4,151 matches
-
cum să faci față manipulatorilor; - cum să faci să tacă vocea ta critică interioară; - cum să identifici dezacordurile... Terapia tinde, în mod natural, să ajute pacientul să aplice afirmarea de sine propriei sale persoane: este vorba despre afirmarea autentică a sinelui, care permite dezvoltarea acceptării de sine, element central al stimei de sine. Cum se pot forma terapeuții în tehnica afirmării de sine? Formarea teoretică se realizează în cadrul institutelor de formare în TCC (universitate, asociație). Inainte de abordarea practică a acestor
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nimic precis (când mergi, mănânci, bei, scrii, conduci, parchezi...). Situații de afirmare A-ți apăra drepturile, a-ți spune părerea, a-ți exprima nevoile (negocierea prețurilor, realizarea unei reclamații, exprimarea faptului că nu ești de acord...). Situații de revelare a sinelui Necesitatea de a se destăinui: a face cunoștință cu cineva, a stabili relații amicale sau sentimentale, a aprofunda o relație formală la început (cu un vecin, un coleg de serviciu...) Situații de interacțiuni superficiale Necesitatea de a vorbi cu celălalt
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
public este o acțiune dificilă. Situațiile de afirmare: îi este aproape imposibil să se afirme, deoarece se teme că discuția fie se prelungește, fie se înveninează, iar acest lucru declanșează reacții de înroșire sau de blocare. Situațiile de revelare a sinelui: Isabelle evită să vorbească despre ea, păstrând mereu aceeași optică de a nu-și asuma riscul să prelungească o discuție. Situațiile de interacțiuni superficiale: Isabelle - Pentru mine, aceste situații sunt cele mai dificile. Pot roși fără motiv, deoarece tocmai mi
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
putea să sugereze cercetările recente. Modelul cognitiv al depresiei după Beck Descrierea modelului Schemele Modelul cognitiv este un model de prelucrare a informației. El postulează existența unor structuri profunde, înconștiente, „schemele”, care sunt reprezentările experienței subiectului. Aceste scheme conțin definiția sinelui, a lumii și a viitorului. Ele formează o „memorie dinamică”, care influențează prelucrarea informației viitoare. Ele pot fi adormite sau activate de evenimente precise. Odată active, ele „filtrează” și/sau „distorsionează” informația, astfel încât aceasta să meargă în aceeași direcție cu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de exaltata credință că „poeme sublime sunt gesturile simple”. Mimograma acestei expresivități esențiale o execută personajele-emblemă ale cărților, teatrului sau circului. Metaforismul anxios al intermundiului - limbul, laguna, ținutul „amfibiu” -, al zbaterii făpturii între contrarii ajunge la paroxism în volumul consacrat sinelui și umbrei, Alb și negru, unde hotarul e „un tăiș de coasă” și umbra „se dezleagă” fatidic de trup. Descinderea, care va precumpăni la maturitate, în derizoriul banalității, al dramei anonime și fără salvare, se deconspiră încă din Singurătatea spectacolului
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
teoretică”, după cum afirmau Christopher I. Eckhardt și Melanie L. Dye (2000, 141-142), este de ordin cognitiv și ,,privește gândurile elementare, de bază, pe care oamenii le au despre ei și despre ceilalți. Aceste elemente cognitive sunt reprezentări mentale, discuții cu sinele, speech-uri private etc. care apar În timpul unei situații particulare (de exemplu, «Ea mă cicăleșteă, «Simt furieă, «Vreau ca ea să se opreascăă, «Vreau să o lovescă)”. Ca o a doua problemă, autorii mai sus citați menționează: „Cu cât aceste
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
formează o schemă ori un strat mult mai sedimentat de credințe și cunoștiințe acumulate (de exemplu, «Cicălirile non-stop mă fac să o lovescă). Această structură cognitivă servește drept tipar mental (mental template) la care individul accede tacit În a Înțelege sinele (pe sine), alți oameni și rolurile sociale particulare (de exemplu, soțul, mariajul)” (Eckhardt și Dye, 2000). În general, schemele Îndeplinesc rolul de ,,ghid” În interacțiunile pe care un individ le are În mediul social. Astfel de modele ,,schematice” de gândire
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
realizează o puternică afiliere comunitară ce creează un sentiment de securitate, de apartenență care reafirmă existența noastră ca ființe sociale. Ele generează sentimentul responsabilității pentru Întregul grup, fapt ce depășește interesul individual. De asemenea, rețelele sociale puternice duc la Înțelegerea sinelui comunitar și contribuie cu succes la adaptare și susținere comunitară. În acest fel comunitatea formează (...) o rețea de Încredere ca un suport social care e o necesitate disperată Într-o societate În tranziție, cu schimbări bruște” (Gardner, 1995). Când rețelele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și gesturile actorilor alcătuind un mediu atractiv și plin de expresivitate. Radioul, lipsit tocmai de această componentă vizuală, se sprijină mult pe imaginația celor care ascultă de a crea și recrea imagini și situații, de a reflecta mai mult asupra sinelui și de a se plasa În situațiile prezentate. Imaginați-vă acum cum ar fi să ascultați la radio o emisiune al cărei subiect principal este comunicarea nonverbală. Exercițiul de imaginație pe care vi-l propun nu este nici gratuit, nici
