2,599 matches
-
poate fi vorba de un asemenea conflict. 6 Rush Rhees, Discussions of Wittgenstein, Routledge, London, 1970, p. 1. 7 Citat după Heidé Ishiguro, „Can the World impose Structure on the Language“, în (Hg.) R. Haller, J. Brandl, Wittgenstein. 180 GÂNDITORUL SINGURATIC Eine Neubewertung, Bd. I, Verlag Holder Pichler-Tempsky, Wien, 1990, p. 34. 8 O spune chiar Wittgenstein, într-o scrisoare adresată în decembrie 1919 lui Ludwig von Ficker, căruia îi propune să-i publice manuscrisul: „În treacăt fie spus, numerele zecimale
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
op. cit., p. 12. 21 Vezi, în acest sens Leonard Goddard, Brenda Judge, „The Metaphysics of «Tractatus»“, în Australasian Journal of Philosophy, Monograph No. 1, 1982 și Newton Graver, „The Metaphysics of «Tractatus»“, în Wittgenstein. Eine Neubewertung, Bd. I. 182 GÂNDITORUL SINGURATIC 22 Br. McGuiness, „Der Löwe sprichtă und wir können ihn nicht verstehen“, în volumul cu același titlu, Suhrkamp, Frankfurt am Main, 1991, p. 8. 23 Ibidem, p. 9. 24 Vezi D. Pears, The False Prison, vol. I, pp. 8-13. Pears
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
convergente ajunge Peter Whinch: „Când în «Cuvântul înainte» se spune că granița care limitează expresia gândului trebuie trasată «în limbaj» nu se afirmă punctul de vedere cu totul banal că trebuie să folosim limbajul pentru a enunța unde 184 GÂNDITORUL SINGURATIC stă granița; se spune că granița ea însăși trebuie gândită ca fiind, într-un anumit sens, o graniță lingvistică. Adică nu putem decide că o configurație de cuvinte exprimă o propoziție, iar alta nu, comparând aceste expresii cu ceva nonlingvistic
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și eu cred că acesta este modul corect de a o privi - ca fiind recomandarea ca limbajul științific să fie modelul pentru orice limbaj.“ (J. Griffin, Wittgenstein’s Logical Atomism, University of Washington Press, 1969, p. 109.) Tema 186 GÂNDITORUL SINGURATIC a fost reluată în cartea lui Janik și Toulmin. Griffin face și observația că modul cum își reprezintă Wittgenstein descrierea faptelor seamănă mai mult cu modul cum și-o reprezintă cercetătorul naturii decât epistemologul (vezi op. cit., p. 141). 65 Wilfrid
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în Opere alese, vol. III, traducere de I. Cassian Mătăsaru, Editura Univers, București, 1970, p. 303. 73 M. O’C. Drury, „Gespräche mit Wittgenstein“ în (Hg.) R. Rhees, Ludwig Wittgenstein. Porträts und Gespräche, Suhrkamp Verlag, 1922, p. 119. 188 GÂNDITORUL SINGURATIC 74 Se știe că interesul pentru Tractatus al unor figuri centrale ale Cercului, precum Hans Hahn și Moritz Schlick, a fost trezit de un referat al matematicianului Kurt Reidemeister. Cartea a fost citită apoi cu voce tare și comentată, propoziție
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
formulat, prin nonsensuri, adevăruri intangibile. Wittgenstein a reacționat la aceasta bătându-i pe umăr consolator pe cei doi examinatori și spunându-le, cu referire la Tractatus: „Nu vă faceți griji, știu că nu-l veți înțelege niciodată.“ (Apud 190 GÂNDITORUL SINGURATIC R. Monk, Wittgenstein, Das Handwerk des Genies, Klett-Cotta Verlag, Stuttgart, 1992, p. 292.) 83 Pentru Tractatus, ca și pentru toate însemnările filozofice ulterioare ale lui Wittgenstein, este valabilă o afirmație pe care el a făcut-o într-o convorbire, din
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cu totul nouă“, Stegmüller structurează prezentarea pe care o face gândirii sale în două părți, intitulate „filozofie I“ și „filozofie II“. El adaugă că până și o comparație a criticii pe care o face Wittgenstein filozofiei sale timpurii 194 GÂNDITORUL SINGURATIC cu critica pe care a făcut-o Platon, în dialogul Parmenide, teoriei sale a ideilor este nesatisfăcătoare deoarece Platon, spre deosebire de Wittgenstein, nu ar fi formulat totuși „o teorie filozofică nouă, incompatibilă cu tezele sale anterioare“5. O judecată căreia îi
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
tinerețe. În § 23, de exemplu, se aprecia drept „interesantă“ compararea a ceea ce se spune aici despre varietatea genurilor de cuvinte și propoziții cu ceea ce au spus logicienii despre structura limbajului și se adaugă în paranteză: „De asemenea și 196 GÂNDITORUL SINGURATIC * Toate citatele din Cercetări filozofice sunt date după traducerea românească de M. Dumitru și M. Flonta, Humanitas, București, 2003. autorul scrierii Logisch-Philosophische Abhandlung.“ Se relatează că atunci când s-a îndepărtat de modul cum a văzut limbajul în Tractatus, Wittgenstein ar
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
