1,987 matches
-
în lirica românească e îndatorată, între altele, și traducerii sale, care a circulat în numeroase copii. Tot lui i-au fost atribuite, în mod eronat, alte scrieri: Cuvânt a unui țăran cătră boieri și Dialog între doi austrieci. SCRIERI: Scrieri social-politice, îngr. și introd. Emil Vârtosu, București, 1974. Repere bibliografice: N. Iorga, Un „Jacobin moldave” au XIX-e siècle, Vălenii de Munte, 1937; Gh. I. Georgescu-Buzău, Un vechi propovăduitor al democrației: comisul Ionică Tăutu, București, 1945; Dan Mănucă, Gramatica manuscrisă a comisului
TAUTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290100_a_291429]
-
de pe Tatra (1952) i s-a acordat Premiul de Stat. Scriitor prolific, T. e autor de poezie, roman, piese de teatru, scenarii literare, librete de operă, schițe umoristice etc. Valoarea lor literară e însă discutabilă din cauza numeroaselor concesii făcute imperativelor social-politice ale vremii. Poezia pare să fie segmentul ce rezistă în parte. Începuturile stau sub semnul lui Serghei Esenin, căruia îi sunt închinate și câteva poeme, versurile din primele volume, Tăceri pentru apă vie și Mătănii de zăpadă (1943), purtând amprenta
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
fi dominat de figura tatălui, la a cărui evocare se adaugă, pios, comentarii despre scrierile lui, cu extrase din versuri și traduceri. Ultimele două capitole prezintă copilăria, adolescența și anii studenției bucureștene. Valoarea documentară a paginilor constă în reconstituirea atmosferei social-politice și culturale din preajma primului război mondial, accentuată prin intercalarea unor istorioare de epocă, portretizarea unor personalități politice și literare, prieteni ai tatălui, profesori ai fiului etc. Verva intelectuală, stilul ironic alert, bonomia și umorul definesc textul. Rapsodii de vacanță. Călătorie
ŢIMIRAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290172_a_291501]
-
an. XIV, nr. 1-3, ianuarie-martie 1928, p. 64 (semnate, la sumar: N. Iorga). Bucureștii în anii de după 1859, și mai ales după 1877 când ajung capitala unei țări pe deplin libere și independente, interesată în modernizarea continuă a structurilor sale social-politice și economice. Bacalbașa se stabilise pentru totdeauna în București în 1871, când orașul, aflat la începutul unei acțiuni de continuă modernizare număra în jur de 150 000 de locuitori, pentru a crește mai mult de două ori până în preaj ma
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sale seculare: I.C. Brătianu, C.A. Rosetti, Mihail Kogălniceanu, principele Carol.49 Dobândirea independenței depline a României și consolidarea prestigiului ei în plan european au creat condițiile unei dezvoltări mai puternice a țării, în sensul modernizării structurilor ei economice și social-politice. 26 studiu introductiv 49. Nicolae Iorga în sinteza sa de istorie a Războiului Independenței, în capitolul „Cei patru făuritori ai Independenței“ se referea și el la aceleași personalități politice în următoarea ordine: Carol („omul demnității“), C.A. Rosetti (care „pontifica
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
încheia acest volum cu relatarea unor momente de răscruce din istoria țării noastre ne-au determinat să oprim expunerea odată cu menționarea evenimentelor anului 1877, anul proclamării indepen denței de stat a României, când o nouă perioadă istorică începe în viața social-politică și economică a patriei noastre. Vom căuta, în funcție și de spațiul pe care ni-l va pune la dispo ziție, în continuare, editura, precum și de pro porțiile aparatului de note explicative, ca volumele următoare ale acestei a treia ediții
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Nicolae Ionescu, șeful „fracțiunii libere și independente“ din Iași ș.a. Ideile liberalilor aveau să însuflețească în perioada respectivă masele bucureștene (meseriași, negustori, mica burghezie) și să atragă majoritatea tineretului studios (elevi și studenți), antrenați în lupta pentru impunerea modernizării structurilor social-politice și economice ale societății românești în spiritul ideologiei liberale. 16. Până la 1/13 ianuarie 1868, când a fost introdus în România noul sistem monetar, un galben austriac valora 32 de lei sau 11,85 franci. în bucurești 57 Pe lângă aparatul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
obligat să ofere 6000 de galbeni din caseta sa particulară pentru refacerea ei. 62. Adolphe Crémieux (1796-1880), om politic francez, fruntaș al Revoluției din 1848, președinte al Alianței israelite universale, creată în mai 1860, alianță care milita pentru recunoașterea drepturilor social-politice ale evreilor în țările în care aceștia se stabiliseră. Broșura amintită de Bacalbașa nu am aflat-o la Biblioteca Academiei, probabil că a apărut nesemnată. Francia va fi totdauna cu dânsul, pre cât timp va căuta să susțină principiile de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
