2,760 matches
-
evita serviciul militar. Această precizare elocventă ne determină să credem că soldatul din De corona, 1, dorind să-și afirme doar fidelitatea față de Cristos, nu căuta martiriul intenționat. Soldaților creștini care subestimau chestiunea etică în timpul serviciului militar disculpându-se că slujirea față de stat îi obliga să împlinească anumite fapte, Tertulian le atrăgea atenția asupra unicității și radicalismului Evangheliei: contrar lumii păgâne în care politica imperială oferea concesii și imunități militarilor, soldații convertiți la creștinism nu trebuiau să se considere imuni de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
câteva reguli de viață religioasă tuturor creștinilor, vizându-i mai ales pe cei care ocupau funcții în administrația publică, și de practică pastorală pentru clericii săi, care, fără prea multe scrupule, căutau să se îmbogățească ilicit, dedicân-du-se unor activități nepotrivite slujirii sacre. Astfel, constata cu durere cum, mulți dintre soldați, după ce au săvârșit furturi pe durata incursiunilor lor și au violat femeile, care refuzau să le dea banii, nu dădeau semne că s-ar căi de păcatele lor grave și le
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
spune că Domițian nu avea nici un motiv să se teamă de el; iar această atitudine era în contrast cu celălalt frate, Flavius Sabinus, față de care Domițian putea să aibă niște suspiciuni mai vechi. Termenul poate fi înțeles ca o abținere de la prestarea slujirii militare și de la administrarea rem publicam. Inerția lui Clement este clasicul refuz al obiectorilor de conștiință de a împlini din motive religioase o funcție publică, actualizabilă prin prestarea serviciului militar. Refuzul de a mai sluji lui Domițian în activitățile statale
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
servitutea Dumnezeului adevărat față de zeii falși. Prin plătirea acestui impozit religios, predicarea Evangheliei era lovită din plin și batjocorită chiar în obiectivul pentru care apăruse și își propusese să-l atingă: doborârea idolilor. În conștiință, creștinii nu se regăseau în slujirea unui principe care îi constrângea să împlinească un lucru ce provoca repulsie în fața sentimentelor lor religioase și care intenționa să-l umilească pe Cristos în fața lui Jupiter. Roma devenise pentru ei orașul urâciunii, civitas diaboli, iar Domițian, al doilea monstru
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
continuării sale, i s-a aplicat ca emblemă, pare inexplicabilă atitudinea lui Eusebiu de Cezareea (265-340) de a nu aminti de nici un soldat martir, cu excepția lui Seleucus, care, în momentul execuției nu mai era soldat, retrăgându-se anterior din această slujire pentru a se dedica operelor religioase, și a unor dregători imperiali. În fața acestei lacune informative apare întrebarea spontană: dacă Eusebiu s-a îngrijit cu atâta scrupulozitate să istorisească toate faptele oribile și cruzimile soldaților Imperiului, cum de nu amintește și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
răspuns: „Am fost în trupele operative, din care am ieșit din propria mea voință. Sunt însă un veteran. Cu toate acestea, l-am adorat pe Dumnezeul cel viu care a făcut cerul și pământul; și chiar și acum îi mărturisesc slujire fidelă“. Maximus spuse: „Iulius! Îmi dau seama că ești un om înțelept și serios. De aceea, te îndemn să jertfești zeilor“. Iulius răspunse: „Nu fac ceea ce dorești, pentru a nu cădea în păcat și în pedeapsa veșnică“. Maximus a spus
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Acum se dărâmă o școală și se ridică în loc trei biserici, fiecare cu o cutie a milei cât mai încăpătoare. Și popa spune clar, dacă n-ai bani, stai mult și bine cu mortul pe laviță, de unde se vede că slujirea lui Dumnezeu, costă pe amărât. Ai o mașină, ai o casă, cică-i necesar să chemi pe popă ca să-l alunge pe diavol dintre tacheți și culbutoare, din pereții casei, dintre crăpături, de după perdea. Bineînțeles, că la plecare popa are
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nurlie, a fost o făină distracție la facerea lui, și puiul de lele trebuie recunoscut. Cunoști pe nobilul domn, Edmund? EDMUND: Nu, milord. GLOUCESTER: E lordul Kent; să-l ții minte de acum încolo că pe cinstitul meu prieten. EDMUND: Slujirea mea o-nchin domniei-voastre. KENT: Vreau să-mi fii drag, să te cunosc mai bine. EDMUND: Șir, mă voi străd să fiu vrednic. GLOUCESTER: A fost 'n-afara țării nouă ani, si va pleca din nou. Sosește regele. (Trîmbițe. Intra
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
decît să ne jignească. REGAN: Să mai chibzuim la asta. GONERIL: Să facem, dar, ceva, cît fieru-i cald. (Ies) SCENĂ 2 (O sală în castelul contelui de Gloucester. Intra Edmund cu o scrisoare.) EDMUND: Natură, îmi ești zee: legii tale Slujirea mea închin. De ce să-ndur Stand în the plague of custom, and permit The curiosity of nations to deprive me, For that I am some twelve or fourteen moonshines Lag of a brother? Why bastard? Wherefore base? When my dimensions
