2,017 matches
-
luminilor moderne cât și al misterului, arătând oamenilor, însoțind-i în drumul lor, spre un scop îndepărtat și pur. [...] Poetul-gânditor ar garanta deopotrivă regenerarea finală și atingerea scopului, fără violență și ură8. Vitală pentru Weltanschauung-ul romantic, rămâne idea, de sorginte kantiana, ca poetul este, cum spune Bénichou, "o ființă rară și privilegiată"9. În viziunea wordsworthiană, el este capabil că, prin puterile magice ale imaginației, să creeze ceva absolut nou, unic, original, transgresând astfel condiționările propriei existente, lărgind sfera cunoașterii
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
fără îndoială, cauzele slabei eficiențe actuale a acestui model). b) Al doilea model aduce în discuție condiționarea și pedagogia behavioristă, fundamentată de cercetările lui Skinner, constituindu-se într-o tentativă de contracarare a modelului descris anterior. în esență, modelul de sorginte behavioristă consideră structurile mentale asemănătoare unei cutii negre la care nu avem acces; prin urmare, este mai realist și mai eficient să ne canalizăm interesul pe "intrări" și pe "ieșiri" decât pe procesele în sine. În contextul acestui model, învățarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
demersuri post-seculare admit că solidaritatea umană filtrată prin discursul religios mai are șansa de a furniza un sens pentru omul societăților post-moderne. Caritatea, smerenia (ca admitere și asumare a propriei violențe), responsabilitatea, activismul social-politic sunt considerate forme contemporane viabile, de sorginte religioasă, ale iubirii aproapelui. Problema solidarității și a sensului în societățile post-seculare este reluată de Ionuț Popescu în textul său despre credință, coeziune socială și destrămarea identităților colective. În societatea modernă secularizată, coeziunea socială este legată de participarea la spațiul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
psihologice în funcție de relațiile de schimb care le generează: unele sunt tranzacționale, iar altele relaționale 9. Clasificarea a fost aprofundată de Peter Blau în celebra sa lucrare Exchange and Power in Social Life în care schimbul a fost apreciat ca având sorginte economică sau socială. Spre deosebire de tranzacțiile economice, în care un contract explicit sau implicit stipulează dinainte obligațiile precise care revin ambelor părți, schimburile sociale presupun obligații nespecificate"10. Schimbul în genere sau, mai bine spus, actele de schimb sunt cele care
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
post- seculară la condiția umană trebuie să țină cont de acest fapt. Caritatea, smerenia (ca admitere și asumare a propriei violențe), responsabilitatea, activismul social-politic sunt considerate de Rorty și Vattimo, Girard, Wilson și, respectiv, Hick drept formele contemporane viabile, de sorginte religioasă, ale iubirii aproapelui. Sunt formele adecvate contextului post-secular. Ele poartă în dimensiunea lor reducționistă amprenta secularizării (care, la rândul ei, ar putea fi într-o accepțiune guenoniană, a raportării la Tradiția primordială, semn al îndepărtării fizice, în timp, de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
dat dovadă evreii în ceea ce privește desemnarea lui Iehova, ai cărui nume nu putea fi rostit, prin metafore ca Stâncă, Soare, Leu și așa mai departe, și apoi ne vin în minte eufemismele din societatea noastră. Dar, desigur, frica nu este unica sorginte a invenției. Noi desemnăm prin metafore și ceea ce iubim, ceea ce am dori să contemplăm și să vedem sub toate unghiurile și în toate luminile, și oglindit într-un mod anume de focarul a fel de fel de lucruri asemănătoare. Trecând
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
În sfârșit, aceste date și informații, completate cu o reconsituire a traiectoriilor personajelor identificate în tabelele de mai sus, pot oferi un punct de plecare indispensabil pentru reflecția asupra conturării și dezvoltări unor profesii ori spații profesionale precum cele de sorginte juridică, medicală, politica etc. Capitolul III Miscellanea. Universitatea Liberă și Universitatea Nouă: absolvenți, diplome, asociații, stipendii pentru studii Pe lângă cele cinci domenii de specializare prezentate anterior (dreptul, științele politice și administrative, filosofia și literele, medicina, științele), organizate oarecum asemănător și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Principele Carol". Această instituție de învățământ moldovenească s-a înființat destul de târziu și a avut parte de o existență de scurtă durată. Date despre această școală se regăsesc în două anuare: unul ce vizează perioada 1908-1923, când liceul era de sorginte germană, iar al doilea, publicat în 1929, conține date succinte despre elevii și activitatea desfășurată în perioada 1923-1928. Pentru anii 1929-1931 nu s-au găsit deocamdată referințe. Așadar, în 1910 își începe existența liceul din Gura Humorului, cu predare în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Edersheim, într-un remarcabil studiu cu privire la acțiunea lui Filon scrie: ,,Abia dacă se poate spune că în această privință, esența și spiritul proveneau din iudaism iar forma din Grecia. Mai degrabă, pare de multe ori că esența a fost de sorginte greacă, iar numai forma de origine ebraică”. Filon pretindea că scrierile Vechiului Legămînt sînt de inspirație divină la fel cum era și tot ce a scris el în legătură cu propriile plăsmuiri în greacă, păstrate la Vatican ca cele mai sfinte scrisorele
