2,175 matches
-
iar în dreapta și stânga sa întruparea alegorică a filozofiei și a iubirii (filozoful și femeia). Eminescu are o înfățișare „luceferiană”, impozantă prin hlamida antică cu care este îmbrăcat. Statuia are 3,35 metri înălțime, ea dominând zarea Copoului de la înălțimea soclului de 5,20 metri. La propunerea lui Orest Tafrali, soclul a fost puțin modificat. S-au introdus două scaune, precum la statuia lui François Cappee din Paris. La picioarele poetului, se află, ca și în viață, Filozofia sau Înțelepciunea - sub
Statuia lui Mihai Eminescu din Iași () [Corola-website/Science/307921_a_309250]
-
a iubirii (filozoful și femeia). Eminescu are o înfățișare „luceferiană”, impozantă prin hlamida antică cu care este îmbrăcat. Statuia are 3,35 metri înălțime, ea dominând zarea Copoului de la înălțimea soclului de 5,20 metri. La propunerea lui Orest Tafrali, soclul a fost puțin modificat. S-au introdus două scaune, precum la statuia lui François Cappee din Paris. La picioarele poetului, se află, ca și în viață, Filozofia sau Înțelepciunea - sub chipul unui bărbat care își sprijină capul în mână (în
Statuia lui Mihai Eminescu din Iași () [Corola-website/Science/307921_a_309250]
-
ca model soția sculptorului, o pictoriță gorjeancă (născută Nicolescu). Multor trecători nu le sunt cunoscute adevăratele semnificații ale monumentului, mulți crezând că Poezia este reprezentată de Veronica Micle, iar Filozofia de Sărmanul Dionis. În partea din față a statuii, pe soclu se află inscripția "MIHAI EMINESCU 1850 - 1889", iar la partea de jos a soclului este un basorelief care reprezintă pe Cătălin și Cătălina din poezia „Luceafărul”, având gravat în bronz o strofă din această poezie: În partea din spate a
Statuia lui Mihai Eminescu din Iași () [Corola-website/Science/307921_a_309250]
-
cunoscute adevăratele semnificații ale monumentului, mulți crezând că Poezia este reprezentată de Veronica Micle, iar Filozofia de Sărmanul Dionis. În partea din față a statuii, pe soclu se află inscripția "MIHAI EMINESCU 1850 - 1889", iar la partea de jos a soclului este un basorelief care reprezintă pe Cătălin și Cătălina din poezia „Luceafărul”, având gravat în bronz o strofă din această poezie: În partea din spate a statuii, pe soclu se află inscripția "Ridicat din inițiativa Ateneului Popular Toma Cozma din
Statuia lui Mihai Eminescu din Iași () [Corola-website/Science/307921_a_309250]
-
inscripția "MIHAI EMINESCU 1850 - 1889", iar la partea de jos a soclului este un basorelief care reprezintă pe Cătălin și Cătălina din poezia „Luceafărul”, având gravat în bronz o strofă din această poezie: În partea din spate a statuii, pe soclu se află inscripția "Ridicat din inițiativa Ateneului Popular Toma Cozma din Păcurari-Iași în anul 1929" iar la partea de jos a soclului este un basorelief care-l reprezintă pe Ștefan cel Mare adunând oastea țării după lupta de la Războieni, având
Statuia lui Mihai Eminescu din Iași () [Corola-website/Science/307921_a_309250]
-
poezia „Luceafărul”, având gravat în bronz o strofă din această poezie: În partea din spate a statuii, pe soclu se află inscripția "Ridicat din inițiativa Ateneului Popular Toma Cozma din Păcurari-Iași în anul 1929" iar la partea de jos a soclului este un basorelief care-l reprezintă pe Ștefan cel Mare adunând oastea țării după lupta de la Războieni, având gravat în bronz semnătura sculptorului și o strofă din poezia „Doina” a lui Eminescu: Aceste versuri din poezia „Doina” au fost șterse
Statuia lui Mihai Eminescu din Iași () [Corola-website/Science/307921_a_309250]
-