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
spre o teologie care nu pune accentul unilateral pe teorie, ci <<ancorează adânc în viața creștină>>, pe care o stimulează și călăuzește spre fapte în corespondență vie cu nevoile și aspirațiile vremii respective .... Valoarea esențială și constitutivă a teologiei este <<slujirea vieții>> prin faptul că-l stimulează și călăuzește pe credincios să urmeze exemplul viu al Mântuitorului în conformitate cu nevoile și aspirațiile epocii respective”<footnote Pr. Dr. Corneliu Sârbu, Sfinții Vasile, Grigorie și Ioan, îndrumători ai teologiei actuale, în rev. Mitropolia Ardealului
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
după cei care, deși contribuiseră mai puțin ori nu contribuiseră deloc la operă, îi asigurau apariția sunt destui care au trecut prin toate aceste faze, nu neapărat succesiv -, aproape toți au fost cumva "recuperați" de sistem. Nu atât în sensul slujirii lui imorale și zeloase, deși aceasta nu a lipsit, cât în sensul perpetuării lui la anumite cote de onorabilitate intelectuală. Ne lipsește un studiu serios al fenomenului, dar avem deja mai multe fragmente ale tabloului de ansamblu, iar o perspectivă
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Monica, care a avut fericirea de a vedea în timpul vieții convertirea soțului, fiului și nepotului, devenind creștini, desigur, și prin rugăciunile, evlavia și râvna ei. Moartea mamei sale în 387 îl va face să ia decizia de a se dedica slujirii bunului Mântuitor, Care îndulcește toate necazurile noastre cu harul Său. După un an de ședere la Roma, Augustin locuiește timp de trei ani în Tagaste, ducând o viață de rugăciune și meditație, discutând uneori cu prietenii săi despre teologie și
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
vor evita în fața oamenilor simpli; claritatea și stilul plăcut al cuvântării sunt de o extremă importanță în atingerea scopului; predicatorul creștin va fi conștient de etapele și regulile învățării; stilul expunerii trebuie să fie variat în funcție de subiectul și scopul predării; slujirea adevărului este mai importantă decât forma ei; legea iubirii va prezida actul predicării și catehezei. În lucrarea De Magistro sunt dezvoltate motivul „învățătorului lăuntric” și problema capacității de cunoaștere și de comunicare a adevărului. Discuția pleacă de la întrebarea cine este
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
asculte îmi dovedește că vorbirea mea nu este atât de lipsită de căldura pe cât mi se pare. Din delectarea produsă lor, îmi dau seama că ei se aleg cu un folos și îmi dau toată silința să nu neglijez această slujire în timpul căreia observ cât de bine primesc ceea ce li se spune”. În acest caz intervine cel de-al treilea factor psihologic în procesul de învățare: auditorul însuși. În asemenea momente critice de „dezgust, lehamite” râvna celor ce doresc să asculte
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
elevi; e) invocarea unei istorii personale cu putere ilustrativă pentru tema dezbătută; f) organizarea unui joc introductiv. Fericitul Augustin invocă aceste elemente dinamice, antrenante, ca punct de plecare în educarea catehetului: „Foarte adesea însă, mila lui Dumnezeu se arată prin slujirea catehetului, astfel încât cel venit, tulburat de discuție, își dorește să devină tocmai ceea ce hotărâse să se prefacă numai a fi. Noi să considerăm că atunci ne-a căutat el cu adevărat, când a început să-și dorească acest lucru. Desigur
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
cei doritori să mă asculte îmi dovedește că vorbirea mea nu este atât de lipsită de căldură. Din delectarea produsă lor, îmi dau seama că ei se aleg cu un folos și îmi dau toată silința să nu neglijez această slujire în timpul căreia observ cât de bine primesc ei ceea ce li se spune”. Prelegerea trebuie pregătită temeinic, pentru a se evita improvizația, după un anumit plan, asemănător celui prezentat de Fericitul Augustin: „voi trata, așa cum îmi inspiră Dumnezeu, mai întâi despre
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
deșertăciune interioară și primejdii de cădere?”. „Cine poate vedea în această viață altfel decât în ghicitură, ca într-o oglindă?”. Conversația determină catehumenul să-și dorească cu adevărat să devină creștin: „Foarte adesea însă, mila lui Dumnezeu se arată prin slujirea catehetului, astfel încât cel venit, tulburat de discuție, își dorește să devină tocmai ceea ce hotărâse să se prefacă numai a fi”. În funcție de răspunsurile date, Fericitul Augustin îndeamnă pe diaconul Deogratias să alcătuiască cateheza: „trebuie întrebat chiar el, pentru a ne putea
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
