matches
-
cu unul mai puțin. „Dintre ei, unul totdeauna piere acolo” ; acesta „dispare”, pentru că „Îl duce duhul cel necurat” <endnote id=" (35, p. 145)"/>. Astfel de eresuri au fost comutate și pe seama evreilor, asociindu-se (sau identificându-se) „jidovii” cu „solomonarii”, „sinagoga” (adesea numită În idiș shul = „școală” ; <endnote id="vezi 628"/>) cu „școala solomonarilor”, iar „sărbătoarea colibelor” (Sukot) cu „sărbătoarea cuștilor”. Lipsa de claritate a acestor eresuri nu numai că nu a dispărut, dar chiar s-a accentuat odată cu comutarea de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Când plouă pe această vreme, se aude : „Ce bucurie trebuie să fie pe capul jidanilor, că plouă !”. Prin unele părți se zice că jidovii se roagă la aceste sărbători ale lor să nu ploaie, și, dacă plouă, din fiecare școală [= sinagogă] 383Portretul mitic și magic de-a lor trebuie să moară unul. Despre aceste ploi, prin Bucovina se spune că țin 40 de zile (credință din Bucovina ; <endnote id="cf. 36, p. 113"/>). La sărbătorile de toamnă ale evreilor, oamenii spun
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trebuie să moară unul. Despre aceste ploi, prin Bucovina se spune că țin 40 de zile (credință din Bucovina ; <endnote id="cf. 36, p. 113"/>). La sărbătorile de toamnă ale evreilor, oamenii spun că, atunci când sunt toți adunați În școală [= sinagogă], deodată să stâng toate lumânările și dracul ia pe unul, rămănându-i numai papucii ca semn. Apoi aprinzându-se lumânările din nou, cel mai mare al lor citește numele tuturora și află cine e acela care lipsește. O bătrână spunea că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bărbaților lor... (credință din Moldova ; <endnote id="cf. 317, p. 192"/>). Se crede că când intră jidovii În sărbătoarea cuștilor va ploua (credință din Bucovina). Ovreii când intră la cușcă se roagă să nu ploaie, căci când plouă din fiecare sinagogă trebuie să moară un individ (credință din Moldova ; <endnote id="cf. 64, p. 274"/>). Iese dracul dintr-o stâncă P-un jidan ducând În cârcă. - Spune-mi drace ce-ai furat, Că te-oi bate spânzurat. - Un târtan Împelițat. - Spune
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
locul lor Pe vecia vecilor. Publicând În 1871 această satiră bucovineană, Simeon Florea Marian adaugă următoarea notă de subsol : „Este o superstițiune În popor cum că, În «Ziua lungă» a evreilor, dracul trebuie În fiecare an să fure din fiecare sinagogă câte un jidov, pe care-l duce apoi cu sine În Iad, lăsându-i numai papucii În sinagogă” (satiră și credință bucovineană ; <endnote id="2, p. 39"/>). Iată și câteva superstiții, culese În Polonia anilor ’70 și ’80 ai seco
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
subsol : „Este o superstițiune În popor cum că, În «Ziua lungă» a evreilor, dracul trebuie În fiecare an să fure din fiecare sinagogă câte un jidov, pe care-l duce apoi cu sine În Iad, lăsându-i numai papucii În sinagogă” (satiră și credință bucovineană ; <endnote id="2, p. 39"/>). Iată și câteva superstiții, culese În Polonia anilor ’70 și ’80 ai seco lului XX, care se referă doar la legătura dintre „Sărbătoarea colibelor” (Sukot) și ploaie : „Când a Început această
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a corturilor - fugi, căci va ploua” ; „Ploaia care cade de Sărbătoarea colibelor spală râia [evreilor]” <endnote id="(70, pp. 136 și 180-181)"/>. În folclorul polonez există și credințe privind „dispariția” În fiecare an a unui evreu, luat de Diavol din sinagogă și dus În Iad de „Ziua Ispășirii” (Yom Kippur), ca pedeapsă pentru toate păcatele comise de comunitatea evreiască În acel an <endnote id="(70, pp. 125-127)"/>. Par să existe unele confuzii cu „Sărbă toarea colibelor” (Sukot), dar de data aceasta
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe Sf. Gheorghe, fiindcă era creștin și sfânt. De aceea nu o dată căutară ei toate chipurile și mijloacele, cum ar putea pune mâna pe dânsul ca să-i curme firul vieții”. După ce l-au prins, l-au pus să le binecuvânteze sinagoga („casa În care se Închinau jidovii”), dar Sfântul Gheorghe a sfințit-o cu „cădelnița pe care i-a dat-o Dumnezeu din cer”, astfel că au fost alungate toate „duhurile necurate” care zăceau În ulcelele Înșirate pe pereții templului. „Jidovii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Similar s-au produs lucrurile la Cernăuți, În 1926, la moartea episcopului creștin Vladimir de Repta. Cu acest prilej, „comunitatea evreiască și instituțiile sale - scria ziarul Ostjüdische Zeitung - au arborat drapelul În bernă”. Când cortegiul funerar s-a oprit În fața sinagogii, șef-rabinul dr. Mark a rostit solemn În ebraică : „În fața acestui sfânt Templu, Împodobit și luminat În cinstea ta, În fața sulurilor pe care, În timpul războiului, le-ai luat sub scutul tău atunci când au fost amenințate cu profanarea, Îți transmit salutul evreimii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