regelui Carol I, venit în Iași pentru a participa la inaugurarea statuii „domnitorului țăranilor” realizată de către sculptorul Raffaello Romanelli. Finalul poemului se adresa lui Cuza Vodă: Statuia lui Alexandru Ioan Cuza este reprezentată în mărime supranaturală, fiind așezată pe un soclu și un piedestal de piatră albă de granit de Italia, având împreună 6,5 metri înălțime. Statuia este realizată din bronz și are o înălțime de 3,5 metri. Domnitorul este înfățișat în celebra sa uniformă de ofițer și învăluit
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
din bronz și are o înălțime de 3,5 metri. Domnitorul este înfățișat în celebra sa uniformă de ofițer și învăluit de mantia princiară. O replică a statuii se află în Piața Unirii din Craiova. În grupul statuar de la baza soclului sunt reprezentați în mărime naturală de către același sculptor: Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Nicolae Kretzulescu și generalul Ioan Emanuel Florescu. La baza soclului, pe toate cele patru laturi, sunt amplasate coroane de bronz în interiorul cărora se află câte o placă cu
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
mantia princiară. O replică a statuii se află în Piața Unirii din Craiova. În grupul statuar de la baza soclului sunt reprezentați în mărime naturală de către același sculptor: Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Nicolae Kretzulescu și generalul Ioan Emanuel Florescu. La baza soclului, pe toate cele patru laturi, sunt amplasate coroane de bronz în interiorul cărora se află câte o placă cu o dată istorică: În partea superioară a spatelui soclului se află un altorelief de bronz în formă de hrisov pe care sunt nscrise
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
sculptor: Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Nicolae Kretzulescu și generalul Ioan Emanuel Florescu. La baza soclului, pe toate cele patru laturi, sunt amplasate coroane de bronz în interiorul cărora se află câte o placă cu o dată istorică: În partea superioară a spatelui soclului se află un altorelief de bronz în formă de hrisov pe care sunt nscrise meritele lui Cuza. Peste hrisov se află stema Principatelor Române, realizată tot din bronz. Statuia a fost consolidată între anii 2006-2007 în cadrul reconstrucției întregului spațiu al
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
în formă de hrisov pe care sunt nscrise meritele lui Cuza. Peste hrisov se află stema Principatelor Române, realizată tot din bronz. Statuia a fost consolidată între anii 2006-2007 în cadrul reconstrucției întregului spațiu al Pieței Unirii. S-a realizat consolidarea soclului și a statuii lui Cuza, pentru care s-a folosit un granit special, inexistent pe piața românească și care a fost procurat de la o carieră din Ucraina. În prezent, statuia lui Cuza din Piața Unirii este locul unde se depun
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
multe izvoare moldovenești, cronici poloneze și alte documente; se pare că sculptura a fost inspirată de un portret existent la Biserica Teodoreni din satul Burdujeni (astăzi cartier al municipiului Suceava). Sculptura este realizată sculptorul polonez Wladimir C. Hegel din bronz. Soclul statuii îl are ca autor pe arhitectul Nicolae Gabrielescu. Pe piedestalul de gresie se află două basoreliefuri realizate tot de către Hegel: în dreapta - Miron Costin citind ""Cronica Moldovei"" la curtea regelui polon Ioan al III-lea Sobieski și la stânga - arestarea cronicarului
Statuia lui Miron Costin din Iași () [Corola-website/Science/307923_a_309252]
-
Constantin Cantemir și îngropați în capela familiei de pe moșia Brănișteni-Barboși (Roman). Osemintele au fost aduse la Iași de către V.A. Urechia, iar în ziua de 12 iunie 1888, cu ocazia punerii pietrei fundamentale a statuii, au fost așezate la baza soclului. Monumentul a fost inaugurat la data de 18/30 septembrie 1888 în prezența a 10.000 de participanți, printre care și membrii a două delegații de studenți din Bucovina și Polonia, sărbătorindu-se evenimentul sub sintagma ""Națiunea română este recunoscătoare
