2,424 matches
-
uneori într-o manieră emfatică. Ultima expresie a identificării domiciliului cu personajele rezidă într-o concentrare care nu lasă loc nici unei intercalări: "Numai doamna Vera odăi cu pelargonii la fereastră și brizbiz cu dantelă cu igliță model greu doamna Vera, soacra băcanului casă corp coloniale-delicatese-băuturi, peste drum de casa Rim doamna Vera, necunoscînd genealogia vecinilor, judeca după aparențe înșelătoare." Eticheta onomastică se completează aici, ironic, cu elemente de proprietate... imobiliară, care se construiesc ca apoziție în toată regula. Un determinant material
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
scoseseră capul la suprafață pentru a păși pe țărmul împreunării. De data asta, Smaraldina era sechestrată de mama lui Jose Armando. Nu era prea rău de ea, că dormea într-un pat mișto, camera era luxoasă, primea mîncare la greu. Soacra o chinuia poate cu discuțiile. Personajele discutau mult și erau multe. Marcu pierdea deseori șirul evenimentelor și mai cerea detalii din cînd în cînd, dar nu era cu adevărat interesat. Se plictisea. Se simțea ca și cum ar fi fost înlănțuit de
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Fălticeni. Opere: Inul și cămeșa, Prostia omenească, Păcală, Acul și barosul, Ursul păcălit de vulpe, Moș Nichifor Coțcariul (1877); Povestea unui om leneș (1878); Popa Duhu (1881); Cinci pâini (1883), Ioan Roată și Vodă Cuza (1883); Moș Ion Roată (1885), Soacra cu trei nurori (1875); Capra cu trei iezi (1875); Punguța cu doi bani (1876); Dănilă Prepeleac (1876); Povestea porcului (1876); Povestea lui Stan Pățitul (1877); Povestea lui Harap-Alb (1877); Fata babei și fata moșneagului (1877); Ivan Turbincă (1878); Amintiri din copilărie
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu insistență o sentință în procesul său care dura de aproape trei ani și care l-a sărăcit. Și toate acestea pentru că mitropolitul a refuzat de fiecare dată să dea o sentință, considerând că problemele pe care le are cu soacra nu constituie un motiv de divorț. De asemenea, în absența unuia dintre împricinați procesul nu poate începe. În octombrie 1793 Ancuța din Me hedinți se prezintă la înfățișarea pe care o are cu Barbul Viișoreanu. După două săptămâni procesul nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
uneori în rumoare, apoi în păruială în uliță și chiar în bătăi în toată regula. Problemele economice nasc deseori conflicte între părinți și copii, frați și surori, iar ele depășesc cadrul restrâns al familiei. Disputele între socri și gineri, între soacre și nurori se adaugă conflictelor economice. Recuperarea zestrei duce la izbucnirea altor scandaluri oferite spre mediere justiției. Reclamarea dreptății îi împinge pe acești actori să facă apel la justiție. Astfel, un fapt cotidian care ar fi murit cu trecerea vremii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lui, adică soru-sii“, povestește un vecin curios care și-a lăsat lucrul pentru a asculta cearta din casa vecină. Aș tep ta rea îi este răsplătită din plin, căci conflictul dintre cum nați se termină cu pedepsirea soției și a soacrei: „și după ducerea preotului au bătut numitul căpitan și pă soacră-sa și pă nevasta lui“, completează ză același vecin.<footnote id=”1”>BAR, mss. 637, f. 282v, <1786>. </footnote> Închirierea unei odăi devine un prilej excelent pentru iscodirea și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lucrul pentru a asculta cearta din casa vecină. Aș tep ta rea îi este răsplătită din plin, căci conflictul dintre cum nați se termină cu pedepsirea soției și a soacrei: „și după ducerea preotului au bătut numitul căpitan și pă soacră-sa și pă nevasta lui“, completează ză același vecin.<footnote id=”1”>BAR, mss. 637, f. 282v, <1786>. </footnote> Închirierea unei odăi devine un prilej excelent pentru iscodirea și supravegherea nou-veniților. Cuplurile tinere sunt obligate să migreze din casă în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
indiciu sau „semnile“ Alte elemente materiale devin probe esențiale pentru practica judiciară. Fe sul ui tat de amant și săpunul dăruit se transformă în probe importante în procesul intentat de Cristea soției sale. Sem ne le au fost găsite de soacră într-o nopate de toamnă când și-a dat seama că nora se afla în pat cu altul, în timp ce soțul era plecat la deal să culeagă viile. După ce a ridicat întreaga casă cu strigăte le ei, soacra a dat buzna