fundamentale ar fi rămas aceleași. Filozofia a fost concepută și practicată în mod constant de către Wittgenstein drept critică a limbajului. Mai mult, distincția dintre ceea ce se poate spune și ceea ce se arată ar susține gândirea lui Wittgenstein în 198 GÂNDITORUL SINGURATIC toate etapele dezvoltării ei. „Adesea s a crezut că învățătura despre tăcere, despre ceea ce se poate spune și despre ceea ce nu poate fi spus ar fi rămas limitată la filozofia Tractatus-ului. Dar Wittgenstein a schimbat stâlpii de susținere ai filozofiei
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
existența unor obiective și motive comune care pot fi identificate în tot ceea ce a scris Wittgenstein din 1913 până în 1951. Se poate astfel arăta că pentru Wittgenstein țelul activității filozofice a fost în mod constant obținerea unui plus 200 GÂNDITORUL SINGURATIC de claritate în gândire prin eliberarea acesteia de acele confuzii și antinomii de nedepășit care sunt consecința inevitabilă a încercărilor de a oferi soluții unor probleme de ordin principial, în orizontul „gândirii pure“. Poziția formulată în Tractatus, aceea că filozofia
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
el era deja la vârsta mijlocie: „Ideile mele de bază mi-au venit în minte foarte devreme.“18 Unii din autorii care susțin teza continuității apreciază de asemenea că observațiile critice pe care le-a formulat Wittgenstein la 202 GÂNDITORUL SINGURATIC adresa Tractatus-ului nu ar trebui să fie dramatizate. Se sugerează că atunci când a scris Cercetările el nu ar mai fi înțeles bine Tractatus-ul și că ceea ce a criticat sunt caricaturi ale pozițiilor din lucrarea de tinerețe. Dacă continuitatea în evoluția
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
unei teorii a semnificației.“ Într-un interviu ulterior, Dummet a insistat asupra respingerii unui punct de vedere central în gândirea târzie a lui Wittgenstein, acela „că filozofia nu poate modifica practica lingvistică“. „Practica noastră lingvistică poate fi greșită, 204 GÂNDITORUL SINGURATIC la fel cum comportamentul nostru poate fi greșit sau irațional. Filozofia are dreptul să evidențieze acest lucru.“ Dummet apreciază drept dăunătoare ideea căreia i-a conferit autoritate autorul Cercetărilor, aceea că străduința de a formula teorii filozofice nu poate fi
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
i-a dictat Caietul albastru, a exprimat opinia că pentru el Tractatus-ul era deja de pe atunci „filozofie în sens tradițional“28. În sfârșit, Stephen Toulmin, care a fost studentul lui Wittgenstein în anii 1946-1947, aprecia că în măsura în care dezvoltă 206 GÂNDITORUL SINGURATIC un demers transcendental, adică urmărește să identifice trăsături necesare, a priori, proprii limbajului în genere, Tractatus-ul, în contrast cu opera mai târzie, nu se desprinde pe deplin de ideea kantiană a „rațiunii pure“. Toulmin a respins în mod direct sugestia că distincția
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ei. Pentru el, acest obiectiv ajunsese să fie irealizabil. Iată două mărturii semnificative în această privință. Prietenul său Rush Rhees povestea că în 1945 i a spus lui Wittgenstein că intenționează să se înscrie într-un partid politic 208 GÂNDITORUL SINGURATIC de stânga, cel troțkist. Prima obiecție a lui Wittgenstein a fost aceea că obligațiile unui om înregimentat politic nu pot fi armonizate cu modul cum vedea el munca filozofului. „În activitatea filozofică trebuie să fii gata să-ți schimbi continuu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
două niveluri ale existenței: cea a esențelor pure și cea a faptelor accesibile experienței. „Obiectele logice ale lui Russell, categoriile lui Kant și ideile lui Platon trebuie să facă cognoscibilă și descriptibilă o altă mulțime de obiecte - lucrurile 210 GÂNDITORUL SINGURATIC sensibile, intuițiile lui Kant sau obiectele materiale individuale ale lui Platon.“ Dincolo de particularitățile distinctive ale sistemelor filozofice, în ele este prezentă una și aceeași schemă: „Esențele realizează contextualizarea și explicația, dar ele nu se lasă, la rândul lor, contextualizate sau
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
mai bine cum funcționează limbajul în situații dintre cele mai familiare. Rezultatele la care ajungem printr-o asemenea muncă vor putea fi cu greu contestate. Pentru cel care practică filozofia în acest fel nu există „teze filozofice“, adică 212 GÂNDITORUL SINGURATIC „descoperiri“, idei noi care pot suscita discuții și controverse. „Dacă gramatica este făcută clară, înaintându-se în pași foarte mici, demers în care fiecare pas este cu totul de la sine înțeles, nu poate lua naștere în genere nici o discuție. Disputa
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
o problemă legată de modul cum vorbim despre semnificație. Indică acest mod de a vorbi că socotim semnificația drept obiectul filozofiei? Vorbim noi, oare, despre ceva de o însemnătate mai generală decât scaunele etc., astfel încât să putem considera 214 GÂNDITORUL SINGURATIC chestiunile referitoare la semnificație drept probleme centrale ale filozofiei? Este semnificația o idee metalogică? Nu.“40 Dacă filozofii s-au interesat îndeosebi de anumite cuvinte - „semnificație“ sau „propoziție“ sunt asemenea exemple, dar și „timp“ sau „spirit“ -, motivul este că atunci când