Statuia lui Miron Costin din Iași () [Corola-website/Science/307923_a_309252]
-
1989, pana din mâna lui Miron Costin a fost smulsă și a dispărut . A fost înlocuită de către Primăria Municipiului Iași cu o altă pană. Pe piedestalul de gresie se află două basoreliefuri realizate tot de către Hegel: Pe o placă de pe soclul statuii este următoarea pisanie: "“În anii 1888 luna august în al 22lea al domniei majestăților sale Carol I regale României și regina Elisaveta, prin contribuțiune publică s'a ridicat în Iași acest monument, sub care națiunea română a depus, cu
Statuia lui Miron Costin din Iași () [Corola-website/Science/307923_a_309252]
-
organizator subscrierei Președinte: Mihail Kogălniceanu Membri: N. Culianu I. Calenderu N. Gane B.P. Hasdeu N. Ionescu Melchisedec episcop de Roman Titu Maiorescu Leon Negruți A Papadopulo-Calimah D. Sturdza C. Stancescu și secretar: V.A. Urechia”". Pe o placă votivă de pe soclul statuii se află următoarea inscripție: "“LUI MIRON COSTIN 1633 - 1691 Națiunea română recunoscetoare "Principalii contribuitori M.sa regele Carol I "Orașele: Iașii.-Bucurescii.-Buzeul.-Botoșanii.-Berlad.-Brăila.-Bacău.-Cotnarii.-Craiova.- Constanța.- Focșanii.-Galatii.-Giurgiu.-Odobescii.-Peatra.-Panciu.- Roman.-Severin.-Tîrgul-Neamțu
Statuia lui Miron Costin din Iași () [Corola-website/Science/307923_a_309252]
-
acelor vremi. Documentația prezentată sculptorului este cea executată de postelnicul Gheorghe Asachi, artistul francez începând realizarea statuii în atelierul său din Rue de l'Université, din Paris. La data de 16 septembrie 1882, după ridicarea fundațiilor, s-a așezat la mijlocul soclului un act comemorativ în semn de recunoștință pentru vestitul domn moldovean. Statuia a fost definitivată și expusă în anul 1882 la Salonul Național de Sculptură din Franța. Ceremonia dezvelirii a avut loc la data de 5 iunie 1883, în prezența
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
a picturii și a cântecului. (...) Iar în literatura română a fost o mare tăcere"" . Mihai Eminescu, prezent la dezvelirea statuii, a compus pentru acest eveniment cunoscuta ""Doină"", în care și-a exprimat dezamăgirea cauzată de faptul că voievodul aflat pe soclu nu seamănă cu Ștefan cel Mare: ""Dar în Iașii înstrăinați în mijlocul marii serbări oficiale, el s-a lăsat furat de gânduri triste, iar pe buzele-i îngălbenite zbura duioșia deznădăjduită a unei doine de plângere și răzbunare"" . Eminescu nu a
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
Turnarea în bronz a statuii a fost contractată cu S.C. REC S.R.L. București (prin contractul 341/ 2001) pentru suma de 1,25 miliarde lei (125 mii RON). Firma din București nu a fost plătită, iar statuia a fost prinsă de soclu doar în șase suruburi în loc de 24. Asociația Veteranilor de Război, filiala Iași, a dorit inițial ca statuia să fie amplasată în rondoul de la capătul liniei de tramvai de la Universitatea Agronomică, pentru care se comandase deja un proiect de amplasare (realizat
Statuia lui Mihai Viteazul din Iași () [Corola-website/Science/307922_a_309251]
-
exterior, comunicând cu el, iar școala îi primește călduros pe cei ce îi calcă treptele. Fațadele sunt împărțite în ample registre orizontale, corespunzătoare diferitelor etaje, fiind ritmate de liniatura bine evidențiată, ce subliniază limitele de nivel: profilul ușor curb încununează soclul simplu, înalt; brâul median este compus dintr-un profil simplu, dar puternic reliefat, ce suprapune o succesiune de discuri decorative; orizontala cornișei este rezolvată sub forma unor panouri decorative, încadrate de mici colonete; același motiv îl regăsim în tratarea plastică
Colegiul Național din Iași () [Corola-website/Science/307929_a_309258]
-
