12,011 matches
-
forma curbelor variației densității de reticulare funcție de cantitatea de solvent este asemănătoare pentru toate probele sintetizate, ceea ce ne permite să afirmăm că, la o cantitate constantă de DVB, mecanismul reacției de reticulare este același și direct proporțional cu cantitatea de solvent (influența diluției sistemului de polimerizare reticulantă). Mecanismul reticulării. În reacția de reticulare, molecula primară se adiționează la legătura dublă pendantă a polimerului primar, formând o reticulare între două molecule polimere primare. Fiecare macroradical devine centrul de formare a unui “microgel
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
Valorile Mc, (masa moleculară medie dintre două reticulări) pentru polimerii studiați au fost calculate din date de umflare la echilibru cu ajutorul ecuației Flory-Rehner /38/ și sunt trecute în tabelul 7. Ws — greutatea polimerului umflat ; Wp — greutatea polimerului uscat; ρs densitatea solventului utilizat la umflare; φ fracția volumară a polimerului în stare umflată; χ parametrul de interacțiune Flory Huggins; Mc — masa moleculară medie dintre două reticulări. Reacțiile specifice mecanismului radicalic de polimerizare reticulantă -când reacția de propagare liniară este simultană cu cea
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
general, adolescenți vulnerabili, care au manifestat în copilărie tulburări de caracter și de comportament, istoria lor personală fiind marcată de neglijare, respingere sau atașament excese, eșecuri școlare; -caracteristicile mediului socioeconomic, cultural și familial s-a constatat că preferința pentru inhalarea solvenților este mai frecventă la tinerii cu situație economică precară, în timp ce cocaina se folosește mai mult în lumea afacerilor. -proprietățile farmacodinamice ale substanței în cauză, tipul ei de efecte psihologice specifice Suicidul la elevi. Actul suicidar nu este propriu-zis o formă
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
apariția șocului osmotic. Se produce alterarea membranelor lipoproteice, alterarea pH-ului celular și perturbarea activității biochimice ce determină creșterea rapidă a concentrației electroliților în celulă, care devine toxică. După Lovelock, concentrația toxică de electroliți din celule are o acțiune de solvent pentru lipoproteine și lipide care se desprind de pe membrana celulară. Nu a fost încă demonstrată inhibarea întregii activități enzimatice celulare în timpul înghețului, ci doar blocarea sintezei ADN-ului (Johnson și Daniels, 1974). Dacă înghețarea este rapidă, cristalele de gheață se
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
va evita formarea de amestecuri inflamabile cu aerul. Se vor exclude din zonă flăcările deschise, precum și alte surse de foc. 6.Lichide inflamabile (alcooli, eteri, hidrocarburi, cetone) - se vor distruge în unități de incinerare. Cantități mici, de exemplu reziduuri de solvenți, se vor absorbi cu hârtie de filtru sau un alt material absorbant care se va aprinde sau se va lăsa să se evapore într-un vas deschis, la aer. În cazul acestor compuși se poate aplica și recuperarea. 7.Compuși
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
putând fi , de regulă, deversat direct. 14.Nitrilii și mercaptanii se oxidează cu o soluție de max. 15% de oxiclorură de calciu, sub agitare energică. După neutralizare, se diluează cu multă apă și se pot deversa. 15.Substanțe dizolvate în solvenți organici se deversează după metodele 6 sau 7. Se poate adăuga alcool pentru mărirea combustibilității. 16.Aminele se neutralizează după metoda 3, sau se ard după metodele 6 sau 7. 17.Compușii periculoși care se descompun la ardere, dacă sunt
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
de oxiclorură de calciu, reacția necesitând un timp mai îndelungat. Soluția de cianat obținută, după diluare cu foarte multă apă, se poate deversa. 20.Halogenurile organice necombustibile se colectează și se recuperează prin distilare. Dacă nu, se pot amesteca în solvenți combustibili în vederea arderii. 21.Metalele conținute în reziduuri se pot recupera dacă sunt trecute în forme insolubile în apă (hidroxid, carbonat, sulfat etc. 22.Compușii radioactivi, chiar și în reziduuri mici, trebuie colectați separat, cu grijă, după care se recirculă
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
sunt: cleștele, foarfeca, lingura, spatula, trepiedul, tringhiul de șamotă, stativul, inelul, clema, mufa, foarfeca, penseta, magneții. EXPRIMAREA CONCENTRAȚIILOR SOLUȚIILOR. PREPARAREA SOLUȚIILOR DE DIFERITE CONCENTRAȚII Concentrația unei soluții reprezintă cantitatea de substanță dizolvată într-un anumit volum de soluție sau de solvent. Ea reprezintă raportul dintre solut (dizolvat) și solvent După concentrație, se deosebesc soluții concentrate, ce conțin cantități mari de substanță dizolvată și soluții diluate, cu cantități mici de substanță dizolvată. 1. Concentrația procentuală (%,C%) Poate fi exprimată în unități de
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