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Prut a devenit una de netrecut. A avut loc și interzicerea folosirii unor cuvinte nemoldovenești, a unor forme ortografice „românești”, eliminarea din operele clasicilor a etnonimului „român”, a glotonimului „limba română”, interzicerea unor lucrări sau pasaje folclorice ce păreau de sorginte muntenească. Cu toate acestea, constituirea unei națiuni moldovenești indubitabile nu a reușit. Eugen Coșeriu găsea câteva cauze ale eșecului încercării creării unei limbi moldovenești culte pe baza limbajului popular local basarabean sau transnistrean: încercarea de a elabora o nouă limbă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
sau o sută de pași până la crearea unei națiuni moldovenești. Națiunea moldovenească s-a definit doar ca o contrapondere la celelalte naționalisme: eliberator, de emancipare națională și socială, cu caracter antirus și antisovietic în 1918; conservator, antiromânesc și prorus, de sorginte rusească, din 1991 și mai ales din 1994, în perioadele de guvernare ale PDAM și a comuniștilor. Refuzând identificarea cu națiunea română sau, mai nefiresc, cu cea rusă, moldovenii nu reușesc nici să găsească factori de coeziune care să îi
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
din abundență în răsadnițele societății burgheze. N-am încredere în cei pe care îi preocupă permanent numai problemele sexuale. Îmi pare că această proliferare de teorii sexuale, în majoritate doar ipoteze, de multe ori ipoteze cu totul arbitrare, își are sorgintea într-o necesitate personală, anume aceea de a-și justifica față de morala burgheză propria sa viață sexuală anormală, hipertrofiată, și de a-i solicita toleranță"20. La inițiativa militantelor feministe din cadrul partidului, în august 1919 a luat ființă Jenotdel, sau
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Utilizând codul lecturii gnostice, Ștefan Borbély analizează numele eroinei ca o sugestie de dedublare gnostică a Fecioarei din creștinism. (Și în alte puncte ale nuvelei cercetătorul clujean demonstrează existența unor structuri gnostice, așa cum este povestea lui Antim despre "saltimbancul de sorginte, probabil, nietzscheană" care își dă seama de decăderea, de trădarea lui; astfel, povestea face distincția dintre histrionismul divin și cel uman, sugerând că toți artiștii sunt făcuți pentru a-i distra pe zei, faptul că în fiecare artist există o
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
la tribalitate sau rasă nu au nici un fel de relevanță în raport cu sfera moralității. De fapt, chiar în interiorul comunității umane sfera moralității a fost extinsă până a devenit coextensivă cu această comunitate prin recunoașterea netemeiniciei unor asemenea delimitări. Nici teza de sorginte kantiană că numai un agent rațional este un agent moral și are, drept urmare, statut moral, nu se susține, deoarece copiii mici, bătrânii senili sau adulții cu probleme mintale severe ar fi lăsați în afara sferei moralității. La fel stau lucrurile și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
despre mișcarea uniformă a corpurilor în absența interferenței cu alte forțe. Corpurile își păstrează starea naturală, adică mișcarea uniformă, atâta timp cât nu sunt perturbate de alte forțe. Și ideea de mecanism cosmic armonios sau a universului ca un orologiu își au sorgintea în intuițiile comunie cu privire la existența unei anumite stări inițiale date înțeleasă ca stare naturală. Abia Darwin dislocă în sens conceptual, profund, acest model al stării naturale de uniformitate prin teoria sa populațională și prin acceptarea variației ca factor explicativ al
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pe termen lung. Argumentul a fost folosit pe scară largă în dezbaterea privind biodiversitatea și cazurile de specii aflate în pericol de dispariție. Într-una din formulările cele mai des întâlnite ale argumentului este explicit asumat și un criteriu de sorginte utilitaristă: chiar dacă nu știm acum ce folos putem avea de pe urma unei specii, să o lăsăm să dispară ar însemna să eliminăm definitiv posibilitatea de a afla acest lucru în viitor și de a beneficia de eventualele foloase aduse de existența
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
aceste entități. Dacă aceste entități (animale și ecosisteme) sunt privite ca resurse dintr-o perspectivă instrumentalistă, așa cum fac teoriile tradiționale, atunci perspectiva asupra mediului va căpăta un caracter antropocentric. Ideea de dezvoltare durabilă pare a fi, în acest sens, de sorginte antropocentrică atâta timp cât prin această teză încercăm să promovăm interesele generațiilor viitoare. În schimb, dacă vom construi teoria mediului pornind de la noțiunea de valoare intrinsecă, atunci vom ajunge la ecocentism. Etica tradițională presupune că moralitatea are legătură numai cu relațiile dintre
