28,739 matches
-
el, după ce i-a învins pe dușmani la Caravaggio, s-a unit cu ei pentru ca să-i supună pe milanezi, patronii lui. Sforza, tatăl lui, pe cînd era în slujba reginei Ioana a Neapolului, o părăsi pe neașteptate, lăsînd-o fără nici un soldat, iar ea, ca să nu-și piardă tronul, a fost nevoită să treacă cu totul de partea regelui Aragonului. Este adevărat că venețienii și florentinii și-au mărit în trecut teritoriile folosind armate de acest fel, iar căpitanii acestora nu s-
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
s-au mărginit la cavalerie, care fiind alcătuită dintr-un număr de oameni potrivit de mare, putea să fie bine hrănită și întreținută cu toată cinstea. Lucrurile ajunseseră atît de departe, încît la o armată de douăzeci de mii de soldați nu se găseau nici două mii de infanteriști. În afară de aceasta, condotierii au folosit orice mijloc potrivit pentru a-și cruța lor înșiși, precum și soldaților, atît oboseala, cît și frica, așa încît la încăierare nu se omorau între ei, ci se luau
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cu toată cinstea. Lucrurile ajunseseră atît de departe, încît la o armată de douăzeci de mii de soldați nu se găseau nici două mii de infanteriști. În afară de aceasta, condotierii au folosit orice mijloc potrivit pentru a-și cruța lor înșiși, precum și soldaților, atît oboseala, cît și frica, așa încît la încăierare nu se omorau între ei, ci se luau prizonieri și aceasta fără obligația de a plăti un preț de răscumpărare. Nu porneau niciodată noaptea la atacul cetăților, iar atunci cînd se
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
lor militare pe care le născociseră pentru a-și evita, după cum am spus, atît oboseala, cît și primejdiile; și au mers atît de departe cu această metodă încît au înrobit Italia și au făcut-o de ocară. CAPITOLUL XIII Despre soldații auxiliari, amestecați și proprii Armatele auxiliare, care sînt și ele armate nefolositoare, îți sînt trimise de către un conducător de stat puternic, atunci cînd îi ceri să-ți vină în ajutor și să te apere; așa cum a făcut în timpurile din
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Ferrara, s-a dat cu totul pe mîna unui străin. Dar norocul lui a fost că s-a ivit o a treia împrejurare care a făcut ca el să nu culeagă roadele hotărîrii greșite pe care o luase. În adevăr, soldații lui fiind învinși la Ravenna, iar elvețienii răsculîndu-se și alungîndu-i pe învingători, contrar oricărei așteptări și a lui și a celorlalți, el nu a mai rămas prizonierul dușmanilor, întrucît aceștia fuseseră puși pe fugă, și nici al trupelor pe care
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
scurt, armatele mercenare sînt primejdioase prin nepăsarea lor în luptă, iar cele auxiliare prin vitejia lor. Astfel, un principe înțelept ocolește întotdeauna acest fel de armate și se servește numai de ale lui proprii; el preferă să piardă lupta cu soldații lui, decît să o cîștige cu ai altora, judecînd că nu este o victorie adevărată aceea pe care o cîștigi cu arme străine. Nu voi șovăi niciodată să amintesc exemplul lui Cezar Borgia și al faptelor lui. Acest duce a
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
aceea pe care o cîștigi cu arme străine. Nu voi șovăi niciodată să amintesc exemplul lui Cezar Borgia și al faptelor lui. Acest duce a intrat în Romagna cu trupele pe care le primise în ajutor, aducînd cu el numai soldați francezi și cu ei a cucerit Imola și Forli. Dar mai pe urmă, armatele acestea nemaipărîndu-i-se sigure, a recurs la trupele mercenare, întrucît a crezut că ar fi mai puțin primejdioase și astfel a angajat în slujba lui pe oamenii
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
feluri de armate, dacă ne gîndim că faima militară a ducelui, atunci cînd avea alături numai pe francezi sau pe oamenii lui Orsini și Vitelli, a fost alta decît aceea pe care și-a dobîndit-o atunci cînd a rămas cu soldații lui și s-a bizuit numai pe forțele proprii. Această glorie a lui a crescut mereu și n-a fost niciodată atît de prețuită ca atunci cînd fiecare a văzut că el era singur stăpîn peste armatele lui. Nu vreau
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
