3,740 matches
-
susceptibilității pentru cancer pe care o au persoanele afectate de acest sindrom (German și Ellis, 1998; Passarge, 2000). Chemoterapia acestor cancere este foarte slab tolerată. Condiția homozigotă a mutațiilor din sindromul Bloom se asociază cu o rată crescută a mutațiilor somatice, ceea ce reprezintă prin ea însăși un semn al instabilității genomice. Gena responsabilă pentru manifestarea sindromului Bloom a fost desemnată gena BLM, a fost cartată 15q 16.1 și are ca produs de traducere un reprezentant proteinic ce aparține familiei RecQ
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
afirmat că orice eveniment care determină anomalii cromozomale conduce totodată la malignizare, anticipând ideea originii monoclonale a neoplaziilor, precizând că „fiecare tumoră își trage originea dintr-o singură celulă, și este unică, în felul ei”. El subliniază importanța genotipului celulei somatice în geneza malignizării, ceea ce a fost dovedit, după mai bine de patru decenii. Până la elaborarea metodei de determinare exactă a complementului cromozomal uman (Tjio și Levan, 1956), nu s-a putut stabili tabloul real al modificărilor citogenetice în celulele maligne
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Ștefănescu și Călin, 1996). Abia astăzi sunt înțelese, în liniile lor generale, mecanismele moleculare ale modificărilor cromozomale specifice neoplaziilor umane, confirmându-se după aproape un secol, ideea profetică a lui Th. Boveri, privitoare la implicarea mutațiilor cromozomale din genomul celulelor somatice, în geneza malignizării celulare. Prima anomalie cromozomală a unei boli neoplazice umane a fost identificată într-o leucemie. Faptul nu este întâmplător, deoarece prin natura sângelui, aceea de suspensie celulară și ușurința de a se procura și preleva sânge ca
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
că în cuplurile de gemeni monozigotici, numai individul bolnav prezintă cromozomul Ph1, ceea ce este o dovadă că restructurarea cromozomală care conduce la geneza Ph1 este postzigotică, și nu reprezintă o rearanjare ereditară în gametogeneza părinților, apariția sa fiind o mutație somatică. Cromozomul Ph1 se întâlnește nu numai în linia granulocitară (mieloblaști și/sau promielocite), ci și în eritoblaști și megacariocite. El poate fi realizat pornind de la oricare dintre cei doi cromozomi ai perechii 22 (de origine maternă și paternă). De regulă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
rupere în translocațiile cromozomale și introducerea sondelor moleculare și a tehnicii FISH, realizate în ultimele decenii ale secolului XX. Recunoașterea faptului că majoritatea neoplasmelor prezintă modificări citogenetice vizibile a contribuit la acceptarea generală a punctului de vedere că modificările genetice somatice joacă un rol important în tumorigeneză. În plus, demonstrarea faptului că într-o anumită tumoră toate celulele neoplazice prezintă adesea o aceeași modificare cariotipică sau modificări înrudite a stat la baza enunțării concluziei că majoritatea tumorilor derivă dintr-o singură
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
plus, demonstrarea faptului că într-o anumită tumoră toate celulele neoplazice prezintă adesea o aceeași modificare cariotipică sau modificări înrudite a stat la baza enunțării concluziei că majoritatea tumorilor derivă dintr-o singură celulă transformată malign, căreia modificarea genetică specifică somatică i-a conferit avantajul selectiv de a se extinde ca o clonă celulară cu origine unicelulară. În plus, demonstrarea faptului că, în general, anomaliile cariotipice sunt mult mai extinse în tumorile mai avansate decât în cele inițiale a permis să
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
LOH) a markerilor polimorfici din regiunea genei brca în țesuturile tumorale. Ipoteza oncogenei recesive/gena supresoare de tumori, elaborată de Knudson, prezice că genele care conferă un risc la neoplazie datorită mutațiilor din linia germinală sunt posibile ținte ale mutației somatice în neoplaziile sporadice de același tip (Knudson, 1993). Acesta s-a dovedit a fi cazul paradigmei genei rb1 precum și a altor gene, cum ar fi vhl și nf2. Potrivit datelor publicate de BCLC, obținute prin analiza a 237 de familii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
care predispun la neoplazie mamară par să determine pierderea funcției proteinei. La majoritatea neoplaziilor care apar la purtătorii de mutații brca1 și brca2, mutația transmisă pe linie germinală devine manifestă prin pierderea alelei de tip sălbatic. Se estimează că mutațiile somatice în genele brca1 și brca2, evidențiate prin pierderea stării heterozigote (LOH) a markerilor localizați în regiunile 17q12-q21 sau 13q12-q13, sunt prezente la 50-75% și respectiv 30-40% dintre pacientele cu neoplazii sporadice mamare sau ovariene. Totodată, nu trebuie exclusă posibilitatea ca