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Dacă, pe de altă parte, acceptăm că demnitatea inerentă nu are grade, atunci rezultă că trebuie promovat binele fiecărei specii, fără diferențieri. Taylor menționează mai multe asemenea principii care ar asigura un arbitraj echitabil și care nu ar fi de sorginte utilitaristă: • principiul autoapărării; • principiul proporționalității; • principiul daunei minime; • principiul dreptății distributive; • principiul dreptății restitutive. Scopul unui asemenea demers, arată Taylor, nu este un calcul al consecințelor pentru a costata care anume sunt consecințele mai puțin negative ale unei acțiuni sau
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și deschidere spre mister și revelare și orizontul imediatului, specific vieții animale, caracterizat prin centrarea pe instinct și supraviețuire, exprimă în mod adecvat diverse formulări și accente pe care le regăsim în literatura de specialitate în susținerea unui argument de sorginte antropocentrică în favoarea eticii mediului. Un asemenea argument este în ultimă instanță antropocentric în sensul că prin recunoașterea "diferenței ontologice" i se acordă omului un loc privilegiat în lume și se trasează o graniță între cultură și natură. Aceasta înseamnă că
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
aceia care acționează împotriva naturii sau folosesc resursele fără grijă pentru nevoile viitoare. De asemenea, chiar și prezervarea vieții sălbatice poate fi teoretizată dintr-o perspectivă utilitaristă tradițională. Tot ceea ce ar trebui să eliminăm din etica tradițională este teza de sorginte augustiniană că cruzimea față de animale este reprobabilă numai dacă are consecințe asupra oamenilor. Ideea de natură ca physis a vechilor greci este revigorată de romantici. Deși conceptul grecesc are o ambiguitate recunoscută încă de Aristotel, sensul în care sofiștii opun
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nu pot fi considerate suficiente pentru domeniul științei. Paul Ricoeur menționa faptul că metafora "poartă informație pentru că ea "redescrie" realitatea" [P. Ricoeur, 1984: 380). Funcția termenului de a informa este prioritară 12. * Semn lingvistic - termen - metaforă terminologică. Triunghiul semiotic de sorginte aristoteliană, formă - sens - referent, este utilizat în lingvistică cu scopul de a descrie funcționarea semnului lingvistic. Ferdinand de Saussure (F. de Saussure, 1998) și lingvistica și lingvistica post-saussureană s-au preocupat de raportul dintre semnificat și semnificant. Semnificantul este condiția
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Geddes (1915) ?i Victor Branford (1914). To?i trei � ?i al?îi �mpreun? cu ei � vor relua tradi?ia anchetei inaugurat? de c?tre Le Play, pe care o vor amalgama �ns? cu aritmetică politic? ?i cu statistică social? de sorginte britanic?. Spre deosebire de modelul francez, �n Anglia lumea industrial? ?i oră?ul vor deveni teren de predilec?ie, �n special oră?ul, considerat un laborator de prim? importan?? pentru �n?elegerea societ??ilor moderne ?i a transform?rîi lor posibile. Lor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
în a explica. Ieri, pentru demiterea dlui Lucian Pintilie ca represalii la filmul realizat de marele regizor despre Piața Universității, dl Theodorescu invoca un regulament. Acum, eliberarea dnei Florica Ichim din funcția de redactor-șef al revistei Teatrul-Azi, act de sorginte stalinistă, este drapată în același imperativ al restructurării: punerea la concurs a unor asemenea poziții. Toate bune și frumoase, numai că interimatul nu i se oferă dnei Ichim, ci dlui academician Nicolae Breban, deținător și al unei mai vechi sinecuri
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
a ne distra, îmbrăca, informa, cu alte cuvinte, a stilului nostru actual de viață. Deși globalizarea este un tot inextricabil, subiectul va fi dezvoltat pe următoarele coordonate: globalizare economică, politică și culturală. 2.2. Globalizarea economică Trecând peste interferențele ideologice, sorgintea globalizării economice este legată de emergența marilor afaceri internaționale cunoscute sub numele de "corporații" și a instituțiilor internaționale. Apărută în interiorul limitelor periferice ale capitalismului, globalizarea a fost reacția strategică a marilor afaceri la naționalismul economic al statelor, protecționismul. Fenomenul este
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
accepta realitatea că mereu există diferențe între norme, dispoziții și capabilitățile reale ale organizației și membrilor ei. Sentimentul de comunitate și de reciprocitate morală implică și provine dintr-un angajament susținut de angajamente și obligații reciproc garantate, care-și are sorgintea într-un orizont al afacerii comun cu ceilalți actori sociali, sustenabilitatea lumii. Capitolul 4 Noul referențial politic al lumii: dezvoltarea durabilă 4.1. Dezvoltarea durabilă ca obiectiv politic internațional Dacă o broască sare într-o oală cu apă clocotită, sare
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]