abțineri.125 324 bucureștii de altădată pp. 342-343). În textul său Bacalbașa confundă Organizația Noii otomani fondată în 1865, cu Partidul Unitate și progres (Junii turci), creat la Istanbul în 1889 și care va juca un rol important în viața social-politică a Turciei de la începutul secolului trecut. 124. Prima constituție turcească a fost promulgată la 11/23 decembrie 1876; în articolele 1, 4, 7 și 8 ea făcea referiri care jigneau demnitatea națională a României, Serbiei și Egiptului și anume: „Imperiul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și avantajele pe care le-a avut permanent și le mai are de la Germania occidentală, de la acei capitaliști care au început încă de mult să intre în putrefacție. A încerca o comparație între ele, în orice domeniu de activitate sau social-politic, ar fi o nebunie. Și totuși, pentru că automobilul este dorit astăzi de toată lumea, să vedem cum stăm în RDG și cum stăm în RFG. În timp ce în RDG se fabrică un Wartburg modest în doi timpi și de o execuție îndoielnică
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
altor arte (La zi); opiniilor despre confrați li se adaugă, firesc, mărturisiri autobiografice (Dialoguri). Apetența pentru dialog e explicată tocmai În interviuri. „Fidelitatea față de o unică și poate anacronică iubire: literatura” (titlul unui interviu) se leagă și de acele „motivații social-politice” (p. 95) care i-au declanșat Întotdeauna scrisul și de cei 20 de ani În care a muncit ca inginer („Șantierul mi-a plăcut pentru un anumit mod de simplitate și solidaritate virilă”, p. 83); și de impulsul decisiv pe
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
trebuie să mă descurc eu cu această Întrebare: oare de ce plângea atât de amarnic, ca un copil rămas orfan?”. New York, februarie 2004 (Familia, nr. 6/2004) Cu mâna stângă, cu mâna dreaptătc "Cu mâna stângă, cu mâna dreaptă" Brusca detentă social-politică, În 1989, În estul Europei, a smuls din camera lor de lucru mulți scriitori, plonjându-i În stradă, În mijlocul mulțimilor exaltate. Nu puțini au fost cei care au schimbat, apoi, rapid mâna dreaptă a „creației literare” cu stânga publicisticii imediate
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
rescris după o anterioară nuvelă. Surpriză nu doar pentru Înnoirile strategiei narative, ci prin chiar apariția acestui excelent nou roman, după o lungă absență din „ficțiune” și după o atât de acaparantă dăruire jurnalismului, conectat oră de oră la metronomul social-politic agitat al țării și lumii. Tema Înstrăinării și a exilului refuză clișeele: soția germană a intelectualului român refugiat În străinătăți nu pare posesoarea unei existențe mai fericite decât cea a exilatului, chiar dacă otrava nostalgiei des-țăratului, a dorului după ceea ce nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
scriitorul este de multă vreme categorisit de presa de stânga drept „reacționar”, „de dreapta” (chiar „rasist”) s-ar justifica doar Într-o perspectivă strict estetică asupra romanului. Amplul comentariu Încerca, Însă, să situeze atât cartea, cât și autorul În rama social-politică a dezbaterii intelectuale de azi din Statele Unite, cu focalizare pe teme „fierbinți”, intens controversate, precum „political corectness” sau „industria Holocaustului”. Pe urma unor recenzii americane, comentariul re-declanșa și operația de de-mascare a personajelor, identificate prin eventualele modele din realitate
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
identității”, văzută azi ca un soi de cheie miraculoasă pentru toate ambiguitățile, contradicțiile și nedreptățile istoriei și ale cotidianului. Atunci Însă, la Începutul anilor ’80, ne refeream amândoi, fără atâtea conotații suplimentare, la respingerea clișeului literar, ca și a celui social-politic. Episodul (Lipova, să-i zicem) avusese o consecință dramatică: o lungă și extraordinară relatare autobiografică, ce Îmi era destinată. * Din paginile mari, de registru aritmetic, ale scrisorii venite de la Berlin la București aflam că „eliberarea de matcă” avusese, de fapt
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
exemplară a gânditorului independent, gata să riște și să accepte consecințele singularității și solitudinii sale. Acuitatea sa memorabilă și stenică exprima scepticism și amară dezamăgire față de nu prea minunata evoluție a vieții și culturii contemporane. Incandescența pasiunii pentru idei, angajarea social-politică, ca și luciditatea judecăților sale Îi Îngăduiau să ignore fragilitatea trupului. Ne forța să procedăm la fel și să profităm de dialogul Încă În desfășurare, de provocările pe care le furniza. Bărbat frumos până În final, În ciuda șubrezeniei și diminuării fizice
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
exagerat acordat, din „revoluționarism” obstinat, unor inițiative paraștiințifice de medicină alternativă, tracologie etc., se poate vorbi despre un bilanț mai degrabă pozitiv, oricare ar fi grila prin care ar fi examinată activitatea revistei. Printre realizări - pentru un periodic cu profil social-politic și doar în al doilea rând cultural - pot fi menționate parțiala eliberare de „limba de lemn”, atât de caracteristică oficialității comuniste (e drept, înlocuită cu un limbaj poetico-patetic, „păunescian”, rapid manierizat), încălcarea unor tabuuri ale propagandei oficiale, cultivarea reportajului social