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fost găsite de soacră într-o nopate de toamnă când și-a dat seama că nora se afla în pat cu altul, în timp ce soțul era plecat la deal să culeagă viile. După ce a ridicat întreaga casă cu strigăte le ei, soacra a dat buzna peste no ră-sa, doar-doar o va găsi în așternut cu amantul, dar când a aprins lumânarea n-a găsit decât „fe sul den cap rămas în așternutul ei și niște săpun ce-i dăduse acel ibovnic al
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și fără a fi interesate să impună pedepse drastice. Dar nici atunci când este vorba de propria ogradă, Biserica nu se grăbește să aplice pedepsele prevăzute de Pravilă, lăsându-i în fapt pe împricinați la mila judecătorului. In cestul, împreunarea cu soacra sau cu nora, căsătoriile între veri primari sau între doi frați și două surori apar ca legături obscure și rușinoase bine ascunse de către familie, ele nu sunt date în vileag decât de ochii curioși ai vecinilor sau de vreo întâmplare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și diaconul Dumitru Lupu din Vața. Și într-un caz, și în celălalt, părinții își pun numele în document, în calitate de emitenți ai actului. Astfel, tatăl Dumitrei „semnează“: „Eu, Mihai Belu ot Răjlețu, socru care am dat“, iar mama: „Eu, Stanca, soacră cu toți feciorii“. Ea îi reprezintă pe fiii, absenți din sat în momentul desfășurării evenimentului, dar a căror moșie a fost prezervată. Cu excepția celui care redactează documente le, nici unul dintre acești martori nu știu să scrie sau să citească, nici măcar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
rusesc se logodește cu Nița la sfatul unor „negustori cinstiți“. Între logodnă și nuntă, cei doi văduvi se mută împreună pentru a se cunoaște mai bine, abia după trei luni are loc nunta, după ce „mi-au cunoscut ele (soția și soacra) firea“, povestește Ilie. Alteori, venit de departe, bărbatul întrea bă în stânga, în dreap ta asupra ca rac te ru lui celei cu care are de gând să se însoare. Ve cini, prieteni sau stăpâni îl avertizează sau îl sprijină în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cunosc, au informații de spre prestigiul, averea și onoarea fiecăruia. Tatăl acceptă propunerea făcută de pețitor și după prima învoială se înțeleg asupra dotei. Ia mandi ia foaia de zestre, ca semn al acor du lui încheiat, și o transmite soacrei sale. logodna este în acest caz o afacere a părinților, glasul tinerilor nu apare, părerea lor nu este cerută. Dacă în primul document nici unul dintre copii nu este numit cu propriul nume, ci în raport cu părinții, ca fiul dumneaei sau copila
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
uneori se apelează la prăvăliile din jur, special amenajate pentru a oferi bijuterii și cele necesare nunții. La un astfel de negustor face apel Ni co lae Topliceanu la nunta sa cu Ilinca Ca ra man lâu. La insisten ța soacrei sale, el împrumută o floare mare de diamant, în valoare de 3 000 de taleri, pe care o trimite „cu călțunii“ miresei. Cum vor mărturisi frații lui mai târziu, floarea a fost restituită a doua zi după nuntă. Bijuteria luată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dat-o înapoi plătind chiriia“. Pentru a elimina orice confuzie soțul a păstrat chiar și chitanța, eliberată la 20 decembrie 1790, semnată de doi mari boieri martori la acel împrumut pe care l-ar fi făcut numai pentru că „dumneaei sărdăreasa soacră-sa l-au în demnat de au luat acea floare cu havaet de la un neguțător ca să facă podoabă nunții“ și nici prin gând nu i-ar fi trecut să dăruiască un dar atât de scump. Îmumbrăcată și împodobită cu darurile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de zestre. Ele sunt preparate înainte de către familia fetei, puse în „bohcealâcuri“ speciale și dăruite în ziua nunții. Fiecare boccealâc cu prin de lucruri le tradiționale și poartă etichetă cu statutul fiecărei persoane vizate: „bohcealâc de ginere“, „de socru“, „de soacră“, „de cumnat“, „de cumnată“, „de nun“, „de nună“, în legătura fie căruia aflân du-se două-trei cămăși, două-trei batiste, șter ga re, una sau două basma le, ma ra me. Aceste lucruri poartă la rândul lor inscripții: că mă șoa