șamotă, stativul, inelul, clema, mufa, foarfeca, penseta, magneții. EXPRIMAREA CONCENTRAȚIILOR SOLUȚIILOR. PREPARAREA SOLUȚIILOR DE DIFERITE CONCENTRAȚII Concentrația unei soluții reprezintă cantitatea de substanță dizolvată într-un anumit volum de soluție sau de solvent. Ea reprezintă raportul dintre solut (dizolvat) și solvent După concentrație, se deosebesc soluții concentrate, ce conțin cantități mari de substanță dizolvată și soluții diluate, cu cantități mici de substanță dizolvată. 1. Concentrația procentuală (%,C%) Poate fi exprimată în unități de masă sau în unități de volum Concentrația procentuală
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
se manevrează numai cu penseta. PROCESE FIZICO-CHIMICE: DIZOLVAREA, FILTRAREA, PRECIPITAREA, CRISTALIZAREA, RECRISTALIZAREA Cristalizarea este una dintre tehnicile cele mai folosite în purificarea substanțelor solide. În principiu, metoda se bazează pe proprietatea celor mai multe substanțe de a fi mai solubile într-un solvent la cald decât la rece. Prin solubilitate (grad de solubilitate) se înțelege cantitatea maximă de substanță care la o anumită temperatură se poate dizolva într-o anumită cantitate de solvent. Solubilitatea substanțelor variază cu temperatura, această variație putând fi reprezentată
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
proprietatea celor mai multe substanțe de a fi mai solubile într-un solvent la cald decât la rece. Prin solubilitate (grad de solubilitate) se înțelege cantitatea maximă de substanță care la o anumită temperatură se poate dizolva într-o anumită cantitate de solvent. Solubilitatea substanțelor variază cu temperatura, această variație putând fi reprezentată grafic prin curbe de solubilitate. Produsul de purificat se dizolvă la cald într-o cantitate cât mai mică de solvent. După îndepărtarea impurităților insolubile prin filtrare, soluția se lasă să
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
anumită temperatură se poate dizolva într-o anumită cantitate de solvent. Solubilitatea substanțelor variază cu temperatura, această variație putând fi reprezentată grafic prin curbe de solubilitate. Produsul de purificat se dizolvă la cald într-o cantitate cât mai mică de solvent. După îndepărtarea impurităților insolubile prin filtrare, soluția se lasă să se răcească. O mare parte din produs se separă sub formă de cristale mai mult sau mai puțin pure. La recristalizarea unei substanțe se parcurg următoarele etape: 1. alegerea solventului
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
solvent. După îndepărtarea impurităților insolubile prin filtrare, soluția se lasă să se răcească. O mare parte din produs se separă sub formă de cristale mai mult sau mai puțin pure. La recristalizarea unei substanțe se parcurg următoarele etape: 1. alegerea solventului potrivit; 2. dizolvarea substanței solide în solvent la o temperatură cât mai apropiată de punctul de fierbere al acestuia; 3. filtrarea soluției la cald pentru îndepărtarea impurităților insolubile; 4. cristalizarea din soluție a substanțelor pure; 5. filtrarea și spălarea cristalelor
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
soluția se lasă să se răcească. O mare parte din produs se separă sub formă de cristale mai mult sau mai puțin pure. La recristalizarea unei substanțe se parcurg următoarele etape: 1. alegerea solventului potrivit; 2. dizolvarea substanței solide în solvent la o temperatură cât mai apropiată de punctul de fierbere al acestuia; 3. filtrarea soluției la cald pentru îndepărtarea impurităților insolubile; 4. cristalizarea din soluție a substanțelor pure; 5. filtrarea și spălarea cristalelor; 6. uscarea. La efectuarea recristalizării, un factor
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
cât mai apropiată de punctul de fierbere al acestuia; 3. filtrarea soluției la cald pentru îndepărtarea impurităților insolubile; 4. cristalizarea din soluție a substanțelor pure; 5. filtrarea și spălarea cristalelor; 6. uscarea. La efectuarea recristalizării, un factor important este selectarea solventului. Un bun solvent de recristalizare îndeplinește următoarele condiții: nu reacționează cu substanța dizolvată; dizolvă o cantitate mai mare de substanță la cald decât la rece (diferența se depune sub formă de cristale la răcirea soluției); nu dizolvă la cald impuritățile
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
de punctul de fierbere al acestuia; 3. filtrarea soluției la cald pentru îndepărtarea impurităților insolubile; 4. cristalizarea din soluție a substanțelor pure; 5. filtrarea și spălarea cristalelor; 6. uscarea. La efectuarea recristalizării, un factor important este selectarea solventului. Un bun solvent de recristalizare îndeplinește următoarele condiții: nu reacționează cu substanța dizolvată; dizolvă o cantitate mai mare de substanță la cald decât la rece (diferența se depune sub formă de cristale la răcirea soluției); nu dizolvă la cald impuritățile din substanța de
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
