2,094 matches
-
isteață erau scuturate în alveolele unei valize. Dar, înainte de a dispărea în interiorul valizei, ochii versați ai marii mulțimii, umplând dincolo de fanta de sorb pântecele Sălii de Spectacole a Universului, reușiră să descifreze, pe suprafețele unora dintre ele, câteva crâmpeiașe de slovă. Pe prima dintre hârtioare ședea înscris "recunoștință veșnică". Pe cea de-a doua, calandre destoinice imprimaseră expresiile "personalitate proeminentă a lumii contemporane... Nicolae Ceaușescu... cabinetul său de lucru e întinderea țării...". În fine, pe ultima dintre ele, nu mai lată
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și-n proporție înmărmuritoare de masă. Oameni de toată mâna, ce înainte poate l-ar fi scuipat cu plăcere, acum își lepădau jalbele, la capătul unor pelerinaje de zeci de kilometri, în dreptul patului său, simțindu-se fericiți să-și știe slovele în coastele unui băiat croit, după toate semnele, să devină ceva însemnat, dacă nu chiar un sfânt. Dacă aceasta, plus îndatorirea de a deveni poet erau specialitățile sale, Doru fu întrerupt din ambele, vineri după-amiaza, de sosirea unui mic grup
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
greu! Chivuțele cereau îngăduință: - Domnu Bică, mai lasă-ne câteva zile, n-avem... Proprietarul rînjea: - Eu vă las, da vă costă! La mine-i ca la bangă. Că am și eu afacerile mele! Le punea să apese cu degetul sub slovele scrise strâmb pe chitanțele pregătite dinainte. Încet-încet, muierile se trezeau vândute cu totul. Ce câștigau, în buzunarele slutului se scurgea. Nu trecu mult, și nu-l mai cunoșteai. Se înțolise, făcuse burtă, lumea zicea că are case în altă mahala
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu litere bătrâne, iară literele începătoare paleografate cu roșu... desigur vro reminiscință de-a preotului celui bătrân, ce murise de mulți ani. Cu cartea aceea în mână, stăteam zile întregi lungit pe prispa casei la umbră și descifram mașinal minte slovele cele bătrâne or priveam cu ochii drept în grinzile afumate ale streșinei, până ce-mi simțeam capul ridicat și pus în poale. Mi - întorceam ochii peste cap... era Finița, ce-și așezase capul meu pe poalele ei și-ncepea a-mi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de tipar și roșii... Ce căta el în acea carte? Adesea nimerea între foi zăloage de mătase cadrilată or verde, acolo-și oprea privirea mai multă vreme, apoi iar întorcea și scria cifre pe o hârtie, însă bisericește - adică cu slove; o tăcere adâncă era în cămară și numai pana cea veche de gâscă scîrșnea pe hârtia vânătă și grunzu - roasă or suna izbită [de] călămările pline c-o cerneală cleioasă și oțetită. În urmă el închise manuscriptul vechi, plin de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de translație și echivalare, propusă privirii ca spectacol al metamorfozelor perpetue: „pe ghergheful Înalților cedri se urzește brocartul poemului”, „visul plăpînd ia forma zăpezilor din zboruri”, „frunzele sunt fluturii verzi adormiți În cuvinte”, „elanul se imprimă În arbore și-n slovă”, „cu un toiag Învie În literă un șipot”, „e seva care urcă În glas și În tulpină”; poetul e Îndemnat să „ridice luna” și să „onduleze nisipul”, „cad În cerneală cheile destinului”, „În glas se-ntorc ținuturi”, pictorul „cu un
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
imagismul avangardist, a lui Pierre Reverdy: Și poemele sunt ciubotele de șapte poști Care mă duc din cercul polar la caldul tropic, Și-n vers ca-n geanta unui botanist recunoști Ierburile atîtor distanțe stînd alături. Cine a spus că slova e-un lanț de-ncete schimburi, Și literele Închise ca păsări În odaie? C-un singur vers poți trece prin patru anotimpuri, Și pasul din poeme un continent Îl taie. (Ciubotele de șapte poști) Iar În altă parte, nu În
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
pe ideea puterii transfiguratoare a cuvîntului ca bun conducător al tensiunilor interioare și agent, ca atare, al metamorfozelor celor mai neașteptate. Bucuria poetului e, Înainte de orice altceva, aceea de a surprinde momentul „cînd elanul se imprimă În arbore și-n slovă”, cînd „pasul [e] ca un arcuș pe struna potecii Înfiorate” iar „un metal răspunde sub deget ca o coardă”. Tot așa, „din amnarul frunții scapără singurătatea clară”, „Fiecare pas Încearcă rezonanța de marmoră a aerului”, „MÎna ca dintr-un pian
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