jos. Între un om care are armate și un altul care nu are, nu se poate face nici un fel de comparație; deci nu este firesc ca acela care posedă armate să asculte de bună voie de acela care n-are soldați de nici un fel, după cum nu este firesc ca un om lipsit de arme să se simtă în siguranță între slujitorii lui armați. Unul fiind plin de dispreț, iar celălalt plin de bănuieli, nu va fi niciodată cu putință ca ei
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
putință ca ei să acționeze de acord unul cu altul. Iată de ce un principe care nu se pricepe la război, nu numai că va avea de suferit cele arătate mai sus, dar niciodată nu va putea să fie prețuit de soldații lui, și nici nu va putea să aibă încredere în ei. Prin urmare, un principe nu trebuie să uite niciodată această pregătire în arta războiului, pe care el o poate face în două feluri: atît prin fapte cît și prin
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
doilea, nu trebuie să renunțe la nici un fel de dărnicie. Principele care își poartă armatele pretutindeni și se îmbogățește din prăzi, din jafuri și din biruri, care pune mîna pe bunurile altuia, acela are nevoie să se arate darnic, altfel soldații nu l-ar urma. Într-adevăr, poți să dăruiești cu generozitate din ceea ce nu este al tău și nici al supușilor tăi, așa cum au făcut Cirus, Cezar și Alexandru. Faptul de a risipi bunurile altora nu-ți micșorează faima, ci
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
motive ca să pună stăpînire pe ce este al altuia; dimpotrivă, prilejurile de a vărsa sînge sînt mai rare și ele trec mai repede. Dar cînd un principe este în fruntea armatelor și are sub comanda lui un număr mare de soldați, atunci mai ales nu trebuie să-i pese în nici un fel de faima cruzimii lui; căci armatele n-au fost niciodată strîns unite și gata de acțiune, dacă nu au avut în fruntea lor oameni care să se bucure de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a fost nefavorabilă, cît și atunci cînd treburile au mers bine. Faptul acesta n-a putut să aibă alte cauze decît cruzimea neomenească a lui Hanibal, cruzime care, adăugată la însușirile lui nenumărate, l-au făcut să fie întotdeauna pentru soldații lui demn de respect și de teamă. Dacă n-ar fi avut acea primă însușire, celelalte nu i-ar fi fost de ajuns pentru ca să obțină rezultatul acesta. Scriitorii cu puțină judecată admiră pe de o parte acțiunile lui, iar pe
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
numai față de timpurile lui, dar și față de tot ceea ce știm despre timpurile trecute, și ale cărui armate s-au răsculat împotriva lui în Spania. Cauza acestui fapt n-a fost alta decît bunătatea lui prea mare, ceea ce a făcut ca soldații lui să se bucure de o libertate excesivă și nepotrivită cu disciplina militară. Pentru aceasta a și fost învinuit în Senat de către Fabius Maximus, care l-a numit corupător al armatei romane. Și este adevărat că locuitorii din Locri, care
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Și în primul rînd trebuie observat că în timp ce în alte state ai de luptat numai cu ambiția celor mari și cu nesupunerea popoarelor, împărații romani întîmpinau o a treia greutate, anume aceea de a trebui să îndure cruzimea și lăcomia soldaților. Iar lucrul acesta era atît de greu de suportat, încît a fost pentru mulți cauza căderii lor, deoarece nu era ușor să satisfaci și soldații și poporul; căci poporul iubea liniștea și de aceea îi plăcea ca un principe să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
întîmpinau o a treia greutate, anume aceea de a trebui să îndure cruzimea și lăcomia soldaților. Iar lucrul acesta era atît de greu de suportat, încît a fost pentru mulți cauza căderii lor, deoarece nu era ușor să satisfaci și soldații și poporul; căci poporul iubea liniștea și de aceea îi plăcea ca un principe să fie cumpătat, pe cînd soldații preferau un principe cutezător, crud și lacom. Ei voiau de asemenea ca acesta să facă uz de însușirile lor, împotriva
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
atît de greu de suportat, încît a fost pentru mulți cauza căderii lor, deoarece nu era ușor să satisfaci și soldații și poporul; căci poporul iubea liniștea și de aceea îi plăcea ca un principe să fie cumpătat, pe cînd soldații preferau un principe cutezător, crud și lacom. Ei voiau de asemenea ca acesta să facă uz de însușirile lor, împotriva poporului, pentru ca la rîndul lor, ei să obțină o soldă îndoită și să-și satisfacă din plin lăcomia și cruzimea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