privește toxicitatea și inflamabilitatea. Apa întrunește cele mai multe din condițiile de mai sus, de aceea este folosită ori de câte ori este posibil. Dizolvarea Substanța ce urmează a fi cristalizată se introduce într-un pahar Berzelius. Se toarnă peste substanță o cantitate mică de solvent, în scopul obținerii unei soluții saturate. Este important să nu se toarne dintr-o dată prea mult solvent, deoarece la o diluție excesivă substanța nu mai cristalizează. Nici soluțiile saturate la cald nu sunt de preferat, din cauza tendinței prea rapide de
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
este posibil. Dizolvarea Substanța ce urmează a fi cristalizată se introduce într-un pahar Berzelius. Se toarnă peste substanță o cantitate mică de solvent, în scopul obținerii unei soluții saturate. Este important să nu se toarne dintr-o dată prea mult solvent, deoarece la o diluție excesivă substanța nu mai cristalizează. Nici soluțiile saturate la cald nu sunt de preferat, din cauza tendinței prea rapide de cristalizare, care are loc chiar în timpul filtrării. Experiment: dizolvarea azotatului de potasiu și obținerea unei soluții saturate
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
soluția se filtrează pe o pâlnie conică prevăzută cu filtru obișnuit sau cutat. Soluția de filtrat se toarnă fierbinte și în mod continuu pe filtru, pentru a evita răcirea. Anterior, filtrul va fi umezit cu o cantitate mică din același solvent. Filtratul se culege într-un cristalizor, pahar Berzelius sau Erlenmeyer. Experiment: filtrarea unei soluții de clorură de sodiu impurificată cu praf de cărbune. Filtrarea la rece Un amestec de cristale și soluție poate fi filtrat la presiune redusă (la vid
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
cărbune. Filtrarea la rece Un amestec de cristale și soluție poate fi filtrat la presiune redusă (la vid) folosind o pâlnie Büchner atașată la un flacon de vid. Hârtia de filtru se decupează la dimensiunea fundului pâlniei, se umezește cu solvent apoi se transferă cristalele cu ajutorul unei baghete. Soluția filtrată se folosește la trecerea completă a cristalelor pe filtru, apoi la spălarea acestora. Pentru operația de spălare se întrerupe vidul. Cristalele filtrate se presează bine cu o spatulă sau cu un
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
de două trei ori pe același filtru, până ce porii se astupă și filtratul rămâne limpede. Decantarea fiind terminată, se trece la spălarea precipitatului din pahar. Această etapă trebuie să țină seama de următoarele reguli: să nu se folosească soluții sau solvenți care ar dizolva o parte din precipitat; cantitatea totală de lichid de spălare să fie cât mai mică. O spălare corectă se face repetat cu cantități mici de lichid, care se adaugă numai după ce porțiunea anterioară a trecut prin filtru
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
nu fie întreruptă și reluată, deoarece precipitatele se pot usca și strânge într-o masă compactă, ceea ce face spălarea completă dificilă sau chiar imposibilă. Uscarea și calcinarea precipitatului Prin uscare se înțelege operația de îndepărtare prin volatilizare a urmelor de solvent din precipitate, solvent rămas în urma operației de spălare. Uscarea se face la temperaturi cuprinse între temperatura camerei și 200 0 C, în unele cazuri chiar mai ridicate. Unele precipitate pot fi cântărite ca atare, după o simplă uscare, fără a
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
și reluată, deoarece precipitatele se pot usca și strânge într-o masă compactă, ceea ce face spălarea completă dificilă sau chiar imposibilă. Uscarea și calcinarea precipitatului Prin uscare se înțelege operația de îndepărtare prin volatilizare a urmelor de solvent din precipitate, solvent rămas în urma operației de spălare. Uscarea se face la temperaturi cuprinse între temperatura camerei și 200 0 C, în unele cazuri chiar mai ridicate. Unele precipitate pot fi cântărite ca atare, după o simplă uscare, fără a mai fi nevoie
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
are o compoziție bine definită sau constantă. Filtrarea cristalelor. Amestecul de cristale și soluție se filtrează la presiune redusă (la vid) folosind o pâlnie Büchner atașată la un flacon de vid. Uscarea cristalelor. Operația are ca scop eliminarea urmelor de solvent. Cristalele se trec cu ajutorul baghetei pe o sticlă de ceas sau pe o hârtie de filtru. Uscarea se face fie în aer la temperatura camerei, fie într-o etuvă la o temperatură cu cel puțin 20 0 C mai mică
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
fi supusă ulterior diferitelor metode de analiză calitativă și cantitativă pentru fiecare componentă. Faza solidă constituie faza staționară sau imobilă și poate fi orice substanță cu proprietăți adsorbante. Faza fluidă constituie faza mobilă numită și eluent. Ea poate fi un solvent sau un amestec de solvenți în care se află dizolvate substanțele de analizat. După natura fazei staționare, cromatografia poate fi: pe coloană (când faza staționară sub formă de pulbere adsorbantă este introdusă într-o coloană de sticlă), pe hârtie, în
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]