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
exemplu, anumite obiecte pe care le desemnează ele. O asemenea redirecționare a atenției, a direcției privirii, este extrem de importantă pentru a slăbi forța de atracție a unor imagini prea simple ale limbajului, o forță de atracție pe care 216 GÂNDITORUL SINGURATIC filozofii au amplificat-o în mod considerabil. „Folosirile cuvintelor pot să difere unele de altele în felul în care frumusețea se deosebește de un scaun. Ele sunt incomparabile în acel fel în care anumite lucruri pe care le cumpărăm sunt
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
după un timp, să faceți asta. Există însă tot felul de intermediari între a ne juca după reguli și a ne juca la întâmplare. Cu limbajul nostru lucrurile stau într-un mod asemănător; vor exista cazuri în care 218 GÂNDITORUL SINGURATIC după ce observăm folosirea unui cuvânt regulile sunt clare, și altele în care nu este așa. Considerați folosirea lui «a fi în stare», «în stare de a ridica ceva», «în stare de a mânca o cantitate mare de alimente», «în stare
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
îndreptată acum spre uriașa varietate a limbajelor, corelate cu varietatea formelor de viață, a activităților și instituțiilor comunităților omenești. Întrebarea de ce le numim pe toate acestea „limbaje“ nu primește răspuns prin indicarea uneia sau a mai multor trăsături 220 GÂNDITORUL SINGURATIC comune tuturor, ci prin scoaterea în evidență a unor asemănări sau apropieri parțiale, care devin vizibile prin găsirea sau imaginarea verigilor de legătură. „Limbajul“ este un concept cu contururi tot atât de vagi ca bunăoară conceptul „joc“. Ceea ce există de fapt nu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
aritmetica noastră nu este mai completă. Ar fi, oare, șahul incomplet dacă noi am cunoaște un alt joc care încorporează oarecum șahul? El ar fi pur și simplu un joc diferit.“49 Distanța dintre asemenea strategii pentru identificarea 222 GÂNDITORUL SINGURATIC modului cum apar problemele filozofice și pentru eliminarea acestora și cele ale Tractatus-ului, bazate pe utilizarea instrumentelor logicii moderne, este apreciabilă. Wittgenstein a susținut în mod constant că problemele recunoscute îndeobște drept „filozofice“ nu sunt probleme autentice, că spre deosebire de problemele
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
teribil de greșită Discuția despre «curgerea timpului» arată cum iau naștere problemele filozofice. Dificultățile filozofice sunt cauzate de faptul că nu folosim limbajul în mod practic, ci, privind spre el, îl extindem. Alcătuim propoziții și apoi ne întrebăm 224 GÂNDITORUL SINGURATIC ce pot însemna ele. Odată ce devenim conștienți de timp ca substantiv, ne punem întrebări despre creația timpului.“52 Atunci când folosim expresiile limbajului „în mod practic“, noi urmăm reguli ale folosirii, pe care le-am învățat fără să fim conștienți de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
contextelor în care sunt ele folosite, filozofii pot ajunge la reprezentări ciudate, în esență inadecvate, despre regulile gramaticale. Sunt reprezentări care îi pot duce la dificultăți în gândire, acele dificultăți pe care Wittgenstein le compară cu crampele musculare. 226 GÂNDITORUL SINGURATIC Modul în care confuzia dintre enunțuri despre fapte și reguli ale folosirii anumitor expresii, reguli care variază de la un limbaj la altul, poate genera probleme fără soluție, impasuri chinuitoare ale gândirii, este ilustrat și de situații care survin în știință
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
este în încurcătură dacă i se arată că un anumit cuvânt are două semnificații diferite. El credea până atunci că are un răspuns la întrebarea „Care este semnificația cuvântului x?“ și acum constată că există două care sunt 228 GÂNDITORUL SINGURATIC în contradicție. Îl putem ajuta să iasă din această încurcătură indicându-i și alte folosiri ale cuvântului. Cu timpul, el își va da seama că întrebarea „Care este semnificația cuvântului x?“ nu are sens. Este recomandabil să ne întrebăm care
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
evident în cadrele filozofiei Tractatus ului.“60 La începutul anilor ’30, ideile lui Wittgenstein s-ar fi schimbat treptat, dar abia după 1935 a avut loc o restructurare radicală. Au fost formulate și alte puncte de vedere.60a 230 GÂNDITORUL SINGURATIC În cele de mai sus, am caracterizat relația dintre filozofia de tinerețe și filozofia mai târzie a lui Wittgenstein ca o schimbare în stilul gândirii, în înțelegerea limbajului și a căilor pe care pot fi obținute clarificări, precum și cu referire
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]