din plin lăcomia și cruzimea. Se întîmpla astfel ca împărații care, nici prin firea lor și nici prin felul de a guverna, nu se bucurau de o faimă prea mare, așa încît să poată ține în frîu și poporul și soldații, își pierdeau întotdeauna domnia; iar cei mai mulți dintre ei, aceia mai ales care ajungeau să ocupe tronul ca oameni noi, cînd își dădeau seama cît este de greu să împaci cele două categorii de oameni, se hotărau să-i mulțumească pe
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
își pierdeau întotdeauna domnia; iar cei mai mulți dintre ei, aceia mai ales care ajungeau să ocupe tronul ca oameni noi, cînd își dădeau seama cît este de greu să împaci cele două categorii de oameni, se hotărau să-i mulțumească pe soldați și socoteau că nu este un lucru prea grav acela de a face rău poporului. O asemenea hotărîre era necesară; în adevăr, nefiind cu putință ca principii să nu fie urîți de cineva, trebuie ca ei să se străduiască în
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
-și atragă ura acelor pături ale societății care sînt cele mai puternice. De aceea, împărații care erau oameni noi și care, din cauza aceasta aveau nevoie de o favoare cu totul deosebită din partea supușilor lor, căutau să cîștige mai curînd adeziunea soldaților decît aceea a poporului, lucrul care li se dovedea apoi mai mult sau mai puțin folositor, după cum fiecare știa sau nu să-și păstreze faima printre soldați. Cauzele mai sus arătate au făcut ca Marcus, Pertinax și Alexandru, care au
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
favoare cu totul deosebită din partea supușilor lor, căutau să cîștige mai curînd adeziunea soldaților decît aceea a poporului, lucrul care li se dovedea apoi mai mult sau mai puțin folositor, după cum fiecare știa sau nu să-și păstreze faima printre soldați. Cauzele mai sus arătate au făcut ca Marcus, Pertinax și Alexandru, care au dus o viață modestă, au iubit dreptatea, care au fost dușmani ai oricărei cruzimi și plini de omenie și blînzi, să aibă cu toate acestea, afară de Marcus
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
acestea, afară de Marcus, un sfîrșit trist. Numai Marcus a trăit și a murit bucurîndu-se de toate onorurile, pentru că numai el a urmat pe tronul imperial prin drept de moștenire, așa încît n-a avut nevoie să fie recunoscut nici de soldați, nici de popor; pe lîngă aceasta avea și multe însușiri care îl făceau demn de tot respectul, astfel că, atîta timp cît a trăit, a știut să-i stăpînească și pe unii și pe alții, fără a fi vreodată urît
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
îl făceau demn de tot respectul, astfel că, atîta timp cît a trăit, a știut să-i stăpînească și pe unii și pe alții, fără a fi vreodată urît sau disprețuit de cineva. Pertinax a ajuns însă împărat împotriva voinței soldaților, iar aceștia, obișnuiți să trăiască sub domnia lui Commodus, fără a asculta de nici o lege, n-au putut duce viața cinstită pe care Pertinax voia să le-o impună; de aceea, începînd să-l urască și adăugîndu-se la această ură
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
că îți poți atrage ura oamenilor prin fapte bune cît și prin fapte rele. Prin urmare, după cum am arătat mai sus, un principe care vrea să-și păstreze statul, este deseori nevoit să nu fie bun; deoarece, atunci cînd poporul, soldații sau nobilii, adică pătura socială de care socotești că ai nevoie pentru a te menține la putere, este coruptă, tu trebuie sa te conformezi comportării ei pentru a o satisface, și făcînd aceasta procedezi împotriva binelui. Dar să trecem la
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
împotriva lui și l-a omorît. Analizînd acum, dimpotrivă, caracterul lui Commodus, al lui Sever, al lui Antoninus Caracalla și al lui Maximin, veți vedea că aceștia au fost oameni foarte cruzi și lacomi; căci, pentru a-i mulțumi pe soldați, n-au lăsat deoparte nici un fel de nedreptate dintre acelea care se pot săvîrși împotriva poporului, și toți, afară de Sever, au avut un sfîrșit trist. Sever a avut într-adevăr însușiri atît de mari încît păstrîndu-și prietenia soldaților, a reușit
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]