suntem ca niște conducte prin care circulă De la buruiana umilă pînă la vulturul ca o carte semeață... (Petre Schlemihl, XII) E „Înfrățirea unanimă” invocată Într-o altă secvență a aceleiași cărți, și al cărei agent transformator rămîne, În ultimă analiză, „slova” poetică, magia cuvîntului care - ni se spune În Petre Schlemihl, XIV - departe de a fi „un lanț de-ncete schimburi”, se caracterizează tocmai prin energia ei unificatoare („poemele sunt ciubotele de șapte poști / Care mă duc din cercul polar la
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
trei canoane sînt temelia meșteșugului stihurilor pe care este așăzată toată stihurghichi” etc... Conachi inventează (traduce, calchiază) o terminologie specifică, silind dialectul moldav să primească finețea și complexitatea științei retorice. El Împarte stihurile În drepte, Încurcate și sloboade, numește vocalele slove glăsuitoare și consoanele slove neglăsuitoare, tîlcul, tălmăcirea unui stih se cheamă la el noimă, comparația este asămăluirea, scurtarea unui cuvînt prin ifen [...] se numește zgîrcire și zgîrcirea cuvîntului „pricinuiește scădere” etc. ... Grija poetului este ca versurile să aibă rînduială și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
meșteșugului stihurilor pe care este așăzată toată stihurghichi” etc... Conachi inventează (traduce, calchiază) o terminologie specifică, silind dialectul moldav să primească finețea și complexitatea științei retorice. El Împarte stihurile În drepte, Încurcate și sloboade, numește vocalele slove glăsuitoare și consoanele slove neglăsuitoare, tîlcul, tălmăcirea unui stih se cheamă la el noimă, comparația este asămăluirea, scurtarea unui cuvînt prin ifen [...] se numește zgîrcire și zgîrcirea cuvîntului „pricinuiește scădere” etc. ... Grija poetului este ca versurile să aibă rînduială și cuvintele să aibă, În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și să mă trag de Zulnia, Ori să-i descopăr amoriul ce cu-atîta tiranie M-au cuprins și mă-mpilează...” Însă Ikanok decide să prefacă sfînta legătură Într-o pasiune strașnică și, În amintirea acestei prefaceri, sapă pe copaci celebrele slove: „Că amoriul cel mai strașnic din prieteșug răsare.” În foarte cunoscuta Jaloba mea, Conachi pare a spune că o formă superioară de iubire este aceea ce leagă pasiunea cu prietenia. „Dulcea desfătare”, „rîvna fără temut”, iubirea cu pace, cu chip
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
în anul trecut: Preacinstitul părinte potropop Petru Maior de Dicio Sînmărtin, crăiesc revizor, au dat la lumină Telemachu, tălmăcit din limba italienească, cum și Orthografia română, de sine făcută, întru care învață cum are a se scrie românește cu strămoșeștele slove latine. La aceste au adaos un Dialog pentru începutul limbei românești, întru care [le] vădește că, limba românească, e mai veche nu numai decât cea frîncească și spaniolească, ci și decât cea italienească de acum; ba și decât cea latină
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
țară împreună c-o trupă de voltijori, ca să ne facă plăcerea să se deie preste cap înaintea noastră și a numerosului neam a lui Israil, {EminescuOpIX 197} atunci și-ar vedea visul cu ochii - în toate colțurile de uliță cu slove mări: "Mare caraghiozlîc!! Pentru cea întîi dată în România. Astăzi în ziua (cutare) la 7 oare sara va începe reprezentația vestitului, atotputernicului Abdul-Hamid și a vizirului său Mehmet-Rușdi. Însuși a sa înaltă persoană va executa cele mai grele jocuri pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a continua: „Cocoană - deie-ți Domnul dulce viață! Ai descâlcit, mă jur pe toate cele,/ Problemuri școlărești din ale grele;/ Rostiși, zic, lucruri foarte acătare.../ Noi însă, drumețind acum călare,/ Nu-i slobod să vorbim decât în șagă;/ Zău, lasă slova sfântă, doamnă dragă,/ Pentru amvon și pentru seminare.”300 Cuvintele lui indică o reacție de respingere a atitudinii aproape eretice a femeii de a-și aroga dreptul interpretării Scripturii, ea răsturnând astfel un monopol masculin al hermeneuticii biblice.301 Personajul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sanitarul-preot Ion Agârbiceanu. Pentru faptele săvârșite, regimentul a fost decorat cu Ordinul Militar „Mihai Viteazul”. Jertfa celor peste 2000 de ostași români căzuți pe câmpul de luptă, reprezentând cam jumătate din numărul celor plecați pe front, va rămâne scrisă cu slove de aur în cartea de istorie a neamului. În marea bătălie de la Mărășești, din vara anului 1917 cade Radu, fiul cel mare al lui Constantin Țarălungă. Mii de soldați și ofițeri din Regimentul 27 - Infanterie și din alte regimente - 67