legenda, a fost prins și lapidat de comunitatea creștină a orașului <endnote id="(863, p. 77)"/>. În prima jumătate a secolului al XI-lea, la Roma, „un ciclon teribil” a fost motivat de faptul că, În „Vinerea Sfântă”, „evreii din sinagogi erau pe cale să profaneze imaginea crucifixului”. Anchetând cazul, papa Benedict „Îi condamnă pe autorii acestei mârșăvii la pedeapsa capitală”. „Imediat ce fură decapitați, furia vânturilor se potoli”, consemnează un contemporan <endnote id="(93, p. 153)"/>. Pare a fi cea mai veche
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lui Isus. Cu puține variații, scenariul inculpărilor era mereu cam același : mai mulți evrei convingeau sau, mai adesea, corupeau cu bani un creștin să le aducă de la biserică o bucată de ostie. Apoi - În casa unuia dintre ei sau la sinagogă -, evreii profanau ostia (de regulă, În prezența unui crucifix), Înțepând-o, arzând-o sau călcând-o În picioare. În aceeași epocă, și vrăjitorilor li se punea În seamă cam același tip de ceremonii, Înfăptuite În cadrul așa-numitelor „liturghii negre” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În anul 787, la Niceea, la al șaptelea sinod ecumenic, patriarhii iconoduli au depus - ca un argument Împotriva iconoclaștilor - un document În care se povestea desfășurarea unui act de iconocid. De data aceasta, iconocidul s-ar fi desfășurat Într-o sinagogă din Beirut, În primele decenii ale secolului al IV-lea, În timpul lui Constantin cel Mare. Legenda conține motivele epice bine-cunoscute : evreii ar fi „crucificat” imaginea lui Isus de pe icoană ; din ea ar fi țâșnit sângele Mântuitorului ; evreii ar fi fost
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În primele decenii ale secolului al IV-lea, În timpul lui Constantin cel Mare. Legenda conține motivele epice bine-cunoscute : evreii ar fi „crucificat” imaginea lui Isus de pe icoană ; din ea ar fi țâșnit sângele Mântuitorului ; evreii ar fi fost creștinați și sinagoga ar fi fost transformată În biserică <endnote id="(136, p. 35)"/>. Se pare că și datorită acestui argument, la sinodul de la Niceea iconodulii i-au Învins temporar pe iconaclaști (până la sinodul din 815), astfel că s-a reinstaurat În chip
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
români asupra comunității evreiești din Galați În timpul sărbătorilor de Crăciun din 1846. Pe un ton dezaprobator, articolul descria acest pogrom, care a durat mai multe zile și s-a Încheiat cu câțiva evrei morți, mai mulți răniți și bătuți, o sinagogă profanată și distrusă, case și prăvălii evreiești devastate și jefuite. Pentru oprirea violențelor - continua relatarea de presă - a fost necesară intervenția consulului austriac și a celui englez și ulterior a poliției, care a pus „la umbră” (În temniță) câțiva „bandiți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
63, pp. 104-105 și 330-332)"/>. Din acest punct de vedere, tulburările violente de la Galați, desfășurate În 1859 (de Paște) și În 1868 (de Yom Kippur), sunt cazuri simptomatice : au fost Înregistrați morți și răniți, au fost distruse și jefuite câteva sinagogi, au fost arse sulurile Legii, au fost devastate casele și prădate prăvăliile, iar autoritățile, În loc să-i pedepsească pe instigatori, i-au arestat pe evrei. Bancherul Rothschild Însuși a intervenit pe lângă Alexandru Cuza Vodă, cerând protecție pentru evreii din Galați <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Naționalul (din 11 aprilie 1859) și intitulat „Masacrul din Galați” : Populația [...] află pretext de pradă, de ucideri și de cele mai neomenoase crime ; mulți hebrei fură uciși și mai mulți vulnerați și bătuți, casele hebreilor toate violate și prădate. Două sinagogi [au fost] sparte și despuiate, vasele cultului, Legea sau Tora călcate În picioare [...]. Hebreii nu mănâncă la copii În Englitera, nu În Franța, nu În Germania, nu pe nicăiri, pe unde oamenii Începură a deveni oameni, nici Însuși În Austria
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iveală de atâtea ori de către spoliatori. Evreii din principat [= Moldova] au fost acuzați că ar fi omorât un copil grec [= creștin-ortodox] pentru a-i pune sângele În azima lor și, sub acest pretext, ca un nou Atila, le-a distrus sinagogile, le-a ars cărțile, i-a bătut la tălpi pe pretinșii criminali și i-a pus pe toți să plătească sume mari de bani. Acest domn nu ar fi trebuit să ignore faptul că Învinuirea de omor ritual nu mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