s-a clasat pe locul întâi la concursul pentru realizarea monumentului din Iași. Execuția monumentului a durat patru ani. Inițial, monumentul trebuia să reprezinte un personaj simbolic, de natura feminină, care să întruchipeze independența, dar ulterior s-a decis ca soclul să fie ornat și cu o suită de basoreliefuri reprezentative pentru momentul independenței. Cei doi soți au trebuit să-și împartă sarcinile între ei. Statuia din bronz a fost sculptată de către Gabriela Manole-Adoc în perioada iunie 1978 - octombrie 1979, în timp ce
Statuia Independenței din Iași () [Corola-website/Science/307976_a_309305]
-
suită de basoreliefuri reprezentative pentru momentul independenței. Cei doi soți au trebuit să-și împartă sarcinile între ei. Statuia din bronz a fost sculptată de către Gabriela Manole-Adoc în perioada iunie 1978 - octombrie 1979, în timp ce soțul ei a realizat altoreliefurile de pe soclul statuii. Cele șase altoreliefuri realizează o friză epică, cuprinzând toate elementele istorice reprezentative ale Războiului de Independență: momentul mobilizării armatei, declarația de independență citită de Mihail Kogălniceanu, pregătirea de război, luptele cu turcii, asaltul la redută și sunetul de goarnă
Statuia Independenței din Iași () [Corola-website/Science/307976_a_309305]
-
toate elementele istorice reprezentative ale Războiului de Independență: momentul mobilizării armatei, declarația de independență citită de Mihail Kogălniceanu, pregătirea de război, luptele cu turcii, asaltul la redută și sunetul de goarnă al roșiorilor, exprimând victoria. Sculptorii au dorit ca pe soclu să fie amplasat un citat din Mihai Eminescu (""Independența e suma vieții noastre istorice."") , dar autoritățile timpului nu au acceptat și au amplasat un citat lung al lui Nicolae Ceaușescu. Statuia Independenței a fost dezvelită în anul 1980 în prezența
Statuia Independenței din Iași () [Corola-website/Science/307976_a_309305]
-
a făcut o cerere la Primărie prin care a cerut revenirea la citatul inițial și astfel a fost amplasat citatul lui Eminescu pe frontispiciul statuii. Monumentul are o înălțime totală de 17 metri (din care statuia are 11 metri și soclul 6 metri). Pe soclul de travertin sunt montate șase altoreliefuri cu o suprafață totală de 104 metri pătrați: trei în stânga (Chemarea poporului la arme, Cucerirea redutei Plevna și Capitularea armatei turcești), trei în dreapta (Trecerea Dunării, Proclamarea Independenței și Marea biruință
Statuia Independenței din Iași () [Corola-website/Science/307976_a_309305]
-
la Primărie prin care a cerut revenirea la citatul inițial și astfel a fost amplasat citatul lui Eminescu pe frontispiciul statuii. Monumentul are o înălțime totală de 17 metri (din care statuia are 11 metri și soclul 6 metri). Pe soclul de travertin sunt montate șase altoreliefuri cu o suprafață totală de 104 metri pătrați: trei în stânga (Chemarea poporului la arme, Cucerirea redutei Plevna și Capitularea armatei turcești), trei în dreapta (Trecerea Dunării, Proclamarea Independenței și Marea biruință a drapelelor românești), precum și
Statuia Independenței din Iași () [Corola-website/Science/307976_a_309305]
-
o suprafață totală de 104 metri pătrați: trei în stânga (Chemarea poporului la arme, Cucerirea redutei Plevna și Capitularea armatei turcești), trei în dreapta (Trecerea Dunării, Proclamarea Independenței și Marea biruință a drapelelor românești), precum și textul amplasat în partea din față a soclului: ""Independența e suma vieții noastre istorice. M. Eminescu"". Independența este simbolizată de o femeie pentru care Gabriela Manole-Adoc a avut-o ca model pe o mătușă de-a ei, o distinsă doamnă din înalta societate a anilor interbelici, Emilia Captaru
Statuia Independenței din Iași () [Corola-website/Science/307976_a_309305]