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un suflet incomensurabil de larg. PROFESORUL își onorează responsabil activitatea. Aceste fapte pe care le-am consemnat au reușit să mă cucerească. Moșnegi, cetăți ai cărților din strană Din graiul tău culeg învățătură E scrisă parcă-n zâmbetele tale Seninătatea slovei din scriptură. (Octavian Goge “Dăscălița”) Trebuie subliniat pe bună dreptate că cea care a fost învățătoarea Nelia Iftimie, dispunea de o vastă și prodigioasă experiență științifică, didactică, metodică și pedagogică, completată cu o laborioasă înclinație pentru activitate culturală și publicistică
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a continua: „Cocoană - deie-ți Domnul dulce viață! Ai descâlcit, mă jur pe toate cele,/ Problemuri școlărești din ale grele;/ Rostiși, zic, lucruri foarte acătare.../ Noi însă, drumețind acum călare,/ Nu-i slobod să vorbim decât în șagă;/ Zău, lasă slova sfântă, doamnă dragă,/ Pentru amvon și pentru seminare.”300 Cuvintele lui indică o reacție de respingere a atitudinii aproape eretice a femeii de a-și aroga dreptul interpretării Scripturii, ea răsturnând astfel un monopol masculin al hermeneuticii biblice.301 Personajul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
firea și să-l învrăjbească cu celelalte neamuri cu care el voiește să trăiască ca frații ; că în scurgerea de 144 ani bucovinenii au luptat ca niște mucenici pe toate câmpurile de bătaie din Europa, sub steag străin, pentru menținerea slovei și mărirea asupritorilor lor, și că ei, drept răsplată aveau să îndure micșorarea drepturilor moștenite, izgonirea limbii lor din viața publică și școală și chi ar d in biserică ; că în același timp poporul băștinaș a fost îm pied ecat
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
sunt în spatele bisericii, ascunși printre bălării, sub crucile de lemn putrezite. Doar mama mea mai trăiește (are peste 100 de ani) și poate să-mi mai povestească câte ceva despre oamenii care au fost. Și dacă toată viața am tezaurizat în slovă viața cea de toate zilele cu oamenii ei, nu se putea să las în uitare tocmai satul meu Cursești, din comuna Pungești, județul Vaslui. Și m-am apucat să răscolesc arhive, alături de Ion N. Oprea (el lucrând la o monografie
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și împrejurare și parcă sortite să fie acoperite de uitare. Dar adeseori, după multă trecere de timp s-au întors, fără voie, aduse, ridicate în aducerea aminte a celor ce le-au moștenit și așa s-au păstrat, puse în slovă”<footnote Daniil Sandu-Tudor, Dumnezeu-Dragoste, Edit. Christiana, București, 2000, p. 160-161. footnote>. Citind scrierile documentate și ziditoare de suflet ale Părinților, le păstrăm învățăturile și le îmbrățișăm credința și meritele. Parafrazându-l pe Sfântul Ioan Gură de Aur, putem spune că
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
singur, omul se ridică și se trânti cu mâinile sub cap pe patul acela îngust. Respirația îi deveni cu timpul din ce în ce mai regulată. Străinul deschise cartea și se uită în tăcere la titlurile poeziilor scrise cu o slovă măruntă. Se trezi că zice pe un ton destul de încet, mai mult ca pentru sine: - Și de ce tocmai Minulescu? Fă-mă să înțeleg. Omul din pat pe care îl crezuse o clipă că a adormit, hârâi nedeslușit, întinse mâinile luând
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Tata era singur pentru că mama de doi ani plecase pe drumul veșniciei și îl veghea doar din ceruri. Noi cei 10 în aceeași vară a anului 1981 apărea în „România liberă” articolul: „La Dăneștii Vasluiului un muzeu ce vorbește cu slove”. Autorul articolului, Tiberiu Brăescu, are o lungă discuție cu domnul Buraga: „Discuția se continuă în încăperile muzeului care adăpostesc rodul a cinci decenii de cercetări arheologice. Sunt mii de exponate, unele din ele de mare valoare. Expunerea lor e logică
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
sat și raion prin numeroasele texte create de dînsul pentru brigăzile artistice de amatori. A scris piese de teatru pentru păpuși, unele i s-au jucat. Fără pretenții stilistice deosebite, versurile sale au tîlcul înțelepciunii populare. Nu-i clipa o slovă Săpată-n granit, Pe muntele care încet l-am zidit. Cu tîlcul desprins Din multe istorii Purtăm înainte Șiraguri de glorii Cînd lespedea aspră înscrie o faptă Piciorul vînjos Mai urcă o treaptă Ideile-s aripi Spre larguri deschise Iar
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
fiindcă nicicum nu s-a fost ridicat întrebare să nu iscodească răspuns, noi, desuț nu pricepem cam unde și cum, în ce parte anume să mergem să mai găbuim din căldura pe care străbunii străbunilor noștri au pus-o - în slova știută de ei - pe o lucie piatră, pe-o față de frunză, pe-o coajă subțire luată de pe un mesteacăn... pe-o stîncă suită aproape de cer sau... pe umerii oalei de lut și pe tot ce cu ochi și cu mînuri
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]