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pacientele cu neoplazii sporadice mamare sau ovariene. Totodată, nu trebuie exclusă posibilitatea ca în neoplaziile sporadice, LOH să altereze și alte gene din cromozomii 17q și 13q. Genele brca1 și brca2 pot fi inactivate prin alte mecanisme decât prin mutația somatică. De exemplu, metilarea dobândită a insulelor CpG din regiunea promotorului genelor implicate în malignizare a fost raportată în multe neoplazii și a fost asociată cu represia transcrierii acestor gene. În cazul unor paciente cu forme sporadice de cancer de sân
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
oncogenă umană, biologic activă. ADN extras din celule tumorale și utilizat în transgeneză induce transformarea malignă, pe când ADN extras din celule normale ale aceluiași individ, nu modifică fenotipul normal al celulelor. Aceasta reprezintă o dovadă directă a caracteristicii de mutație somatică care însoțește transformarea malignă precum și de natură clonală a celulelor canceroase. S-a dovedit că oncogena H-ras1 dobândește proprietăți transformante, consecutiv unor mutații missense (de sens greșit, modificatoare de codoni) care apar la nivelul codonilor 12, 13, 59, 61 și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
BAD are funcție antiapoptotică, iar când este în stare nefosforilată aceasta devine proapoptotică. Relația dintre Bad și patologia malignă nu a fost bine demonstrată. În cazul probelor de cancere de colon asociate cu metastaze hepatice s-au identificat două mutații somatice de tip missense în regiunea din gena Bad care codifică pentru domeniul BH3, domeniu care are un rol esențial în inducerea apoptozei (Lee și colab., 2004). Proteina BAK - de la Bcl-2 homologous antagonist killer Gena Bak este localizată 6p21.31 și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Proteina este localizată în principal citosolic, dar atât proenzima cât și CASP-9 activă au fost identificate în nucleu și în mitocondrie. În linia germinală la om nu s-au descoperit încă mutații ale genei casp-9. Au fost detectate trei mutații somatice la pacienții cu cancer colorectal, gastric și pulmonar. Aceste mutații au un caracter silențios, motiv pentru care consecințele fiziopatologice sunt considerate a fi cu mare probabilitate nule (Soung, 2006). Patru polimorfisme localizate în regiunea promotor au fost asociate cu creșterea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
unele linii celulare tumorale și se asociază cu reducerea activității anti-apoptotice (Notarbartolo și colab., 2002). Capitolul 31 IMPRINTING GENETIC ÎN TUMORIGENEZĂ Dezvoltarea și progresia cancerului pot fi influențate de o varietate de alterări genetice determinate fie de mutații ereditare sau somatice, fie de modificări epigenetice precum imprinting-ul genetic, metilarea ADN și modificarea histonelor. Imprinting-ul genetic (denumit și imprinting-ul genomic) este definit ca expresia genică dependentă de originea parentală a alelelor (fig.31.1). În ultimele decade, imprintingul a fost asociat cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în celulele embrionare și în cursul primilor ani de viață. S-a constatat însă că, pe măsură ce celulele se diferențiază, activitatea telomerazică începe să diminueze până la nivele la care devine greu de decelat. Aceasta este una dintre cauzele pentru care celulele somatice au o durată limitată de viață. În culturi celulare, cu celule normale, telomerele cromozomilor își reduc progresiv lungimea, pe măsură ce au loc mai multe transferuri pe mediul de cultură și, atunci când ating o lungime minimă critică, celula încetează a se mai
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
genetică, dar există restricții de natură bioetică referitoare la utilizarea embrionilor umani, precum și probleme imunologice legate de respingerea transplantului de către organismul receptor. În aceste condiții, obținerea de celule pluripotente din celulele diferențiate ale propriului organism înlătură toate aceste obstacole. Celulele somatice pot fi reprogramate prin transfer de conținut nuclear în ovocite (Wilmut și colab., 1997) sau prin fuziune cu celule ES (Tada și colab., 2001; Cowan și colab., 2005) ceea ce este un indiciu că ovulele nefecundate și celulele ES conțin factori
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
nuclear în ovocite (Wilmut și colab., 1997) sau prin fuziune cu celule ES (Tada și colab., 2001; Cowan și colab., 2005) ceea ce este un indiciu că ovulele nefecundate și celulele ES conțin factori ce pot conferi totipotență sau pluripotență celulelor somatice. Takahashi și Yamanaka au plecat de la ipoteza că factorii care joacă roluri importante în menținerea identității celulelor ES ar putea juca un rol crucial și în inducerea pluripotenței celulelor somatice. În menținerea pluripotenței celulelor embrionare timpurii și a celulelor ES