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de cumnată“, „de nun“, „de nună“, în legătura fie căruia aflân du-se două-trei cămăși, două-trei batiste, șter ga re, una sau două basma le, ma ra me. Aceste lucruri poartă la rândul lor inscripții: că mă șoa ie de soacră, test mel (basma) de nună, dimensiuni de ginere etc. ospățul nunții presupune multe feluri de mâncare din cele mai bune, băutură din abundență, muzici de lăutari și voioșie. Invitații sunt primiți cu apă de tranda ir, cu șerbet și dulceață
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lucruri le nu merg întotdeauna așa cum ar vrea boierii noștri. Dru mul până la București e lung, adesea trăsurile rămân blocate în troiene, negustorii se arată copleșiți de mulțimea cererilor și nu pot răspunde comenzilor așa de rapid cum ar dori soacra mare. În plus, evenimentul pică foarte prost; însuși domnul se pregătește de nuntă și atunci negustorii sunt aglomerați de cererile venite din partea curții și a boierilor divaniți. Ei știu să profite de această cerere nemaiîntâlnită și ridică prețurile, chiar și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a fi și dum nea lor la târ guit ca să-mi dea ajutor“. O să mai cumpere și 15 ge vre le tot din banii zestrei. Aceste eforturi le face pentru că o iu beș te pe Zmă răn di ța, în timp ce soacra și soțul s-au grăbit să-și arate ră cea la și dez in teresul față de copilă și doar interesul pentru zestrea ei, „măcar că de dum nea voas tră să so co teș te ca o străină, din cele ce
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ve rez și eu du mi ta le, dar până în tr-acolo ca să nu poată veni fe reas că Dumnezeu... dar trebuie să vie că are da to rie și nu poate face într-alt chip“. Pentru a îmbu na sufletul soacrei, păhărniceasa face apel la sentimente le ei de bună creștină și mamă: „dar creștină ești, mamă ești și lasă să judece dă poci“. De alt minteri, jupâneasa Zoița își începu se scrisoarea ru gând-o pe dumneaei Safta să lase
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de mai sus se re des part odată ajunși în sat, căci acordul scris nu împiedică nici gura lumii să cleve teas că, nici certurile dintre ei. Re veniți peste alte trei luni în fața instanței, Ispas reclamă vorbele proaste ale soacră-sii care i-au pro vo cat scârbă și refuzul de a mai trăi cu soția lui. La 18 august 1783, de ochii lumii și de gura mitropolitului, cei doi se re îm pa că și își reconfirmă promisiunile. Un
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ac to rii nu re simt această nevoie de in ti mi ta te, iar actul se xu al poate avea loc, fără pu doa re, în prezența celorlalți sau în com pa nia unei sluj nice din casă, a soacrei sau a proxe ne tei atunci când se co mi te ile gal într-o cârciumă. În re la ția ma ri ta lă, fiecare soț este o ro ti ță cu rol în funcțio na rea „ma și nă riei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din sânge, carevine, de fapt, să rupă din patrimoniu, care odată înstrăinat și „sterp“ (moartea copiilor rupe brutal orice legătură) nu con stituie un „aport“ benefic pentru neam. La aceeași epocă, are loc o altă dispută de astă dată între soacră și noră. Păuna a fost măritată cu Iane bărbierul din mahalaua Biserica Dintr-o Zi, București, doar un an și jumătate. Au împreună pe Mărgărita copila. După moartea lui Iane și după anul de doliu, Păuna se mărită și revendică
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Păuna a fost măritată cu Iane bărbierul din mahalaua Biserica Dintr-o Zi, București, doar un an și jumătate. Au împreună pe Mărgărita copila. După moartea lui Iane și după anul de doliu, Păuna se mărită și revendică din casa soacrei atât lipsa de zestre, cât și „rămasurile de la soțul ei“. În fața clericilor de la Mitropolie, se citește foaia de zestre, „din cuvânt în cuvânt“; lipsa de zestre constatată baba Maria este bună de plată. Cum se vaită că n-are de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
al acesteia, deși îi dăduse în grijă prăvălia, Maria nu vrea să i-o cedeze, susținând că a cumpărat-o cu banii din zestrea ei. Nu are însă dovezi. Disputa nu este atât de aprigă ca în cazul protopopului Radu; soacră și noră conviețuiesc în aceeași casă și se ceartă probabil pe prăvălie zi de zi. Copila Mărgărita este cea care le ține împreună, moștenitoarea de drept a tatălui ei. Prăvălia nu aparține nici Mariei, nici Păunei, ci constituie zestrea Mărgăritei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]