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
unul dintre elementele sale cele mai importante, vizualul, comunicarea nonverbală nu poate exista. Ca domeniu de studiu Însă, ea devine În acest fel mult mai atractivă, pentru că permite o altfel de raportare a receptorului la situațiile prezentate și reflecția asupra sinelui, asupra propriului comportament nonverbal În situațiile obișnuite de viață. Prezentarea radio realizată de doi dintre cei doisprezece autori ai cărții deschide apetitul cititorului pentru o incursiune Într-un domeniu pe cât de vast, pe atât de atrăgător. Structurata În unsprezece capitole
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
predeterminat și evolutiv selectat. În acest fel, s-ar putea explica sentimentele naționale ale grupurilor ce se revendică dintr-un spațiu etnic. Autoarea acordă o atenție specială, În lucrare, Încrederii sociale ca element intrinsec conduitelor sociale. Plecând de la cercetări asupra sinelui, ea trage concluzia că, În scopul atingerii relațiilor sociale satisfăcătoare, oamenii Își dezvoltă competențe sociale. În capitolul 2, intitulat „Competența socială”, după clarificarea conceptelor de competență socială și competență profesională, a semnificațiilor și a definițiilor date celor două concepte, Maria
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociale. În capitolul 2, intitulat „Competența socială”, după clarificarea conceptelor de competență socială și competență profesională, a semnificațiilor și a definițiilor date celor două concepte, Maria Constantinescu se ocupă de componentele competenței sociale: comunicarea, empatia, asertivitatea, gratificația și sprijinul, prezentarea sinelui, particularitățile specifice competențelor sociale. Descrierea conceptului de competență socială se raportează la aptitudine, abilitate și capacitate. Se Întreprinde o exegeză a noțiunii de competență, reținându-se că aceasta reprezintă un ansamblu de capacități și aptitudini relaționate Între ele. Se subliniază pertinent
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sorgintea unei damnațiuni fără apel. Dacă nu se pot „vindeca” de singurătate, acestor bărbați și acestor femei cu intimitatea confiscată nu le este hărăzită nici mângâierea unei „singurătăți în doi”. Încercarea lui Damian de a se smulge prin iubire din sinele îngrădit, din cercul infernal în care e înlănțuit fiind sortită eșecului, tristețea se transformă în disperare, iar disperarea urcă spre paroxism. O crâncenă luciditate îl face să privească realitatea drept în față. Câtă luciditate, atâta pătimire... Câtă singurătate, atâta deznădejde
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
1968 - noiembrie 1969) atrag atenția atât asupra unui gânditor original, necunoscut de generația tânără, cât și asupra înțelesurilor spre care trimite meditația lui. Rostirea filosofică românească (1970) vorbește cu o stilistică inconfundabilă - și care va începe să fie imitată - despre sinele și sinea, ciclul ființei, cel al devenirii (aici intră și Infinit și infinire la Eminescu ori Îndoita infinire la Brâncuși), ciclul rânduielii și, cu o mare pondere, despre viață și societate. Dacă „ciclurile” sunt predominant filosofice, partea ultimă poartă către
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
Munteanu, Comentarii literare, București, 1992, 3-33; Isabela Vasiliu-Scraba, Filosofia lui C. Noica. Între fantasmă și luciditate, Slobozia, 1992; Ion Dur, Noica. Între dandysm și mitul școlii, București, 1994; Andrei Pleșu, Limba păsărilor, București, 1994, 195-213; Vasile Dem. Zamfirescu, În căutarea sinelui, București, 1994, 9-155; Valentin Coșereanu, Constantin Noica și aventura facsimilării manuscriselor eminesciene, București, 1997; Alexandra Laignel-Lavastine, Filosofie și naționalism. Paradoxul Noica, București, 1998; Ion Ianoși, Constantin Noica, între contemplație și extaz, București, 1998; Glodeanu, Incursiuni, 323-329; Ion Dur, Noica. Portretul
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
J. Fourastié, Jean-François Lyotard, M. Clavel), dar și ale lui Adrian Marino, citat pe alocuri. Un cerc explicativ încadrează marea temă a naturii la Eminescu, poetica fiind descrisă ca una care se adecvează la „natura creatoare” în devenire, în care sinele poetului își descoperă identitatea. Iubirea eminesciană, expresie a „erosului românesc”, e descrisă ca participare a poetului la „visul ferice”, „visul misterios”, adică nostalgie a ființei solidare cu omul prin implicarea neființei intuibile sub forma morții. Dorul eminescian este explicat prin
PALEOLOGU-MATTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
dr. cabalu, el. midoff, i. nego-escu, și evoluând toți sub ochii batjocoritori ai prietenului tatălui lui Vasilescu. După ce prietenii lui mopete au dispărut (în poemele dinainte de 1989), mopete însuși, agonizant, începe să se efaseze, sufocat sub mască. A vorbi despre sinele înstrăinat de sine -procedeul cel mai cunoscut al literaturii existențialiste din vremea debutului lui I. - a devenit a vorbi despre sine ironic, detașat, ca și cum sinele - iată o vorbă pe care autorul nu o prețuiește - n-ar fi decât golul acoperit
IVANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
dinainte de 1989), mopete însuși, agonizant, începe să se efaseze, sufocat sub mască. A vorbi despre sinele înstrăinat de sine -procedeul cel mai cunoscut al literaturii existențialiste din vremea debutului lui I. - a devenit a vorbi despre sine ironic, detașat, ca și cum sinele - iată o vorbă pe care autorul nu o prețuiește - n-ar fi decât golul acoperit de carcasa de care era atât de interesat prietenul tatălui lui Vasilescu. Până când a vorbi pur și simplu - de preferință monoton, adormitor -, a descrie în
IVANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
de păduchi, evadată dintr-un spital de psihiatrie. Ea este „îngereasa cu pălărie verde”, apariție oniric-suprarealistă și model al inadaptării și al refuzului unei lumi care nu oferă nici o șansă de împlinire autentică esenței umane. Problematica existențialismului francez - de la căutarea sinelui mascat de aparențe falsificatoare la greața față de ceea ce au făcut ceilalți din tine - se regăsește într-o narațiune plină de vervă, antrenantă, deloc explicativă și sugestiv descriptivă. Romanul a fost imediat adoptat ca un fel de manifest al generației nonconformiste
KENERES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287707_a_289036]
-
țeluri evolutive foarte atractive: bunăstare generalizată, pace universală, eliberare prin stăpânirea forțelor naturii, educație pentru toți, sănătate a tuturor etc. Teama anterioară de schimbare devine treptat o teamă de stagnare, astfel că inovația științifică, tehnologică sau socială devine semnul realizării sinelui și a societății. Acum, se naște categoria intelectualilor, a căror bază socială și culturală devine independentă de instituțiile tradiționale, în special de Biserică. Noile forme ale comunicării transculturale și secularizate sunt facilitate de tipar și mai ales de multiplicarea ziarelor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de D. Bell întrucât modernitatea inițiată de Iluminism ar fi extins domeniul profanului și ar fi restrâns în mod continuu pe cel al sacrului, astfel că, în final, cultura s-ar fi substituit religiei și muncii ca mijloace ale realizării sinelui sau ca legitimări ale modului modern de viață. Viața, ni se spune, poate fi privită și ca o oscilare între descătușarea de energii și încadrarea în normă. Ultima a fost în mare parte controlată de religie, iar atunci când religia și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau mai ales de cele religioase, cultura s-a aruncat asupra laturilor demonice nu doar pentru a le explora, ci și pentru a le experimenta. Stilurile de viață s-ar fi multiplicat, deși direcția lor ar fi fost unică: celebrarea sinelui în numele modernității seducătoare, practicarea hedonismului nelimitat și pierderea oricărei transcendențe etice. „Justificarea culturală, dacă nu morală, a capitalismului a devenit hedonismul, adică ideea de plăcere a devenit o cale a vieții”. O astfel de viziune se repercutează inevitabil și asupra
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
deschise dacă avem în vedere trei variabile de referință ale individualizării: a) construcția personală s-ar referi la setul de roluri și la identitatea asumată de o persoană, variind dinspre construcția identitară spre rolurile funcționale practicate; b) afirmarea sau realizarea sinelui se referă la orientarea opțiunilor spre o integrare cât mai accentuată în grup sau spre separare și construcție a distincției personale; c) sensul vieții se referă la permanentizarea unei căutări reflexive a oportunităților de viață sau a unei stabilități securizante
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
aici să crească în proporții rapide. Chiar dacă sunt unele îndoieli întemeiate privitoare la calitatea diplomelor, cu greu se poate omite faptul că predarea și învățarea, confruntarea cu cunoașterea și explorarea imaginativă a noilor experiențe facilitează și stimulează reflecția și descoperirea sinelui și a mediului său de configurare. Școlarizarea a devenit factorul determinant al mobilității, astfel că o diplomă universitară obținută și asociată cu competențe atent certificate apare ca un gen de pașaport al accederii spre poziții superioare pe piața muncii. Numai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de falsificare a actelor de identitate, inclusiv a pașapoartelor, criteriile administrative de identificare sunt înlocuite de criterii antropometrice (recunoașterea irisului, ADN etc.) și completate de criterii numerice (matricole în școală, „cod numeric personal” în administrație etc.). Iar odată cu internetul, inventarea sinelui eliberat de orice istorie și localizare capătă șanse nelimitate de afirmare. Identitatea nu mai este doar consacrată administrativ, dată de altcineva și marcată pentru tot restul vieții, ci, virtual, poate fi mereu reinventată. Toate acestea relevă însă doar un nivel
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]