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
I se joacă la Oradea, în stagiunea 1975-1976, piesa Marea gară nouă, scoasă însă de pe afiș după primele spectacole. Mult mai interesantă devine activitatea literară a lui F. după stabilirea în Danemarca, când scrierile sale vor căpăta un acut caracter social-politic: Pentru drepturile omului în România (1982), Liturghia la nai. Romanul unei crime (1983), Istoria Partidului Comunist Român (I-II, 1984), eseul Mai tari decât terorismul de stat (1986), Istoria stalinismului în România (1990) ș.a. Autorul demonstrează, prin tot ceea ce face
FRUNZA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287103_a_288432]
-
modul discursiv, agitatoric, patetic festivist, autopastișându-se manierist. Sunt pagini care, dincolo de unele elemente de meșteșug ținând de versificație, prin caracterul lor simplist, exterior (chiar și atunci când evocă momente sau personalități din trecutul național), prin grosiera și vinovata deformare a realului social-politic s-au hărăzit de la sine uitării, putând fi luate în atenție numai ca mostre ale realismului socialist. Doar lirica erotică din Cupa cu garoafe (1960) sau din Cântece albe (1967), inflexiunile elegiace din Arbore neîmpăcat (1973) sau sonetele din Târziu
FRUNZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
luptelor anului 1848 în acele părți de țară - rămâne un roman de o trainică factură epică” (Valeriu Râpeanu). SCRIERI: Robii, București, 1934; Nedeia din Poiana Miresei, I-III, București, 1955-1964; ed. 2, I-II, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1968; Scrieri social-politice, introd. Ion Felea, București, 1976. Antologii: Poezia muncii, București, 1930; ed. (Cântecul muncii), București, 1932. Repere bibliografice: Dan Grigorescu, N. Deleanu, „Nedeia din Poiana Miresei”, GL, 1956, 6; Gh. Dinu, Un cronicar al Văii Jiului, GL, 1957, 4; Const. Călin
DELEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286720_a_288049]
-
specii poetice de la primele ei manifestări până în contemporaneitate. A readus la lumină scrierile lui N. Iorga grupate sub titlul Neamul românesc în Basarabia (I-II, 1995-1997). Pentru a contura o perspectivă cât mai completă asupra raporturilor marelui istoric cu realitățile social-politice, umane și spirituale din Basarabia, editorul a completat volumul al doilea cu pagini din aceeași sferă de preocupări, extrase din suita celorlalte lucrări ale lui N. Iorga, Oameni cari au fost și Sfaturi pe întunerec, precum și cu articole, readuse pentru
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
înțelege să „rescrie”, fără complexe estetice, întâmplări, relatări din ziare sau de la prieteni, ca „povești adevărate”, preocupată să înfățișeze, cu accent pe morală, realitatea, în evoluția ei socială contradictorie, de la o epocă la alta, prin generații succesive. După 1944, transformările social-politice bruște și dramatice o determină să revină la teatru, de data aceasta ca autoare extrem de prolifică. După piesa Turneu în provincie, inspirată din viața culiselor și concentrată asupra psihologiei duble a actorilor, va trece în actualitatea imediată, țintind, după cum va
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
revista, feminismul nu reprezenta o mișcare semnificativă în România. Doar după 1918, extinderea sufragiului va deveni subiect de dezbatere publică, odată cu afirmarea unor voci de autoritate din rândurile feministelor. Până atunci, discursul feminist a urmat mai degrabă coordonate etice decât social-politice, însușindu-și adesea argumente ale discursului politic patriarhalist specific vremii. Dacă feministele militau pentru accesul nelimitat la resursele educaționale, aceasta se întâmpla pentru că se considerau ele însele doar agenți ai educației morale și nu factori activi în sfera publică. Iată
DREPTURILE FEMEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286872_a_288201]
-
Chivu, Ion Iuga, Ioan Dragoș, Ion Baiaș, Ion Burnar, Ioana Dinulescu, parodii de Gheorghe Roman, proze scurte de Ștefan Jurcă, Nicolae Goja ș.a., cronici literare de Augustin Cozmuța, traduceri din Andrei Platonov și Gérard Bayo. Ocazional, cu articole pe teme social-politice sau morale, au colaborat câțiva scriitori cunoscuți, între care Ioan Groșan, Nicolae Prelipceanu, Ion Pop, Teohar Mihadaș. I.M.
GRAIUL DE DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287330_a_288659]
-
contemporani, scrise, în cea mai mare parte, în maniera didactică tradițională, dar și cu deschidere spre limbajul criticii moderne. O altă carte, Eseuri subsidiare la „Adio, Europa!” de Ion D. Sârbu (1999), se compune din cinci secțiuni - Transparențe autobiografice, Radiografii social-politice, Apetitul pentru digresiunea eseistică, Sub semnul filosofiei, Cu biciul stilului rafinat - și se încheie cu o sinteză: Ion D. Sârbu - un scriitor român din exilul intern. Autorul își intitulează volumul Eseuri subsidiare..., deoarece nu-și propune să-și domine neapărat
GRIGORIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287360_a_288689]