anului 1897, În preajma sărbătorii Paștelui, acesta a reprodus și răspândit În toată țara, În mii de exemplare, o litografie reprezentând „infanticidul ritual” petrecut, chipurile, În 1882 la Tiszaeszlár, În imediata vecinătate a Transilvaniei. Reproducerea Înfățișa o fată sugrumată pe podeaua sinagogii și câțiva evrei care Îi luau sângele „pentru a se fabrica azimă” <endnote id="(125, p. 251)"/>. Cu câțiva ani Înainte, În urma stă ruințelor rabinului M. Beck de la Templul Coral, ministrul de Interne dăduse dispoziții să se confiște ilustrații similare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În Ungaria am dat peste un caz straniu de răsturnare a credinței În practicarea xenocidului ritual și de asociere a ei cu legenda infanticidului : cei care au nevoie de sângele unui creștin pentru a-l pune la temelia unei noi sinagogi ar fi evreii ; așa se motivează omorurile rituale pe care ei le-ar practica În preajma sărbătorii Paștelui - spun unii informatori, care au fost anchetați În legătură cu acuzațiile de infanticid ritual ce au fost aduse evreilor din estul Ungariei În primăvara anului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
câte un evreu din fiecare târg „trebuie să crape” <endnote id="(36, p. 113)"/>. Eresuri similare se regăsesc În Bucovina și În Moldova : „Se crede că, [atunci] când intră jidovii În Sărbătoarea cuștilor, va ploua” sau „Când plouă, din fiecare sinagogă trebuie să moară un individ [evreu]” <endnote id="(137, p. 274)"/>. Evident, este vorba de „Sărbătoarea colibelor” (ebr. Sukot), când, Într-adevăr, evreii se roagă și execută dansuri rituale și sacrificii pentru provocarea la timp a ploii. Ruga pentru ploaie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
70, p. 59)"/>, Germania <endnote id="(41, p. 147)"/>, Italia <endnote id="(271, p. 240)"/>, Franța și În alte țări vest- și central-europene. Câteodată, spiritele se Încingeau și se ajungea la adevărate pogromuri, cu morți, răniți, case jefuite, prăvălii devastate, sinagogi profanate. Așa s-a Întâmplat, de exemplu, la Galați, În zilele de Crăciun ale anului 1846, În timpul și după jocul ritual cu măști „Turca”. Iată un fragment din descrierea acestor „ecscesuri urâte”, preluat din publicația brașoveană Gazeta Transilvaniei (nr. 5
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vârstă. Către seară numărul turburătorilor sui la mai multe sute, din carii o parte se mesteca Între cei ce se bătea, iar alții Întărâta pe tinerime asupra jidanilor. Pe la 10 ore seara o mulțime dintre aceia se aruncă asupra unei sinagoge evreești, sfărâmă ferestrile și prădă tot ce se află mai bun Într-Însa. A treia zi de Crăciun tulburarea crescu și mai mult...” etc. <endnote id="(100, pp. 24-25 ; vezi și 321, pp. 52- 54)"/>. Evenimentele de mai sus au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 77). În 1881, Mihai Eminescu sublinia aspectul negativ al „solidarității evreiești” : „Deprinși a se organiza repede și lesne, ca orice popor vechi, ținut la un loc prin solidaritate de rasă, de interese și de religie, ei [= evreii] dau În sinagogă ordine de zi pentru concurarea și ruinarea negoțului creștin...” (285, p. 157). La rândul său, În 1910, Henri Stahl descria În termeni militari „asediul” dat de comercianții evrei „contra cetățuii negoțului românesc”. „Armata” comercianților evrei iese biruitoare „prin solidaritatea fără
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
infracțiuni”. Este și acesta un fapt care vorbește despre „imaginea evreului În cultura română”. 627. Călători străini despre Țările Române, volum Îngrijit de Maria Holban et alii, vol. VII, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. 628. Sensul de „școală” al sinagogii provine de la denumirea ei ebraică, Bet-Hamidraș = „Casă de Învățătură a celor sfinte”. 629. Zalmoxis. Revistă de studii religioase. Volumele I-III (1938-1942). Publicată sub direcția lui Mircea Eliade, ediție Îngrijită de Eugen Ciurtin, traducere de Eugen Ciurtin, Mihaela Timuș și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
folosit deja de Constantin Negruzzi În 1829, În prima sa nuvelă, Zoe : „un fiacru ce trecea ca săgeata” pe ulițele Iașilor (130, p. 213). 646. „Căciula sa originală, de blană de samur, cu care se Înfățișa [bancherul Ascher, sâmbăta] la sinagogă, costa mai bine de o sută de galbeni” ; cf. romanul lui Al. Pelimon Jidovul cămătar, cca 1860 (130, p. 274). Unii scriitori au asociat presupusele caracteristici intelectuale și etice ale evreului cu cele ale ani malului din blana căruia Îi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]