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ES conțin factori ce pot conferi totipotență sau pluripotență celulelor somatice. Takahashi și Yamanaka au plecat de la ipoteza că factorii care joacă roluri importante în menținerea identității celulelor ES ar putea juca un rol crucial și în inducerea pluripotenței celulelor somatice. În menținerea pluripotenței celulelor embrionare timpurii și a celulelor ES sunt implicați numeroși factori de transcriere precum, Oct3/4, Sox2 și Nanog (Nichols și colab., 1998; Niwa și colab., 2000; Avilion și colab., 2003; Chambers și colab., 2003; Mitsui și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ES în cultură. Maruyama și colaboratorii (2003), pe de altă parte, au identificat numeroase alte gene care sunt exprimate în mod specific în celulele ES. Takahashi și Yamanaka (2006) au examinat dacă acești factori ar putea induce pluripotența în celulele somatice, obținând celule pluripotente induse (iPS) direct din culturi de celule embrionare de șoarece sau din fibroblaste adulte de șoarece. Prin combinarea a patru factori selectați, Takahashi și Yamanaka (2006) au reușit să obțină celule stem pluripotente induse (iPS) direct din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
un asemenea construct molecular au devenit, de fapt, celule de tip „knockin”. Celulele ES homozigote „knockin” au genotipul Fbx15βgeo/ βgeo și s-au dovedit a fi rezistente la concentrații extrem de înalte de până la 12 mg/ml de G418, pe când celulele somatice derivate din șoarecele Fbx15βgeo/ βgeo au fost sensibile la o concentrație normală de 0,3 mg/ml. Takahashi și Yamanaka (2006) se așteptau ca o activare chiar și parțială a genei Fbx15 să confere rezistență la concentrații normale de G418
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
despre două expresii sinonime. În sens restrâns, se obișnuiește însă a se diferenția noțiunea de constituție, de aceea de temperament, folosind fiecare dintre acești termeni într-un anumit înțeles propriu. Constituția propriu-zisă reprezintă cadrul morfologic al unui individ, aspectul său somatic: un individ poate fi gras sau slab, înalt sau mărunt, proporționat sau diform, brun sau blond etc. Constituția este așadar, forma sau determinanta somatică a unui individ, adică elementul său fix, static și invariabil. Constituția cuprinde studiul scheletului unui individ
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
termeni într-un anumit înțeles propriu. Constituția propriu-zisă reprezintă cadrul morfologic al unui individ, aspectul său somatic: un individ poate fi gras sau slab, înalt sau mărunt, proporționat sau diform, brun sau blond etc. Constituția este așadar, forma sau determinanta somatică a unui individ, adică elementul său fix, static și invariabil. Constituția cuprinde studiul scheletului unui individ, al formei sale și al raporturilor dintre diversele sale părți anatomice. De fapt, imuabilitatea cadrului constituțional este o noțiune foarte relativă, ca orice dată
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Constituția cuprinde studiul scheletului unui individ, al formei sale și al raporturilor dintre diversele sale părți anatomice. De fapt, imuabilitatea cadrului constituțional este o noțiune foarte relativă, ca orice dată biologică: orice individ evoluează, chiar și din punct de vedere somatic, dar acest proces are loc în limitele destul de restrânse, dincolo de care nu poate trece. De aceea, o constituție care poate fi bună, mediocră sau rea, se poate transforma oarecum, prin agravare sau ameliorare: un individ slab de pildă, se poate
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
restrânse. În realitate însă constituția nu este un element autonom al individului, adică un factor determinant al modalităților lui reacționale. Constituția nu este ea însăși de cât o rezultantă sau o consecință a temperamentului și anume: modalitatea reacțională de natură somatică a acesteia. Temperamentul propriu-zis reprezintă cadrul fiziologic al unui individ, aspectul său funcțional: un individ poate fi activ sau indolent, irascibil sau melancolic, sănătos sau bolnăvicios, predispus la tuberculoză sau cancer, etc. Temperamentul constituie deci fondul sau determinanta funcțională a
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
obișnuiește a se folosi termenii de temperament sau constituție ca denumiri sinonime, constituția propriu-zisă fiind însă întotdeauna subînțeleasă ca unul dintre aspectele temperamentului și anume, unul dintre caracterele lui relativ fixe. În realitate, orice clasificare temperamentală cuprinde și un aspect somatic, precum orice clasificație constituțională cuprinde și un aspect reacțional. Mai mult decât atât, orice clasificație, fie temperamentală, fie constituțională, prezintă întotdeauna și un al treilea aspect psihic (caracterul). În această lucrare se folosește deopotrivă termenul de constituție sau de temperament
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
al treilea aspect psihic (caracterul). În această lucrare se folosește deopotrivă termenul de constituție sau de temperament sau expresia sintetică de fond temperamento-constituțional, pentru a desemna caracteristicile reacționale personale ale unui individ, considerat dintre toate cele trei puncte de vedere: somatic (constituție), funcțional (temperament) și psihic (caracter), aspecte care se știe că sunt interdependente. Fondul temperamento-constituțional al unui individ reprezintă deci ansamblul aptitudinilor sale biologice personale: fizice și psihice, fixe și dinamice, fiziologice și morbide, moștenite și dobândite. Este foarte util
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]