mi-am propus ca pe parcursul orei să determin elevii să împărtășească unii altora din experiența lor de „cateheți” și „catehumeni”. Completarea cunoștințelor despre învățătura și activitatea Mântuitorului nostru Iisus Hristos îi va determina să-L cinstească în cuvânt și faptă. Slujirea de Învățător/Profet a Mântuitorului este tratată de Fericitul Augustin în lucrarea De Magistro. Fiului său, Adeodat, prototip al celor aflați în căutarea adevărului, îi sunt arătate căile posibile spre a accede la o viață fericită, prin cunoașterea adevărurilor fundamentale
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
creștini de vocație ecumenică de la Dunăre și Marea Neagră din primele șase secole. Lucrarea cuprinde jertfa și strădania unor autentici misionari și teologi care s-au născut sau au trăit în spațiul danubiano-pontic și care și-au consacrat întreaga lor viață slujirii lui Hristos și slujirii științei teologice în folosul întregii creștinătăți. Pentru toate vredniciile minții și ale osârdiei lor, pentru duhul rugăciunii și al pocăinței care le-a caracterizat viața, pentru sobrietatea lor în purtări și pentru dulceața contemplației tăcute, ei
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de la Dunăre și Marea Neagră din primele șase secole. Lucrarea cuprinde jertfa și strădania unor autentici misionari și teologi care s-au născut sau au trăit în spațiul danubiano-pontic și care și-au consacrat întreaga lor viață slujirii lui Hristos și slujirii științei teologice în folosul întregii creștinătăți. Pentru toate vredniciile minții și ale osârdiei lor, pentru duhul rugăciunii și al pocăinței care le-a caracterizat viața, pentru sobrietatea lor în purtări și pentru dulceața contemplației tăcute, ei pot fi așezați printre
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
din urmă -, în ceea ce se numește management. Sunt, cu alte cuvinte, oameni polivalent afirmați, traiectul și conținutul socio-profesional și biobibliografic stând chezășie în acest sens. Părintele-profesor Nechita Runcan este unul dintre acești veritabili meseriași ai scrisului științific și publicistic, ai slujirii duhovnicești și actului didactic universitar. Născut (la 23 iulie 1956) în arealul intracarpatic al neamului, în inima Ardealului, într-o zonă marcată de valoroase tradiții naționale - cu studii teologice la prestigioase instituții din Cluj-Napoca (secundare) și la Sibiu (universitare), soarta
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ecumeniste contemporane. Pnevmatologia sa bogată ne oferă multiple elemente necesare dialogului ecumenic contemporan. Duhul Sfânt este nu numai izvorul sfințeniei și lumina sufletelor, ci și împărțitorul darurilor. Pretutindeni, în lume, el mângâie pe creștini și îi îndeamnă la bunătate, rugăciune, slujire, dreptate, unitate și bună înțelegere cu toți semenii lor. Sfântul Niceta acordă o mare importanță Bisericii, în care se desfășoară, în modul cel mai evident, lucrarea Duhului Sfânt. De aceea, în lucrarea și mărturisirea credinței, Biserica urmează imediat după Sfânta
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
înaintea lui Dumnezeu. Cel ce nu poate să fie la fel cu ceilalți, mai bine este pentru el să tacă sau să cânte cu voce înceată, decât să tulbure pe toți cu voce țipătoare. În felul acesta își îndeplinește datoria slujirii și nu tulbură comunitatea care cântă. Căci nu toți au o voce melodioasă sau cantabilă. Comunitatea celor ce cântă împreună într-un deplin acord, reprezintă expresia comuniunii cu Dumnezeu. Unitatea creștinilor prin cântare este participarea la corul sfinților, profeților, mucenicilor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
e nemișcat și veșnic, acela contemplă fericirea vieții viitoare fiind încă în trup. Columba Stewart sistematizează în cinci puncte motivația dezvoltată de Cassian în Convorbirea duhovnicească I pentru plasarea contemplației în centrul teologiei sale. 1. Faptele practice ale ascetismului și slujirii sunt provizorii în realitatea existenței păcătoase a omului și necesitatea lor ia sfârșit odată cu moartea. 2. Contemplația face parte și din viața prezentă, dar și din cea de după moarte deoarece are ca bază iubirea și ca obiect pe Hristos ce
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
au încetat să fie stăpânite de păcat și diavol. Cassian insistă pe faptul că adevărata luptă, și anume cea dată pentru răbdare, se poartă în inimă și se dobândește în ,,liniștea minții”, iar ascetismul fizic nu este suficient. Însă prin slujirea lui Dumnezeu încă din timpul vieții pământene, se va transforma ulterior într-o părtășie cu Hristos. 4. Castitatea. În scrierile sale privitoare la castitate, Cassian devine provocatoare prin realismul dar și prin idealismul său, trasând o temă delicată a experienței
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]